{"id":189529,"date":"2021-01-05T15:10:00","date_gmt":"2021-01-05T15:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189529"},"modified":"2021-01-05T15:10:00","modified_gmt":"2021-01-05T15:10:00","slug":"seful-ins-tudor-andrei-explica-de-ce-lucreaza-de-fapt-zeci-de-mii-de-romani-in-abatoarele-din-germania-olanda-si-anglia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189529","title":{"rendered":"\u015eeful INS, Tudor Andrei, explic\u0103 de ce lucreaz\u0103 de fapt zeci de mii de rom\u00e2ni \u00een abatoarele din Germania, Olanda \u015fi Anglia"},"content":{"rendered":"

\nArticolul de mai jos face parte dintr-o succesiune de articole ce vor prezenta caracteristici ale comer\u0163ului exterior cu produse agroalimentare al Rom\u00e2niei cu Bulgaria, Ungaria si Polonia, ca rezultat al unui demers ini\u0163iat cu ceva timp \u00een urma, av\u00e2nd ca obiectiv evaluarea, prin cifre statistice, a perioadei de treizeci de ani de la revolu\u0163ia din decembrie 1989. <\/em><\/p>\n

\n\u00cen aceast\u0103 activitate am fost mult \u00eencurajat \u015fi de \u00eendemnurile unor persoane deosebite mie, veritabile repere profesionale \u015fi morale. Unul dintre ace\u015ftia, a fost eminentul profesor universitar dr. Petre Frangopol<\/strong>, membru de onoare al Academiei Romane, reputat cercetator \u00een domeniul biofizicii  \u015fi al chimiei biofizice care, din pacate, \u00een urma cu c\u00e2teva zile a plecat dintre noi. <\/em><\/p>\n

\nAduc\u00e2ndu-i, \u00een semn de apreciere, piosul omagiu al autorului, dedic aceast\u0103 lucrare distinsului cercetator aflat \u00een c\u0103utarea permanent\u0103 a excelen\u0163ei.<\/em><\/p>\n

\nStatistica oficial\u0103 din orice \u0163ar\u0103, precum \u015fi oficiile internationale de statistica, ofer\u0103 o bog\u0103\u0163ie de date pentru caracterizarea schimburilor comerciale cu produse dintre \u0163\u0103ri.  Seriile de date definite pentru perioade mari de timp sunt surse importante pentru identificarea unor caracteristici ale importurilor \u015fi exporturilor. <\/p>\n

\nPentru orice \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een orice perioad\u0103 istoric\u0103 asigurarea unui echilibru reciproc avantajos \u00eentre exporturile \u015fi importurile de m\u0103rfuri este un obiectiv important \u00een politica de stimulare a dezvolt\u0103rii sustenabile a acesteia \u00eentr-un orizont de timp mediu \u015fi lung. \u00cen sens contrar, exportul de materii prime \u00een contrapondere cu importul de produse prelucrate cu valoarea ad\u0103ugat\u0103 mare reprezint\u0103 un dezavantaj major pentru dezvoltarea unei \u0163\u0103ri, mai ales \u00een actualele condi\u0163ii ale competi\u0163iei globale. Aceast\u0103 problem\u0103 este cu at\u00e2t mai preocupanta dac\u0103 se au \u00een vedere deficitele excesive realizate de o \u0163ar\u0103 \u00een domeniul comer\u0163ului exterior \u00een general, \u015fi \u00een special cel cu produse agroalimentare, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u0163ara \u00een cauza are un poten\u0163ial natural mare pentru dezvoltarea agriculturii, o larg\u0103 pia\u0163\u0103 de desfacere la nivel na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional \u015fi c\u0103i de transport ieftine ca urmare a pozi\u0163ionarii ei geopolitice. Fiecare dintre cei trei factori susmen\u0163ionati, cu at\u00e2t mai mult to\u0163i \u00eempreun\u0103 \u00ee\u015fi pot manifesta eficien\u0163a \u00een asigurarea echilibrului \u00eentre exporturile \u015fi importurile de produse agroalimentare numai \u00een m\u0103sura \u00een care produsele agricole primare ob\u0163inute \u00een agricultur\u0103 sunt supuse unui proces de prelucrare \u00een capacit\u0103\u0163i de procesare de pe teritoriul na\u0163ional. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 prin exportul acestor produse ob\u0163inute \u00een urma unui proces de prelucrare se va externaliza, at\u00e2t rodul p\u00e2m\u00e2ntului care poate fi mai mult sau mai pu\u0163in un dar de la natur\u0103, c\u00e2t \u015fi plusvaloarea creat\u0103 la nivel na\u0163ional. Aceasta poate fi mai mare sau mai mic\u0103, fiind determinat\u0103 de complexitatea proceselor de produc\u0163ie pe care le parcurge materia prim\u0103 din agricultur\u0103 pentru ob\u0163inerea produselor agroalimentare destinate a face, de asemenea, la r\u00e2ndul lor, obiectul activit\u0103\u0163ii de comer\u0163 exterior. <\/p>\n

\nRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu un poten\u0163ial natural major pentru realizarea produselor agricole vegetale \u015fi animale. Prin contribu\u0163ia decisiv\u0103, mai ales \u00een cazul Romaniei, a factorilor naturali, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 ca dar al naturii, suntem printre produc\u0103torii importan\u0163i de produse agricole vegetale dominante ca pondere \u00een structura productiei vegetale, at\u00e2t la nivel european, c\u00e2t \u015fi la cel mondial. C\u00e2teva cifre la nivelul anului 2018 prezentate \u00een cele ce urmeaz\u0103 releva elocvent \u00een acest sens cele afirmate. Din p\u0103cate, dup\u0103 cum vom vedea, produc\u0163iile importante realizate de \u0163ara noastra \u015fi exportul preponderent, de exemplu la culturile de porumb, gr\u00e2u, floarea \u2013 soarelui etc., nu au fost suficiente pentru realizarea concomitent\u0103 a consumului intern \u015fi a unei balan\u0163e comerciale externe excedentare cu produse agroalimentare. <\/p>\n

\nEste cel putin dezamagitor, daca nu chiar frustrant, s\u0103 constat\u0103m c\u0103 pe parcursul ultimilor treizeci de ani, Rom\u00e2nia a acumulat un deficit major \u00een comer\u0163ul exterior cu produse agroalimentare. Acest rezultat \u00eenregistrat, nu accidental, \u00eentr-unul sau \u00een c\u00e2\u0163iva ani, ci \u00een decursul unor perioade mari de timp, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a \u00eendeplinit, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, numai condi\u0163ia necesar\u0103 vizand exportul produselor agricole ca surplus al consumului intern, dar nu \u015fi pe cea destinat\u0103 realizarii unei balan\u0163e comerciale excedentare \u00een comer\u0163ul exterior cu produse agroalimentare.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii se pune o \u00eentrebare fireasc\u0103: care sunt oare neajunsurile majore \u00een sfera produc\u0163iei agricole din Rom\u00e2nia care ne pun \u00een postura de a fi mari importatori de produse agroalimentare prelucrate necesare asigurarii echilibrului \u00eentre ofert\u0103 \u015fi cererea popula\u0163iei? \u0162in\u00e2nd seama de condi\u0163iile naturale de care dispunem, export\u0103m prea pu\u0163ine produse agroalimentare sau structura exportului \u00een care predomin\u0103 materiile prime este o explica\u0163ie a acestei situa\u0163ii? Varia\u0163ia produc\u0163iei agricole vegetale anuale care este determinat\u0103 \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de alternan\u0163a necontrolata a condi\u0163iile climaterice nefavorabile determin\u0103 o contractare a exporturilor \u015fi implicit o degradare a balan\u0163ei comerciale. Oare insuficienta dezvoltare a infrastructurii, mai ales \u00een ceea ce priveste crearea posibilit\u0103\u0163ilor de irigare a suprafe\u0163elor agricole, \u015fi implicit reducerea varia\u0163iei produc\u0163iilor agricole determin\u0103  echilibrarea balan\u0163ei comerciale \u015fi, de ce nu, realizarea de excedente din exportul masiv de materii prime din agricultur\u0103? Oare \u00een ce m\u0103sur\u0103, \u00een condi\u0163iile unei pie\u0163e libere \u015fi a unei concuren\u0163e acerbe, pot fi dezvoltate capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie pentru procesarea materiilor prime din agricultur\u0103?<\/p>\n

\nAcestea sunt c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri formulate de un statistician care este prin specificul profesiei un constatator al st\u0103rii de fapt, de cele mai multe ori prin intermediul unor date numerice, care cap\u0103t\u0103 \u00een\u0163elegere \u015fi scot la suprafa\u0163\u0103 adev\u0103ruri numai \u00een m\u0103sura \u00een care ele sunt prelucrate, de cele mai multe ori cu metode tot mai sofisticate. La \u00eentreb\u0103rile de mai sus economi\u015fti \u015fi speciali\u015fti \u00een domeniul agricol pot oferi  r\u0103spunsuri \u0163in\u00e2nd seama \u015fi de informa\u0163iile statistice disponibile \u015fi de rezultatele ob\u0163inute \u00een urma prelucr\u0103rii acestora.<\/em><\/p>\n

\nDin acest motiv, statistica oficial\u0103 folosind datele culese pe parcursul fiec\u0103rui an de la sute de mii de agen\u0163i economici calculeaz\u0103 indicatori pentru caracterizarea importurilor, exporturilor \u015fi a soldului comer\u0163ului exterior cu produse. Eforturile sunt considerabile, at\u00e2t pentru statistica oficial\u0103, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi pentru agen\u0163ii economici. Eforturile statisticienilor sunt \u00eens\u0103 justificate tocmai pentru c\u0103 activitatea de comer\u0163 exterior a unei \u0163\u0103ri este esen\u0163ial\u0103 \u00eentr-o economie mondial\u0103 tot mai integrat\u0103, iar statistica oficial\u0103 din fiecare \u0163ar\u0103 \u015fi-a asumat ca obiectiv elaborarea \u015fi publicarea lunar\u0103 de date pe o gama larg\u0103 de indicatori statistici privind caracteristicile comer\u0163ului exterior. Dealtfel, caracteristicile unei economii sunt foarte bine identificate prin structura importurilor \u015fi exporturilor agen\u0163ilor economici.     <\/p>\n

\nContrast mare \u00een structura produc\u0163iei agricole realizata \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\nVom prezenta \u00een cele ce urmeaz\u0103 c\u00e2teva date statistice pentru a eviden\u0163ia pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een produc\u0163ia unor produse de baz\u0103 din agricultur\u0103, precum \u015fi pentru a compara randamentele \u00eenregistrate \u00een produc\u0163ia noastr\u0103 agricol\u0103 \u00een raport cu cele din diverse \u0163\u0103ri. Comparativ, vor fi \u00eenserate \u00een aceast\u0103 parte a lucrarii \u015fi date statistice referitoare la \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 ale acelora aflate in proximitatea t\u0103rii noastre \u015fi care sunt, de asemenea, produc\u0103tori importan\u0163i \u00een plan european \u015fi chiar mondial pentru aceste produse.<\/p>\n

\n\u00cen conformitate cu statisticile internationale, la nivelul anului 2018, Romania, cu o produc\u0163ie de peste 18,6 milioane tone, este \u0163ara din Uniunea European\u0103 cu cea mai mare produc\u0163ie de porumb, pozitionat\u0103, \u00eentr-un clasament la nivel interna\u0163ional, pe locul nou\u0103. Producem cu aproape 50% mai mult dec\u00e2t Fran\u0163a (locul doi \u00een UE \u015fi 11 la nivel mondial) \u015fi de peste 2,3 ori mai mult dec\u00e2t Ungaria (locul 3 \u00een Uniunea European\u0103, respectiv locul 14 la nivel mondial) \u00een condi\u0163iile \u00een care randamentul mediu la ha al Romaniei, de 7644 kg, este cu aproape 15% mai mic dec\u00e2t cel din Fran\u0163a \u015fi cu aproape 10% dec\u00e2t cel din Ungaria.  <\/p>\n

\nLa gr\u00e2u, cu o produc\u0163ie de peste 10 milioane tone, suntem al treilea produc\u0103tor \u00een UE, locul al 16-lea la nivel mondial. Pozitiile doi \u015fi trei \u00een UE sunt de\u0163inute de Fran\u0163a, cu o produc\u0163ie de 35,8 milioane tone, respectiv Germania, cu 20,2 milioane tone. Pentru acest produs agricol, produc\u0163ia medie la ha, de aproape 4800 kg, este cu 30% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Tot \u00een primii dou\u0103zeci de produc\u0103tori mondiali \u015fi pe locul patru \u00een UE se afl\u0103 \u015fi Polonia, cu o produc\u0163ie de 9,8 milioane tone. \u00cen cazul acestei \u0163\u0103ri, randamentul la ha este cu 15% mai mic dec\u00e2t al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nLa floarea \u2013 soarelui, Rom\u00e2nia, cu o produc\u0163ie anual\u0103 de peste 3 milioane tone, realizeaz\u0103 6,9% din produc\u0163ia la nivel mondial (locul patru), fiind totodata cel mai important produc\u0103tor din UE. Locurile doi \u015fi trei la nivelul UE sunt ocupate de Bulgaria (locul 7 la nivel mondial) \u015fi Ungaria (locul 8), cu produc\u0163ii de aproape 2 milioane tone, respectiv 1,8 milioane tone. \u00cen compara\u0163ie cu ambele \u0163\u0103ri, ob\u0163inem produc\u0163ii medii la ha mai mari: \u00een raport cu Bulgaria cu aproape 25%, iar \u00een compara\u0163ie cu Ungaria cu pu\u0163in peste 2%. Al patrulea produc\u0103tor de floarea soarelui la nivelul UE, Fran\u0163a, realizeaza o produc\u0163ie de peste 1,2 milioane tone \u015fi o produc\u0163ie medie la ha de 2258 kg, cu aproape 25% mai mic\u0103 dec\u00e2t cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nDac\u0103 privim clasamentele existente la nivel mondial, vom observa c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 este un produc\u0103tor important \u015fi pentru alte produse agricole. Astfel, la orz, cu o produc\u0163ie anual\u0103 de 1,8 milioane tone \u015fi o produc\u0163ie medie la ha de 4417 kg, tara noastra ocup\u0103 pozi\u0163ia 19 la nivel mondial \u015fi 6 \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor din UE. Polonia, cu o produc\u0163ie de 3 milioane tone, ocup\u0103 locul 5 \u00een UE. Randamentul la ha al productiei de orz in Polonia (3124 kg) este cu peste 40% mai mic dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een Rom\u00e2nia.  La produc\u0163ia de soia, trei \u0163\u0103ri din UE sunt \u00een primii 20 de produc\u0103tori mondiali: Italia cu o produc\u0163ie de peste 1,1 milioane tone \u015fi un randament mediu la ha de 3488 kg, este urmata de Rom\u00e2nia, cu 466 mii tone \u015fi o produc\u0163ie medie de 2748 kg\/ha \u015fi Fran\u0163a, cu o produc\u0163ie de 400 mii tone \u015fi un randament mediu de 2604 kg\/ha.<\/p>\n

\nContinu\u00e2nd incursiunea \u00een seria de date statistice referitoare la pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi \u00een domeniul sectorului zootehnic, o component\u0103 important\u0103 a unei agriculturi moderne care, de cele mai multe ori, reprezint\u0103 o prim\u0103 verig\u0103 \u00een lan\u0163ul de valori ce asigur\u0103 o valorificare superioar\u0103 a produc\u0163iei vegetale ob\u0163inute \u00eentr-o \u0163ar\u0103, putem constata aspecte \u015fi mai pu\u0163in justificabile. Dac\u0103 \u00een sectorul vegetal, Rom\u00e2nia se situeaza pentru produc\u0163ia de porumb, gr\u00e2u, secar\u0103, ov\u0103z, floarea-soarelui \u015fi soia printre cei mai importan\u0163i produc\u0103tori europeni \u015fi \u00eentre cei mai importan\u0163i 20 de produc\u0103tori la nivel mondial, \u00een schimb, \u00een domeniul zootehnic, cu condi\u0163ii naturale aproximativ similare, rezultatele sunt destul de modeste. Vom prezenta \u00een cele ce urmez\u0103 c\u00e2teva cifre relevante care s\u0103 argumenteze aceast\u0103 afirma\u0163ie. Printre cele mai importante 20 de \u0163\u0103ri la nivel mondial \u00een cre\u015fterea porcinelor, reg\u0103sim la nivelul anului 2018 cinci \u0163\u0103ri din Europa:  Spania cu un efectiv de 30,8 milioane capete, Germania cu 26,4 milioane, Fran\u0163a cu 13,3 milioane, Polonia cu 11,8 milioane \u015fi Italia cu 8,5 milioane. \u00cen schimb, Rom\u00e2nia, cu o popula\u0163ie consumatoare de carne de porc important\u0103, care \u00een trecut se incadra cu efective apropiate de cele ale \u0163\u0103rilor de mai  sus, are in prezent un efectiv redus de porcine de numai 3,9 milioane capete. La bovine, efectivele din Rom\u00e2nia sunt de aproape 2 milioane capete, fiind de peste nou\u0103 ori mai mici dec\u00e2t cele din Fran\u0163a.<\/p>\n

\nDatorit\u0103 efectivelor reduse de animale, \u00een mod deosebit in ultimii 30 de ani, Rom\u00e2nia nu se mai situeaz\u0103 \u00een prezent printre \u0163\u0103rile cu produc\u0163ie important\u0103 de carne ob\u0163inut\u0103 prin sacrificarea animalelor la nivel mondial sau chiar printre \u0163\u0103rile din UE. \u00cen primele 20 de \u0163\u0103ri mari produc\u0103toare de carne la nivel mondial, reg\u0103sim \u015fi cinci \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103: Germania cu o produc\u0163ie de 8,2 milioane tone carcas\u0103, care reprezint\u0103 o produc\u0163ie de aproape 100 kg\/locuitor, Spania cu 7 milioane tone, cu o medie pe locuitor de 150 Kg, Fran\u0163a cu o produc\u0163ie de 5,6 milioane tone – 86 kg\/locuitor, Polonia cu o produc\u0163ie de 4,5 milioane tone – 116 kg\/ locuitor \u015fi Italia cu o produc\u0163ie la nivelul anului 2018 de 3,7 milioane tone-  61 kg\/locuitor. Rom\u00e2nia realizeaz\u0103 o produc\u0163ie cu pu\u0163in peste 1 milion tone de carne, echivalent\u0103 cu 52 kg\/locuitor.<\/p>\n

\nLa produc\u0163ia de lapte, cinci \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103 sunt \u00eentre cele mai importante 20 de \u0163\u0103ri la nivel mondial: Germania are o produc\u0163ie total\u0103 de 33,1 milioane tone, ceea ce reprezint\u0103 peste 8 mii kg\/animal \u015fi o produc\u0163ie medie pe locuitor de aproape 400 litri. Fran\u0163a ocup\u0103 pozi\u0163ia a doua la nivelul UE cu o produc\u0163ie de 25,5 milioane tone, produc\u0163ia medie pe un animal fiind de 7,2 mii kg \u015fi o produc\u0163ie medie pe locuitor de peste 390 kg. Polonia este unul dintre produc\u0103torii importan\u0163i la nivelul UE realiz\u00e2nd in anul 2018 o produc\u0163ie de lapte de 14,2 milioane tone, cu un randament pe animal de 6,4 mii kg \u015fi o produc\u0163ie medie pe locuitor de 370 kg. Italia a realizat o produc\u0163ie de aproape 12 milioane tone, cu un randament mediu pe animal de 7,1 mii kg \u015fi o produc\u0163ie medie pe cap de locuitor de aproape 200 kg. Cu un randament pe animal egal cu cel din Italia, \u0162\u0103rile de Jos realizeaz\u0103 o produc\u0163ie anual\u0103 de peste 10,6 milioane tone, reprezent\u00e2nd 618 kg\/locuitor. Irlanda este \u0163ara din Uniunea European\u0103 cu produc\u0163ia medie pe locuitor cea mai mare, de aproape 1600 kg, ob\u0163in\u00e2nd o produc\u0163ie total\u0103 de peste 7,8 milioane tone \u015fi un randament pe animal de aproape 5,3 mii tone. Revenind la Rom\u00e2nia, \u0163ara noastr\u0103 avea \u00een anul 2018 o produc\u0163ie de lapte de aproape 4,2 milioane tone, cu un randament pe animal mult mai mic dec\u00e2t \u00een cazul celorlalte \u0163\u0103ri importante din Uniunea European\u0103, de numai 3,62 mii tone de lapte, produc\u0163ia pe locuitor fiind de 215 kg.<\/p>\n

\nDatele statistice prezentate mai sus confirm\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 o slab\u0103 dezvoltare a sectorului zootehnic din Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de poten\u0163ialul considerabil de care dispunem. \u00cen aceste condi\u0163ii, randamentele cu mult mai mici dec\u00e2t cele \u00eenregistrate \u00een sectorul zootehnic din \u0163\u0103ri cu rezultate notabile \u00een domeniul produc\u0163iei zootehnice, fac ca Rom\u00e2nia s\u0103 importe cantit\u0103\u0163i semnificative de produse agroalimentare de origine animal\u0103, pun\u00e2nd \u00een acest sens o presiune mare asupra balan\u0163ei comerciale cu produse agroalimentare.<\/p>\n

\nUn instrument important pentru a evalua unor aspecte importante legate de resursele \u015fi utilizarea produselor agroalimentare de origine vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103. La nivel european se elaboreaz\u0103 \u00een fiecare an de c\u0103tre fiecare oficiu na\u0163ional de statistic\u0103 bilan\u0163ul alimentar. Dup\u0103 evaluarea caracteristicilor comer\u0163ului exterior cu produse agroalimentare se trece la o valorificare a datelor incluse \u00een bila\u0163ul alimentar. Pentru produse agricole importante se va stabili \u00een ce m\u0103sur\u0103 resursele sunt satisf\u0103cute din produc\u0163ia intern\u0103 sau din import. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103 se va evalua structura utiliz\u0103rii, \u00een principal pentru a stabili \u00een ce m\u0103sur\u0103 produse agricole importante sunt exportate sau sut prelucrate sau transformate industrial.  <\/p>\n

\nVede\u0163i AICI analiza integral\u0103. <\/strong><\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articolul de mai jos face parte dintr-o succesiune de articole ce vor prezenta caracteristici ale comer\u0163ului exterior cu produse agroalimentare al Rom\u00e2niei cu Bulgaria, Ungaria si Polonia, ca rezultat al unui demers ini\u0163iat cu ceva timp \u00een urma, av\u00e2nd ca obiectiv evaluarea, prin cifre statistice, a perioadei de treizeci de ani de la revolu\u0163ia din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[259,7541],"class_list":["post-189529","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-productie","tag-produse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189529","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=189529"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189529\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=189529"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=189529"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=189529"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}