{"id":189503,"date":"2021-01-05T09:00:00","date_gmt":"2021-01-05T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189503"},"modified":"2021-01-05T09:00:00","modified_gmt":"2021-01-05T09:00:00","slug":"razboiul-ascuns-din-spatele-covid-datoria-intregii-lumi-la-banci-si-la-cele-mai-mari-fonduri-a-ajuns-la-277-trilioane-de-dolari-iar-china-a-devenit-cel-mai-mare-creditor-al-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189503","title":{"rendered":"R\u0103zboiul ascuns din spatele Covid: Datoria \u00eentregii lumi la b\u0103nci \u015fi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii"},"content":{"rendered":"

\nNu cu mult timp \u00een urm\u0103 austeritatea \u015fi reducerea cheltuielilor publice erau singura cur\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire fiscal\u0103 prescris\u0103 de doctorii \u00een economie. \u201eAm repara acoperi\u015ful \u00een timp ce soarele str\u0103luce\u015fte sus pe cer\u201d \u015fi vom promova cre\u015fterea economic\u0103 prin t\u0103ierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insist\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 datoriile ar fi prea mari, consecin\u0163ele ar fi severe, scrie revista american\u0103 Newsweek \u00eentr-o analiz\u0103 despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii fa\u0163\u0103 de datorii de la criza trecut\u0103 la cea actual\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eCele mai recente cercet\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 odat\u0103 ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra cre\u015fterii pe termen lung devin extrem de semnificative\u201d, a declarat \u00een 2010 cancelarul britanic George Osborne, preciz\u00e2nd c\u0103 Marea Britanie era \u201eprognozat\u0103 s\u0103 rup\u0103 pragul de 90% din PIB \u00een doar doi ani\u201d.<\/p>\n

\nLumea trece acum prin \u201eimpactul unui tsunami de datorii\u201d, potrivit Institutului Interna\u0163ional de Finan\u0163e (IIF). La nivel global, se a\u015fteapt\u0103 ca datoria s\u0103 ating\u0103 277.000 de miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, ajung\u00e2nd la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de pu\u0163in peste patru ori valoarea care \u00eei \u00eengrijora pe teoreticienii finan\u0163elor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201d, iar datoria nu a fost niciodat\u0103 mai mare ca num\u0103r total \u015fi nici ca procent de la instaurarea p\u0103cii dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\nAcum exist\u0103 pu\u0163ine economii occidentale cu datorii sub acest \u201etemut\u201d prag de 90%. Raportul datorie\/PIB al SUA se situeaz\u0103 la pu\u0163in sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% \u015fi Grecia la 213%.<\/p>\n

\n\u00cen vest exist\u0103 o serie de excep\u0163ii – Germania, Austria \u015fi Olanda fiind cele mai importante.<\/p>\n

\nCancelarul britanic Rishi Sunak efectueaz\u0103 o analiz\u0103 a cheltuielilor \u00een care va sublinia \u00een continuare nevoia de a cre\u015fte cheltuielile guvernamentale, \u00eencerc\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp s\u0103 reduc\u0103 orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanic\u0103 tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dat\u0103 \u015fi este probabil s\u0103 creasc\u0103 \u00een timp ce restric\u0163iile anti-COVID sunt men\u0163inute. Cu toate c\u0103 datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va \u00eentoarce la retorica \u201eausterit\u0103\u0163ii\u201d din era Osborne de acum un deceniu. \u015ei nici Marea Britanie nu se va re\u00eentoarce \u00een UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finan\u0163ele statului. Ca economia britanic\u0103 acum 10 ani erau multe din Europa \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale lumii.<\/p>\n

\n\u00cen timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-\u015fef \u015fi vicepre\u015fedinte la Banca Mondial\u0103, \u015fi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard \u015fi mare maestru la \u015fah. \u00centr-o lucrare celebr\u0103 publicat\u0103  de Harvard \u00een 2010, teoreticienii sus\u0163ineau c\u0103 \u201eratele mediane de cre\u015ftere pentru \u0163\u0103rile cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici dec\u00e2t dac\u0103 datoriile ar fi mai mici; ratele medii de cre\u015ftere sunt cu c\u00e2teva procente mai mici\u201d. \u00cen esen\u0163\u0103, dac\u0103 datoria unei \u0163\u0103ri este prea mare, \u00eengreuneaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103, au concluzionat ace\u015ftia.<\/p>\n

\n\u201eNumerele din spatele acestei cercet\u0103ri de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte\u201c, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-\u015fef la Deloitte UK. \u201eNu prea \u015ftiu care este raportul corect\u201d. \u00cen cazul Japoniei, raportul dep\u0103\u015fe\u015fte 200%. Nu pledez pentru datorii at\u00e2t de mari, dar aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a reu\u015fit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu at\u00e2ta datorie.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDatoria este o problem\u0103 gestionabil\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem spune c\u0103 nu exist\u0103 riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 povara real\u0103 a datoriilor prin infla\u0163ie, defaulturi, o criz\u0103 a datoriei care necesit\u0103 o austeritate semnificativ\u0103 – \u00eens\u0103 costurile de finan\u0163are sunt at\u00e2t de mici c\u0103 aproape nu exist\u0103.\u201c<\/p>\n

\nLucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizat\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte de un student absolvent \u00een 2013, \u00eentr-o vreme \u00een care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn \u015fi republicanul Paul Ryan citau am\u00e2ndoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-\u015fi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni \u015fi neconcordan\u0163e \u00een cifre pe care Reinhart \u015fi Rogoff le-au abordat \u00eentr-un articol publicat \u00een New York Times, spun\u00e2nd c\u0103 \u201enu exist\u0103 nicio regul\u0103 care s\u0103 se aplice oric\u00e2nd \u015fi oriunde … Nic\u0103ieri nu am afirmat c\u0103 90% este un prag magic care transform\u0103 sor\u0163ii, a\u015fa cum au sugerat politicienii conservatori.\u201c<\/p>\n

\nCercetarea a fost discreditat\u0103, dar viziunea din spatele ei nu era una nou\u0103. \u00cen anii 1970, premierul britanic James Callaghan a \u0163inut un discurs \u00een care a spus c\u0103 \u201ea-\u0163i deschide prin cheltuieli ie\u015firea dintr-o recesiune \u015fi a majora rata de ocupare a locurilor de munc\u0103 prin reducerea impozitelor \u015fi cre\u015fterea cheltuielilor guvernamentale\u201d ar duce la infla\u0163ie ridicat\u0103.<\/p>\n

\nS\u0103 fim \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care aceast\u0103 viziune este discreditat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t o versiune modern\u0103 a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova cre\u015fterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, \u00een timp ce acestea suport\u0103 datorii de peste 100% din PIB?<\/p>\n

\n\u201eNu ne folose\u015fte la nimic s\u0103 ne g\u00e2ndim la datorii ca fiind bune sau rele\u201d, explic\u0103 pentru Newsweek economistul Ethan Ilzetzki, profesor asociat la London School of Economics (LSE). \u201eDatoria serve\u015fte scopului de a permite \u0163\u0103rilor \u015fi oamenilor \u015fansa de a face lucruri mai degrab\u0103 la un moment ales de ei dec\u00e2t atunci c\u00e2nd le vin banii. Acestea sunt exact tipul de vremuri pentru care datoria public\u0103 este conceput\u0103 – r\u0103zboi, pandemii, recesiuni masive.<\/p>\n

\n\u201eGuvernele ar trebui s\u0103 accelereze cheltuielile cu orice pre\u0163, av\u00e2nd \u00een vedere circumstan\u0163ele actuale cauzate de profunzimea recesiunii cu care ne confrunt\u0103m \u015fi \u00eengrijor\u0103rile legate de consecin\u0163e.\u201c<\/p>\n

\nAceste consecin\u0163e directe sunt greu de identificat. Una ar fi cre\u015fterea tensiunilor diplomatice \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi, \u00een special, \u00een zona euro. Datoriile Greciei \u015fi Italiei sunt deosebit de mari, iar Grecia a trecut deja printr-o serie de bailouturi at\u00e2t din partea Fondului Monetar Interna\u0163ional (FMI), c\u00e2t \u015fi a partenerilor din zona euro. Acest lucru este anterior COVID, dar situa\u0163ia actual\u0103 a exercitat o presiune crescut\u0103 asupra \u0163\u0103rilor.<\/p>\n

\n\u201eOamenii au \u00eentrebat mult\u0103 vreme despre Grecia\u201d, spune Kim Darroch, fost reprezentant permanent al Regatului Unit la UE \u015fi fost ambasador \u00een SUA. \u201e\u00cengrijor\u0103rile par s\u0103 fi disp\u0103rut, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: cum va pl\u0103ti Grecia vreodat\u0103 acea datorie?<\/p>\n

\n\u201eCre\u015fterea economiilor din sudul Europei, cum ar fi Spania, Portugalia \u015fi Italia, pare \u00eenc\u0103 destul de anemic\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 v\u0103 pune\u0163i semne de \u00eentrebare cu privire la provoc\u0103rile economice. Apoi ai setul de provoc\u0103ri politice, cum ar fi Ungaria \u015fi Polonia, astfel c\u0103 \u00een profunzimea  UE exist\u0103 fric\u0163iune.\u201c<\/p>\n

\nLeg\u0103tura dintre ascensiunea populismului sau a partidelor de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u015fi depresiune economic\u0103 este una scris\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie – nazismul a ajuns popular din cauza Marii Depresiuni, ascensiunea lui Marine Le Pen \u00een Fran\u0163a \u015fi alegerea pre\u015fedintelui polonez Andrzej Duda sunt considerate un rezultat direct al crizei financiare din 2008. Este ceva ce liderii sunt dornici s\u0103 evite de data aceasta.<\/p>\n

\nCu pandemia de COVID pe cap, liderii UE au convenit crearea unui fond de 750 miliarde euro pentru a acorda subven\u0163ii \u015fi \u00eemprumuturi \u0163\u0103rilor cel mai dur afectate de pandemie. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 efectiv c\u0103 bugetele UE se dubleaz\u0103 timp de cel pu\u0163in trei ani.<\/p>\n

\n\u201eDecizia luat\u0103 cu privire la uria\u015ful pachet de salvare cu mul\u0163i bani germani \u00een el a trecut de ni\u015fte linii ro\u015fii p\u00e2n\u0103 acum inviolabile\u201c, spune Kim. \u201eNem\u0163ii s-au opus transferului de resurse c\u0103tre \u0163\u0103rile mai s\u0103race din UE, dar acest pachet de resurse pare un mare pas \u00een acest sens. Este poate ultimul mare act de politic\u0103 de stat al cancelarului Angela Merkel.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 actualul deceniu este unul de cre\u015ftere sc\u0103zut\u0103, va pune o presiune imens\u0103 pe acele rela\u0163ii. Dac\u0103 te ui\u0163i la provoc\u0103rile tehnice prin care trebuie s\u0103 treci pentru a p\u0103r\u0103si euro \u015fi reporni propria economie, este ceva masiv, aproape imposibil, deci poate c\u0103 nu exist\u0103 cale de ie\u015fire. Sunt \u00eencrez\u0103tor c\u0103 UE va rezista.\u201c<\/p>\n

\nAdev\u0103rul adev\u0103rat este c\u0103 o mare parte din acest \u201etsunami\u201d de datorie este politic\u0103. Dac\u0103 lumea este datoare cu 277.000 de miliarde de dolari, atunci lumea are \u015fi un credit de 277 trilioane de dolari. Ace\u015fti bani sunt datora\u0163i cuiva, a\u015fa c\u0103, de\u015fi este mult mai complicat \u00een practic\u0103, dac\u0103 se trage linie diferen\u0163a trebuie s\u0103 fie zero.<\/p>\n

\nSpre exemplu, China s-a \u00eemprumutat cu 6,2 miliarde de dolari de la Banca Mondial\u0103 \u00eentre 2016 \u015fi 2018, dar a dat cu \u00eemprumut mai mult de 700 de miliarde de dolari altor \u0163\u0103ri. Acest lucru face din Beijing cel mai mare creditor oficial din lume, mai mare dec\u00e2t Banca Mondial\u0103 \u015fi FMI, iar acest statut \u0163ine la fel de mult de politic\u0103 pe c\u00e2t de numerar. Noul Drum al M\u0103t\u0103sii este pavat cu datorii. La o scar\u0103 mai mic\u0103, pre\u015fedintele ales al SUA Joe Biden urm\u0103re\u015fte \u015ftergerea datoriilor studen\u0163e\u015fti, ceva aparent imposibil p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen aceste vremuri \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201d se iau decizii \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201d cu privire la cheltuieli. \u015ei este clar c\u0103 vor fi c\u00e2\u015ftig\u0103tori \u015fi \u00eenvin\u015fi at\u00e2t din punct de vedere politic, c\u00e2t \u015fi financiar, \u00een special \u00een Europa. Dar dac\u0103 o na\u0163iune c\u00e2\u015ftig\u0103, nu trebuie s\u0103 piard\u0103 alta?<\/p>\n

\n\u201eBailouturile grece\u015fti se afl\u0103 mai mult \u00een domeniul politicii dec\u00e2t \u00een economie\u201d, spune profesorul Ilzetzki. \u201eZona euro \u00een ansamblu poate suporta destul de u\u015for factura fiscal\u0103 a Greciei. \u00cens\u0103 exist\u0103 o mare problem\u0103 institu\u0163ional\u0103 dac\u0103 zona euro \u00eencearc\u0103 \u00een mod explicit acest lucru. \u201eDatorit\u0103 m\u0103rimii Greciei, problema este doar c\u00e2t de mult sunt dispu\u015fi s\u0103 tolereze contribuabilii germani sau francezi. \u00cengrijorarea mai mare este dac\u0103 lucrurile se vor \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i \u00een Italia. Acum vorbim despre bani reali \u015fi o adev\u0103rat\u0103 problem\u0103 economic\u0103, spre deosebire de una politic\u0103. Al\u0163i membri ai zonei euro ar trebui s\u0103 fac\u0103 sacrificii economice reale \u015fi substan\u0163iale pentru a salva Italia \u015fi va trebui s\u0103 ri\u015fte sau s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 bine: se dore\u015fte cu adev\u0103rat salvarea, m\u0103car este posibil\u0103?\u201c.<\/p>\n

\nGrecia este undeva \u00een jurul locului 50 \u00een lume ca m\u0103rime a economiei. Italia este pe opt. \u201eEconomia italian\u0103 se confrunt\u0103 cu una dintre cele mai \u00eentunecate perioade din istoria modern\u0103\u201d, spune Maartje Wijffelaars, economist la RaboResearch. Ea crede c\u0103 guvernul nu va putea preveni venirea unui val de defaulturi pe obliga\u0163iuni corporative, iar pentru b\u0103ncile italiene imaginea \u201er\u0103m\u00e2ne sumbr\u0103\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen cel mai pesimist scenariu, Italia nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi revin\u0103 la fel de repede ca partenerii s\u0103i europeni, datoria cre\u015fte rapid \u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce economia se clatin\u0103, se va putea observa ascensiunea politicienilor eurosceptici de dreapta, fapt ce va avea consecin\u0163e \u00een alegerile din 2023. Acest lucru ar complica \u015fi mai mult acordurile de \u00eemprumut europene \u015fi risc\u0103 s\u0103 se adauge precedentelor  istorice stabilite de Germania, Polonia \u015fi altele.<\/p>\n

\n\u201eEste imposibil s\u0103 fixezi un num\u0103r exact cu referire la c\u00e2t  de probabil este s\u0103 se \u00eent\u00e2mple\u201d, spune Ilzetzki. \u201e\u00cen acest moment, nu v\u0103d niciun motiv major de \u00eengrijorare. Italia are avantajul c\u0103 o mare parte a datoriilor sale sunt de\u0163inute pe plan intern, \u00een sistemul s\u0103u de pensii \u015fi \u00een sistemul s\u0103u bancar. Aceasta are propriile riscuri, dar cel pu\u0163in o protejeaz\u0103 de orice panic\u0103 de pe pia\u0163\u0103 cu privire la datoria de stat. Dar ar putea exista surprize ca oriunde altundeva. Nu a\u015f pune-o ca o probabilitate mare, dar acestea ar fi riscurile majore pe care le-a\u015f fi examinat.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMulte se bazeaz\u0103 pe c\u00e2t de repede se recupereaz\u0103 cele mai mari economii ale lumii din criza COVID dup\u0103 lansarea unor vaccinuri. Literele care reprezint\u0103 forma redres\u0103rii economice – W, V, L, U sau orice altceva – sunt vitale pentru nivelul datoriilor, deoarece cu c\u00e2t o economie cre\u015fte mai repede, cu at\u00e2t este mai mic\u0103 datoria prin compara\u0163ie.<\/p>\n

\n\u201eModelele noastre arat\u0103 c\u0103 economiei \u00eei va trebui cea mai bun\u0103 parte din urm\u0103torii doi ani pentru a reveni cu nivelul activit\u0103\u0163ilor la cota de dinainte de criz\u0103\u201d, spune Stewart. \u201eDac\u0103 te ui\u0163i la nivelurile PIB-ului,  revenirea nu este una rapid\u0103. \u00cens\u0103 acum este mult mai bine dac\u0103 ne g\u00e2ndim la daunele cauzate de criza financiar\u0103 din 2008, c\u00e2nd i-a trebuit aproximativ cinci ani economiei s\u0103 recupereze tot ce a pierdut.<\/p>\n

\n\u201eNu exist\u0103 un num\u0103r care s\u0103 arate cu adev\u0103rat c\u00e2nd datoriile devin nocive, dar exist\u0103 lucruri care v\u0103 fac s\u0103 v\u0103 \u00eengrijora\u0163i – dac\u0103 nu emite\u0163i datorii \u00een propria moned\u0103, dac\u0103 pie\u0163ele de obliga\u0163iuni \u00eencep s\u0103 vad\u0103 un risc mai mare \u00een dumneavoastr\u0103 ca emitent, dac\u0103 a\u0163i avut un precedent de default – dar este mai bine s\u0103 ne g\u00e2ndim la asta ca la un spectru. Acesta este un caz de manual \u00een care este necesar\u0103 datoria, dar \u00een func\u0163ie de fiecare \u0163ar\u0103 \u00een parte.\u201c<\/p>\n

\nUnul dintre principalele motive pentru care economi\u015ftii nu sunt \u00eengrijora\u0163i este c\u0103 ratele dob\u00e2nzilor sunt la valori minime istorice. \u00cen Germania, guvernul se \u00eemprumut\u0103 efectiv la dob\u00e2nzi negative, a\u015fa c\u0103 va pl\u0103ti \u00eenapoi mai pu\u0163in dec\u00e2t a \u00eemprumutat. Tendin\u0163ele pe termen lung arat\u0103 o sc\u0103dere a ratelor de dob\u00e2nd\u0103 \u015fi majoritatea cred c\u0103 ratele mici sunt aici pentru a mai sta o vreme. Acest lucru ofer\u0103 guvernelor timp pentru a g\u0103si o solu\u0163ie pentru echilibrarea economiilor.<\/p>\n

\n\u201eCel mai fericit mod de a echilibra este de a proiecta o recuperare puternic\u0103 \u015fi durabil\u0103\u201d, spune Walker. \u201eAcest lucru chiar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care datoria se reduce mai repede dec\u00e2t era de a\u015fteptat. Scenariul de aur este o cre\u015ftere economic\u0103 foarte puternic\u0103, dar realitatea este c\u0103 pentru majoritatea \u0163\u0103rilor va fi o combina\u0163ie de cre\u015ftere economic\u0103, cre\u015ftere a impozitelor, reduceri ale cheltuielilor publice \u015fi, eventual, acomodarea cu niveluri semnificativ mai ridicate de datorie \u00een compara\u0163ie cu PIB-ul pentru ceva timp. \u201e<\/p>\n

\nAcest nivel mai ridicat al datoriei va fi \u00een continuare de 277.000 de miliarde de dolari. Chiar \u015fi \u00eenainte de COVID aproximativ 40% dintre \u0163\u0103rile cu venituri mici erau expuse riscului de apari\u0163ie a unor probleme de rambursare, iar lumea a devenit mai \u00eendatorat\u0103 ca niciodat\u0103 \u015fi \u00eentr-un ritm nemaiv\u0103zut \u00een timp de pace.<\/p>\n

\n\u201eEste u\u015for s\u0103 transform\u0103m acest num\u0103r \u00een ceva \u00eenfrico\u015f\u0103tor \u015fi exist\u0103 motive de \u00eengrijorare, dar ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m \u00een mod special mai degrab\u0103 la capacitatea oamenilor de a pl\u0103ti \u00eenapoi, dec\u00e2t la numere generale\u201d, spune Ilzetzki.<\/p>\n

\n\u201eEconomia din Marea Britanie are datorii de 100% PIB care vor cre\u015fte \u00een viitor. SUA au un nivel similar \u015fi dac\u0103 acea datorie ar fi s\u0103 fie recuperat\u0103 imediat, \u0163\u0103rile respective ar trebui s\u0103 le ofere creditorilor \u00eentreaga lor produc\u0163ie din acel an. Acesta este un mod prea simplist de a pune problema \u015fi ar fi imposibil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u015fa din cauza acordurilor \u00een vigoare\u201c.<\/p>\n

\n\u015ei, probabil, persoana care rezum\u0103 cel mai bine aceast\u0103 problem\u0103 o putem g\u0103si chiar \u00een perioada celor mai dure cure de austeritate. Este chiar profesorul Reinhart:<\/p>\n

\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, c\u00e2nd e\u015fti
\n\u00eentr-un r\u0103zboi, a\u015fa cum a fost \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, te preocup\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftigi r\u0103zboiul \u015fi abia apoi \u00ee\u0163i faci griji cu privire la modul \u00een care vei pl\u0103ti datoria\u201d, a spus ea \u00een Harvard Gazette. \u201eCred c\u0103 analogia se aplic\u0103 \u015fi aici. Face\u0163i ceea ce trebuie s\u0103 face\u0163i pentru a c\u00e2\u015ftiga r\u0103zboiul \u015fi apoi face\u0163i-v\u0103 griji \u00een leg\u0103tur\u0103 cu banii. \u00cen anii care urmeaz\u0103 o s\u0103 ne facem griji destule\u201c.<\/p>\n

\nC\u00e2t din datoriile 277.000 de miliarde de dolari va fi cu adev\u0103rat de natur\u0103 s\u0103 \u00eengrijoreze, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. At\u00e2ta timp c\u00e2t ratele dob\u00e2nzilor r\u0103m\u00e2n sc\u0103zute \u015fi strategiile pe termen lung sunt puse \u00een aplicare, economi\u015ftii nu intr\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een panic\u0103, \u00eens\u0103, a\u015fa cum spune profesorul Ilzetzki, \u201eeste foarte greu s\u0103 prezici momentul exact c\u00e2nd se schimb\u0103 pofta de \u00eemprumuturi \u015fi asta se poate \u00eent\u00e2mpla destul de brusc\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu cu mult timp \u00een urm\u0103 austeritatea \u015fi reducerea cheltuielilor publice erau singura cur\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire fiscal\u0103 prescris\u0103 de doctorii \u00een economie. \u201eAm repara acoperi\u015ful \u00een timp ce soarele str\u0103luce\u015fte sus pe cer\u201d \u015fi vom promova cre\u015fterea economic\u0103 prin t\u0103ierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insist\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 datoriile ar fi prea mari, consecin\u0163ele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[16556,47594,190,47595,7251,7931,528],"class_list":["post-189503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-austeritate","tag-cheltuieli-publice","tag-crestere-economica","tag-m-datorii","tag-marea-britanie","tag-pib","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=189503"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189503\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=189503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=189503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=189503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}