\nPrimii cre\u015ftini nu celebrau na\u015fterea lui Iisus pe 25 decembrie, consider\u00e2nd c\u0103 aceasta a avut loc \u00een luna septembrie, odat\u0103 cu Ros Hashana (s\u0103rb\u0103toare din calendarul iudaic).<\/p>\n
\n\u00cen anul 264, Saturnaliile au c\u0103zut pe 25 decembrie \u015fi \u00eemp\u0103ratul roman Aurelian a proclamat aceast\u0103 dat\u0103 “Natalis Solis Invicti”, festivalul na\u015fterii invincibilului Soare.<\/p>\n
\n\u00cen anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dat\u0103 oficial data na\u015fterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.<\/p>\n
\n\u00cen 325, \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare care celebreaz\u0103 na\u015fterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica s\u0103 fie “zi sf\u00e2nt\u0103” \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de \u015fapte zile \u015fi a introdus Pa\u015ftele cu dat\u0103 variabil\u0103.<\/p>\n
\nCu toate acestea, cele mai multe \u0163\u0103ri nu au acceptat Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 dec\u00e2t din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, cre\u015ftinii au s\u0103rb\u0103torit Anul Nou \u00een ziua de Cr\u0103ciun (25 decembrie), \u00een imediata apropiere a solsti\u0163iului de iarn\u0103: \u00een Fran\u0163a p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1564, \u00een Rusia p\u00e2n\u0103 \u00een vremea \u0163arului Petru cel Mare, iar \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea.<\/p>\n
\n\u00cen Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare legal\u0103, \u00een 1836. Oklahoma a fost ultimul stat american, \u00een 1907.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nColindele<\/p>\n
\nUnul dintre cele mai \u00eendr\u0103gite obiceiuri de Cr\u0103ciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis c\u0103 muzica este nepotrivit\u0103 pentru o zi solemn\u0103 cum este Cr\u0103ciunul a fost Oliver Cromwell, care, \u00een secolul al XVII-lea, a interzis colindele.<\/p>\n
\nCel mai vechi c\u00e2ntec cre\u015ftin de Cr\u0103ciun este “Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, \u00een secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dup\u0103 un colind englezesc \u00eei apar\u0163ine lui Ritson \u015fi dateaz\u0103 din 1410.<\/p>\n
\n\u00cen 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anun\u0163at cu o zi \u00eenaintea Cr\u0103ciunului c\u0103 orga bisericii sale s-a stricat \u015fi nu poate fi reparat\u0103 la timp pentru slujba de Cr\u0103ciun. Foarte trist din aceast\u0103 pricin\u0103, el s-a apucat s\u0103 scrie trei piese care s\u0103 poat\u0103 fi c\u00e2ntate de cor \u015fi acompaniate la chitar\u0103. Una dintre ele era “Silent Night, Holy Night”, care \u00een prezent este c\u00e2ntat\u0103 \u00een peste 180 de limbi str\u0103ine de milioane de persoane.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nObiceiuri rom\u00e2ne\u015fti<\/p>\n
\nColindatul este unul dintre obiceiurile de Cr\u0103ciun care se p\u0103streaz\u0103 cel mai bine \u015fi \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 mesajul mistic, multe obiceiuri practicate \u00een aceast\u0103 zi sunt legate de cultul fertilit\u0103\u0163ii \u015fi de atragerea binelui asupra gospod\u0103riilor.<\/p>\n
\n\u00cen unele sate se p\u0103streaz\u0103 \u015fi un alt obicei: cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 membru al familiei trebuie s\u0103 arunce \u00een fa\u0163a colind\u0103torilor boabe de gr\u00e2u \u015fi de porumb. B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103, dac\u0103 boabele peste care au trecut colind\u0103torii vor fi date g\u0103inilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, c\u0103 vor avea o recolt\u0103 foarte bun\u0103 \u00een anul urm\u0103tor dac\u0103 vor amesteca s\u0103m\u00e2n\u0163a pe care o vor pune \u00een brazd\u0103 cu boabele folosite \u00een ajun la primirea colind\u0103torilor.<\/p>\n
\n\u00cen satele de pe Valea Mure\u015fului, Cr\u0103ciunul este \u00eenc\u0103 legat de anumite credin\u0163e populare care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi \u00een prezent, iar obiceiul de a oferi daruri \u00ee\u015fi are originile \u00eentr-o legend\u0103 pe care numai b\u0103tr\u00e2nii o mai cunosc.<\/p>\n
\n\u00cen satul Harpia, dac\u0103 primul care intr\u0103 \u00een cas\u0103 de Cr\u0103ciun este un b\u0103rbat, oamenii cred c\u0103 este un semn de bun\u0103stare \u015fi s\u0103n\u0103tate pentru anul urm\u0103tor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii \u0163in masa \u00eentins\u0103 toat\u0103 noaptea.<\/p>\n
\nBradul de Cr\u0103ciun<\/p>\n
\nO alt\u0103 poveste despre Cr\u0103ciun, mai pu\u0163in cunoscut\u0103, spune c\u0103, \u00een secolul al VII-lea, c\u0103lug\u0103rii foloseau forma triunghiular\u0103 a bradului pentru a descrie Sf\u00e2nta Treime. \u00cen jurul anului 1500, oamenii au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 \u00een bradul de Cr\u0103ciun un simbol al copacului din Paradis \u015fi au at\u00e2rnat \u00een el mere ro\u015fii, simbol al p\u0103catului originar. \u00cen secolul al XVI-lea, \u00eens\u0103, familiile cre\u015ftine au \u00eenceput s\u0103 decoreze brazii cu h\u00e2rtie colorat\u0103, fructe \u015fi dulciuri. Dar mai \u00eenainte, \u00een secolul al XII-lea, oamenii obi\u015fnuiau s\u0103 at\u00e2rne brazii de Cr\u0103ciun \u00een tavan, cu v\u00e2rful \u00een jos, ca simbol al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nMo\u015f Cr\u0103ciun<\/p>\n
\nReprezent\u0103rile lui Mo\u015f Cr\u0103ciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel c\u0103 \u00eentre imaginea acestuia \u00een vechea cultur\u0103 popular\u0103 – de frate mai bogat \u015fi mai inimos al lui Mo\u015f Ajun – \u015fi imaginea contemporan\u0103 – de personaj iubit de copii – exist\u0103 mari diferen\u0163e.<\/p>\n
\nTradi\u0163iile contemporane despre “sf\u00e2ntul” Cr\u0103ciun, despre Mo\u015ful “darnic \u015fi bun”, “\u00eenc\u0103rcat cu daruri multe” sunt printre pu\u0163inele influen\u0163e livre\u015fti p\u0103trunse \u00een cultura popular\u0103 de la vest la est \u015fi de la ora\u015f la sat.<\/p>\n
\nDin vechime se \u015ftie c\u0103 Maica Domnului, fiind cuprins\u0103 de durerile na\u015fterii, i-a cerut ad\u0103post lui Mo\u015f Ajun. Motiv\u00e2nd c\u0103 este s\u0103rac, el a refuzat-o, dar i-a \u00eendrumat pa\u015fii spre fratele lui mai mic \u015fi mai bogat, Mo\u015f Cr\u0103ciun. \u00cen unele legende populare \u015fi colinde, Mo\u015f Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui s\u0103u. \u00cen cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Cr\u0103ciun apare ca personaj cu tr\u0103s\u0103turi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii \u015fi zeii din basme, dar are \u015fi calit\u0103\u0163i tipic umane. El este b\u0103tr\u00e2n (are o barb\u0103 lung\u0103) \u015fi bogat (de vreme ce are turme \u015fi dare de m\u00e2n\u0103).<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, ideea de spiridu\u015fi de Cr\u0103ciun vine din credin\u0163a str\u0103veche c\u0103 gnomii p\u0103zeau casa omului de spiritele rele. Spiridu\u015fii au fost iubi\u0163i \u015fi ur\u00e2\u0163i, pentru c\u0103, de\u015fi uneori se purtau cu bun\u0103voin\u0163\u0103, puteau foarte u\u015for s\u0103 se transforme \u00een fiin\u0163e r\u0103ut\u0103cioase \u015fi nesuferite, atunci c\u00e2nd nu erau trata\u0163i cum se cuvine. Percep\u0163ia cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 era c\u0103 ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie r\u0103ut\u0103cio\u015fi, fie dr\u0103gu\u0163i. \u00cen Evul Mediu, \u00een loc s\u0103 ofere daruri, spiridu\u015fii mai degrab\u0103 a\u015fteptau s\u0103 le primeasc\u0103. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridu\u015fii au devenit prieteni ai lui Mo\u015f Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\nScriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius \u015fi Rydberg, au combinat cele dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi oarecum contradictorii ale personajelor: ei \u00eei prezentau pe spiridu\u015fi pu\u0163in r\u0103ut\u0103cio\u015fi, dar buni prieteni \u015fi ajutoare de n\u0103dejde ale lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. Unii spun c\u0103 sunt 13 spiridu\u015fi, al\u0163ii sunt convin\u015fi c\u0103 este vorba de nou\u0103, al\u0163ii – de \u015fase. \u00centr-o vreme se credea c\u0103 Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi spiridu\u015fii s\u0103i se simt foarte bine \u00een casa lor de la Polul Nord. \u00cen 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea “A Visit From St. Nicholas” (cunoscut\u0103 \u015fi ca “The Night Before Christmas”), \u00een care el l-a descris pe Mo\u015f Cr\u0103ciun ca pe un spiridu\u015f b\u0103tr\u00e2n \u015fi bl\u00e2nd, care zboar\u0103 \u00een jurul lumii \u00eentr-o sanie tras\u0103 de opt reni. \u00cen 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o hart\u0103 a lumii \u015fi urm\u0103rind c\u0103l\u0103toria Mo\u015fului de la Polul Nord \u00een Statele Unite, deci se presupunea c\u0103 acolo, \u00een \u00eendep\u0103rtatul Nord, locuie\u015fte b\u0103tr\u00e2nul cel bun. Dar \u00een 1925 s-a descoperit c\u0103 nu exist\u0103 reni la Polul Nord, a\u015fa c\u0103 to\u0163i ochii s-au \u00eentors spre Finlanda, unde exist\u0103 multe astfel de animale.<\/p>\n
\n\u00cen 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul na\u0163ional de radio finlandez, a declarat c\u0103 Mo\u015ful locuie\u015fte pe un munte \u00een Laponia. Ast\u0103zi pare aproape sigur \u00eens\u0103 c\u0103 Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi cei 11 spiridu\u015fi ai lui stau bine ascun\u015fi undeva pe muntele Korvatunturi \u00een Laponia, Finlanda, \u00een apropiere de grani\u0163a cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridu\u015fi, este paznicul credincios al satului lui Mo\u015f Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\nCum reu\u015fe\u015fte acesta s\u0103 se mi\u015fte at\u00e2t de repede, \u00eentr-o noapte, din Laponia p\u00e2n\u0103 \u00een casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi spiridu\u015fii s\u0103i au descoperit formula special\u0103, secret\u0103, a prafului magic pentru reni, care \u00eei face s\u0103 zboare. Acest praf magic este \u00eempr\u0103\u015ftiat peste fiecare ren cu pu\u0163in timp \u00eenainte de a pleca din Laponia, \u00een ajunul Cr\u0103ciunului. Este suficient pentru a-i face s\u0103 zboare \u00eentreaga noapte \u00een jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii.<\/p>\n
\nRudolph este cel mai celebru ren, fiind conduc\u0103torul celorlal\u0163i opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer \u015fi Vixen. C\u00e2nd Rudolph era pui, nasul s\u0103u a fost atins de Magia Cr\u0103ciunului \u015fi de atunci este str\u0103lucitor \u015fi ro\u015fu.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nCr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103<\/p>\n
\nPe teritoriul rom\u00e2nesc, Cr\u0103ciunul este una dintre cele mai mari s\u0103rb\u0103tori ale cre\u015ftinilor, printre care se mai num\u0103r\u0103 Pa\u015ftele \u015fi Rusaliile.<\/p>\n
\n\u00cen tradi\u0163ia popular\u0103 se spune c\u0103 Fecioara Maria trebuia s\u0103-l nasc\u0103 pe fiul lui Dumnezeu \u015fi umbla, \u00eenso\u0163it\u0103 de Iosif, din cas\u0103 \u00een cas\u0103, rug\u00e2nd oamenii s\u0103-i ofere ad\u0103post. Ajuns\u0103 la casa b\u0103tr\u00e2nilor Cr\u0103ciun \u015fi Cr\u0103ciunoaie, ace\u015ftia nu o primesc pentru a nu le “spurca” locuin\u0163a prin na\u015fterea unui copil conceput din gre\u015feal\u0103. Ajuns\u0103 la cap\u0103tul puterilor, Maria a intrat \u00een ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile na\u015fterii. Cr\u0103ciunoaia a auzit-o \u015fi i s-a f\u0103cut mil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t a ajutat-o \u00een rol de moa\u015f\u0103. Cr\u0103ciun a aflat, s-a sup\u0103rat \u015fi i-a t\u0103iat b\u0103tr\u00e2nei m\u00e2inile, apoi, de fric\u0103, a fugit de acas\u0103. Cr\u0103ciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap\u0103, l-a \u00eenc\u0103lzit \u015fi l-a dus s\u0103 spele copilul. Maria i-a zis s\u0103 \u00eencerce apa \u015fi c\u00e2nd a b\u0103gat cioturile m\u00e2inilor, acestea au crescut la loc. \u00cen alt\u0103 variant\u0103 a pove\u015ftii, Maria sufl\u0103 peste m\u00e2inile Cr\u0103ciunoaiei \u015fi acestea cresc la loc.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nAjunul Cr\u0103ciunului, c\u00e2nd preotul veste\u015fte Na\u015fterea Domnului<\/p>\n
\n\u00cen ultima zi a postului Cr\u0103ciunului, preotul umbl\u0103 pe la casele credincio\u015filor cu icoana Na\u015fterii Domnului, spre a ve\u015fti m\u0103ritul praznic al \u00centrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Din punct de vedere liturgic, se poate spune c\u0103 aceast\u0103 tradi\u0163ie, a umblatului cu icoan\u0103, este un fel de slujb\u0103 \u00een afar\u0103 zidurilor bisericii. Este o slujb\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pe uli\u0163e \u015fi pe str\u0103du\u0163e, prin cur\u0163i \u015fi prin case, pe la ferestre \u015fi pe la u\u015fi. Precum odinioar\u0103 f\u0103cea crainicul, p\u0103rintele se str\u0103duie\u015fte a anun\u0163a \u00een tot locul \u015fi pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 Dumnezeu. Astfel, singurul lucru nou sub soare se arat\u0103 vrednic de o asemenea mare vestire.<\/p>\n
\nFiecare preot veste\u015fte Na\u015fterea Domnului \u00een parohia lui. \u00cen func\u0163ie de m\u0103rimea parohiei, preotul poate \u00eencepe s\u0103 umble cu icoana mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Astfel, la sate, aceast\u0103 vestire se petrece chiar \u00een ajunul Cr\u0103ciunului, pe c\u00e2nd la ora\u015fe, unde parohiile sunt mai mari \u015fi credincio\u015fii mai numero\u015fi, preo\u0163ii \u00eencep s\u0103 umble cu icoana ceva mai devreme.<\/p>\n
\nAjunul Cr\u0103ciunului, zi de colindat<\/p>\n
\nNa\u015fterea Domnului este anun\u0163at\u0103 \u00een lume de cre\u015ftini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, \u00een diminea\u0163a de Ajun, fiind copiii \u015fi tinerii. Ace\u015ftia sunt primi\u0163i de cre\u015ftini cu mere, nuci, covrigi \u015fi cu acele turte numite “Scutecelele lui Hristos”. Pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie din ziua de Cr\u0103ciun este \u00eenc\u0103 post, colind\u0103torii trebuie \u015fi ei primi\u0163i cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nAjunul Cr\u0103ciunului, zi de post aspru<\/p>\n
\nAjunul Cr\u0103ciunului este ultima zi de post din Postul Na\u015fterii Domnului. Acest post, care \u00eencepe \u00een ziua de 15 noiembrie \u015fi se \u00eencheie \u00een ziua de 24 decembrie, aminte\u015fte de patriarhii \u015fi drep\u0163ii Vechiului Testament, care au petrecut timp \u00eendelungat, \u00een post \u015fi rug\u0103ciune, a\u015ftept\u00e2nd venirea lui Mesia, M\u00e2ntuitorul lumii.<\/p>\n
\nDac\u0103 primele 39 de zile ale acestui post sunt mai u\u015foare din punct de vedere alimentar, \u00eentre ele exist\u00e2nd mai multe zile \u00een care P\u0103rin\u0163ii Bisericii au r\u00e2nduit “dezlegare la pe\u015fte”, cea de-a patruzecea zi a postului este una aspr\u0103, un obicei consemnat \u00eenc\u0103 din secolul al IV-lea.<\/p>\n
\nDup\u0103 ceasul pr\u00e2nzului, spre sear\u0103, se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se m\u0103n\u00e2nce gr\u00e2u fiert, amestecat cu fructe \u015fi miere, \u00een amintirea postului Proorocului Daniel \u015fi al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16).<\/p>\n
\n\u00cen seara zilei de ajun, credincio\u015fii obi\u015fnuiesc s\u0103 m\u0103n\u00e2nce o m\u00e2ncare dulce, numit\u0103 \u00een popor “Scutele lui Iisus”. Cu f\u0103in\u0103, ap\u0103 \u015fi sare se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ni\u015fte lipii sub\u0163iri care se coc pe plit\u0103. Acestea se \u00eenmoaie \u00eentr-un sirop dulce (ap\u0103 cu miere sau zah\u0103r) \u015fi se presar\u0103 cu nuca m\u0103cinat\u0103.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nObiceiuri culinare<\/p>\n
\nUn moment gastronomic important care preced\u0103 Cr\u0103ciunul este ziua de Ignat (20 decembrie), c\u00e2nd se taie porcul \u015fi se prepar\u0103 m\u00e2nc\u0103ruri specifice, precum c\u00e2rna\u0163ii, chi\u015fc\u0103, tob\u0103, r\u0103cituri, sarmalele, caltabo\u015f, care, al\u0103turi de tradi\u0163ionalul cozonac, vor sta pe masa de Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nMo\u015f Cr\u0103ciun \u00een jurul lumii<\/p>\n
\nPentru copiii din Rom\u00e2nia, Mo\u015f Cr\u0103ciun vine din nordul \u00eendep\u0103rtat pentru a aduce daruri celor care au fost cumin\u0163i. Acestea sunt l\u0103sate sub brandul de Cr\u0103ciun \u015fi, \u00een func\u0163ie de bun\u0103voin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor sau de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie \u00een Ajun, dup\u0103 slujb\u0103, fie \u00een ziua de Cr\u0103ciun. \u00cen unele regiuni, Mo\u015ful mai las\u0103 un r\u00e2nd de cadouri la biseric\u0103, unde copiii \u00eei mul\u0163umesc c\u00e2nt\u00e2nd colinde.<\/p>\n
\n\u00cen SUA, Mo\u015ful c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een ajun \u00eentr-o sanie zbur\u0103toare tras\u0103 de reni. El intr\u0103 \u00een case pe horn \u015fi las\u0103 cadourile sub brad sau \u00een ciorapii ag\u0103\u0163a\u0163i deasupra \u015femineului. Copiii \u00eei las\u0103 lapte \u015fi biscui\u0163i \u015fi obi\u015fnuiesc s\u0103 \u00eei scrie de dinainte ce daruri \u015fi-ar dori.<\/p>\n
\n\u00cen Ungaria, mo\u015ful este reprezentat de un \u00eenger, \u00een ziua de Cr\u0103ciun, copiii g\u0103sesc bradul gata f\u0103cut \u015fi sub el cadourile.<\/p>\n
\n\u00cen Rusia, Mo\u015f Cr\u0103ciun (“Babushka”) este \u00eenso\u0163it de Alb\u0103-ca-Z\u0103pada, iar copiii primesc pr\u0103jituri \u015fi juc\u0103rii.<\/p>\n
\n\u00cen Fran\u0163a, P\u00e8re No\u00ebl se strecoar\u0103 pe co\u015ful casei \u015fi las\u0103 cadourile \u00een pantofi.<\/p>\n
\n\u00cen Austria \u015fi \u00een Germania, figura lui Mo\u015f Cr\u0103ciun este asociat\u0103 \u00een continuare cu cea a Sf\u00e2ntului Nikolaus, care vine \u00een noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie \u015fi las\u0103 cadouri doar pentru copiii cumin\u0163i. Cei care au fost obraznici vor primi doar un m\u0103nunchi de nuiele legate cu c\u00e2teva bomboane. Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi \u00eenso\u0163itorul s\u0103u, Krampus, sunt \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine ro\u015fii. Nikolaus are mitr\u0103 de episcop pe cap, iar Krampus are corni\u0163e \u015fi o limb\u0103 lung\u0103 ce \u00eei at\u00e2rn\u0103 din gur\u0103. De Cr\u0103ciun, copiii primesc cadouri de la Cristkindl (Copila\u015ful Cristos).<\/p>\n
\n\u00cen Islanda, cadourile sunt aduse din mun\u0163i de c\u0103tre cei 13 pitici de Cr\u0103ciun care vin pe r\u00e2nd, de la Cr\u0103ciun \u015fi p\u00e2n\u0103 pe 6 ianuarie.<\/p>\n
\n\u00cen \u0163\u0103rile scandinave, spiridu\u015ful “Jul Nisse” arat\u0103 la fel ca Mo\u015f Cr\u0103ciun, \u00eens\u0103 este mult mai mic de statur\u0103. Pentru el se las\u0103 afar\u0103 un vas cu terci de orez, tradi\u0163ia fiind una de origine p\u0103g\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen Australia, Mo\u015f Cr\u0103ciun este \u00eembr\u0103cat \u00een pantaloni ro\u015fii scur\u0163i \u015fi \u00een loc de sanie este ilustrat \u00eentr-un elicopter.<\/p>\n
\nSigur c\u0103 toate aceste datini \u015fi obiceiuri vor trebui privite \u00een acest an prin prisma regulilor de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, impuse de pandemia COVID-19.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cr\u0103ciunul este celebrat din antichitate ca dat\u0103 a na\u015fterii lui Iisus, dar a devenit, de-a lungul secolelor, \u015fi o s\u0103rb\u0103toare a familiei, marcat\u0103 de obiceiuri precum colindele, \u00eempodobitul bradului \u015fi darurile Mo\u015fului, mult a\u015fteptate de copiii din \u00eentreaga lume.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7406,16723],"class_list":["post-189255","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-craciun","tag-obiceiuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189255","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=189255"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189255\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=189255"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=189255"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=189255"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}