\n1 decembrie, Ziua Na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor, te trimite cu g\u00e2ndul invariabil la istorie. La momentul Unirii Principatelor, la momentul construirii Rom\u00e2niei mari \u015fi moderne. Dincolo de istoria politic\u0103 \u015fi social\u0103, Rom\u00e2nia are \u015fi o istorie bogat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte pie\u0163ele financiare. Spre exemplu, primele ini\u0163iative de \u00eenfiin\u0163are a unei pie\u0163e bursiere de m\u0103rfuri \u015fi de valori au avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, a\u015fa cum este Codicele de Comer\u0163 al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din 1 ianuarie 1840, realizat dup\u0103 modelul dat de Codul Comercial francez din 1807 \u015fi av\u00e2nd la baz\u0103 unele prevederi ale Regulamentului Organic.<\/p>\n
\nCodicele reglementa bursele de comer\u0163, mijlocitorii de schimb \u015fi samsarii. La acea vreme, dorin\u0163a era de a se \u00eenfiin\u0163a o burs\u0103 de comer\u0163 la Bucure\u015fti (condus\u0103 de 6 persoane) \u015fi una la Br\u0103ila (condus\u0103 de o deput\u0103\u0163ie domneasc\u0103), urm\u00e2nd ca samsarii s\u0103-\u015fi anun\u0163e afacerile \u00een cadrul burselor \u015fi pre\u0163ul mediu al m\u0103rfurilor s\u0103 fie publicat. Codicele de la 1840 definea categoriile mijlocitorilor (agen\u0163i de schimb) \u015fi samsarilor (curtieri). Mijlocitorii erau numi\u0163i de domnitor, Codicele stabilind de asemenea \u00een privin\u0163a pre\u0163ului c\u0103 \u201erezultatul tocmelilor \u015fi al negocia\u0163iei poli\u0163elor ce se s\u0103v\u00e2r\u015fesc la Burs\u0103 hot\u0103r\u0103\u015fte cursul monezilor \u015fi al poli\u0163elor, al pre\u0163urilor m\u0103rfurilor, al asigur\u0103rilor, al transporturilor pe uscat sau pe ap\u0103, al zapiselor statului altor asemenea, al c\u0103ror curs este primitor de a se \u00eensemna pe fiecare zi p\u00e2n\u0103 unde s-a suit ori s-a cobor\u00e2t\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen 1880, Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie de la Bucure\u015fti face un memoriu c\u0103tre Ministerul Agriculturii, Comer\u0163ului \u015fi Lucr\u0103rilor Publice \u00een care, lu\u00e2nd \u00een considerare dezvoltarea comer\u0163ului cu efecte publice, propune \u00eenfiin\u0163area unei burse pentru fixarea cursurilor monetare \u015fi efectelor, pe baza cererii \u015fi ofertei, pentru a opri specula\u0163iile \u015fi fluctua\u0163iile aleatorii. Este realizat, la ini\u0163iativa Camerei de Comer\u0163 din Bucure\u015fti, un proiect de lege pentru \u00eenfiin\u0163area unei burse, care prevedea c\u0103: \u201eAceast\u0103 burs\u0103 [\u2026] avea s\u0103 adune la anumite ore pe comercian\u0163ii, industria\u015fii, capitali\u015ftii, agricultorii \u015fi mijlocitorii oficiali la un loc anumit, spre a se ocupa de opera\u0163iunile lor comerciale, sub o mai deaproape priveghere a guvernului\u201d.<\/p>\n
\nOrarul de tranzac\u0163ionare al bursei era prev\u0103zut de lege astfel: \u201eOrele fie-c\u0103rei burse se fix\u00e9z\u0103 de camera de comerci\u016d dupe obiceiurile civile ale fie-c\u0103rei localit\u0103\u0163i, combinate cu orele de pornire ale curierilor. La Bucuresci, Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila, orele deschiderei \u015fi \u00eenchiderei bursei se fix\u00e9z\u0103, \u00eempreun\u0103 cu prefectul poli\u0163iei, de 4 bancheri, 4 negu\u0163\u0103tori, 4 mijlocitori de schimb \u015fi 4 mijlocitori de m\u0103rfuri desemna\u0163i de tribunalul de comerci\u016d. [\u2026] Bursa va fi deschis\u0103 \u00een t\u00f3te zilele, afar\u0103 de Duminec\u0103 \u015fi serb\u0103torile legale. T\u00eergul efectelor publice \u015fi private \u015fi al tuturor h\u00e2rtiilor nego\u0163iabile se face cu dou\u0103 ore \u00eenaintea t\u00e2rgurilor celor-lalte m\u0103rfuri. Informa\u0163iuni se pot lua de la secretarul comitetului bursei \u00een t\u00f3te zilele de lucru de la 9 p\u00e2n\u0103 la 11 ore. T\u00f3te acestea se vor observa sub controlul comitetului bursei\u201d.<\/p>\n
\n\u201ePrincipalele opera\u0163iuni cari se urm\u00e9z\u0103 la burs\u0103 sunt: t\u00eergul efectelor publice \u015fi private, t\u00eergul ac\u0163iunilor diverselor societ\u0103\u0163i agricole, industriale \u015fi comerciale, t\u00eergul scrisurilor funciare rurale sa\u016d urbane \u015fi a tuturor h\u00e2rtiilor negociabile, v\u00eenzarea materiilor metalice, a monetelor, a tot felul de m\u0103rfuri, \u00eenchirierea vaselor de transport, transportul pe uscat \u015fi ap\u0103, tot felul de transac\u0163iuni relative la comerciul continental \u015fi maritim, interior \u015fi exterior, asigur\u0103rile de tot felul, etc.\u201d.<\/p>\n
\nNegocierile se realizau la burs\u0103, \u00een locul separat numit parchet. T\u00eergul trebuia s\u0103 arate \u201edac\u0103 e pe bani gata sa\u016d dac\u0103 e cu termen\u201d (termenul \u00eensemna maxim 1 lun\u0103). Titlurile circulau doar dac\u0103 erau \u00eenso\u0163ite de cel pu\u0163in un cupon. Taxa de tranzac\u0163ionare era reprezentat\u0103 de o tax\u0103 a timbrului, nu mai mare de 5 bani la suta de lei, care era suportat\u0103 jum\u0103tate de cump\u0103r\u0103tor \u015fi jum\u0103tate de v\u00e2nz\u0103tor \u015fi se pl\u0103tea Camerei de Comer\u0163. Pl\u0103\u0163ile \u00een cadrul tranzac\u0163iilor erau f\u0103cute de mijlocitori, \u00een fiecare zi de burs\u0103, iar cele mai mari de 100 de lei se realizau \u201e\u00een mandate de viramente asupra B\u0103ncei Na\u0163ionale\u201d. Num\u0103rul mijlocitorilor de schimb se determina la fiecare 3 ani, numirea lor fiind f\u0103cut\u0103 prin Decret Regal. Mijlocitorii puteau da procur\u0103 special\u0103 de reprezentare unei alte persoane sau mai multora, dar mandatarii trebuiau s\u0103 fie rom\u00e2ni, iar mijlocitorul era r\u0103spunz\u0103tor de faptele acestora. Mijlocitorii de schimb erau obliga\u0163i s\u0103 \u00eenscrie toate opera\u0163iunile \u015fi tranzac\u0163iile f\u0103cute \u00een registrele proprii (\u201ecarnet \u015fnuruit \u015fi parafat de tribunalul de comerci\u016d\u201d), \u00eenscriind sumele \u00een litere, f\u0103r\u0103 abrevieri, fiind men\u0163ionate toate detaliile v\u00e2nz\u0103rii, cump\u0103r\u0103rii, negocierii.<\/p>\n
\nLa mai pu\u0163in de un an de la deschidere a avut loc primul crah bursier din Rom\u00e2nia, \u00een noiembrie 1883, provocat mai ales de imposibilitatea efectu\u0103rii lichid\u0103rii. Presa vremii titra: \u201eCrahul de la bursa din Bucure\u015fti, prev\u0103zut de noi \u015fi de Banca Na\u0163ional\u0103, s-a \u00eent\u00e2mplat cu \u00eenceperea lichid\u0103rilor din noiembrie (\u2026)\u201d.<\/p>\n
\nCa urmare a celor petrecute, \u00een 1886, Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie solicit\u0103 modificarea legii. O modificare adus\u0103 de legea din 1886 este introducerea urm\u0103torului amendament: \u201eOri-ce opera\u0163iune de burs\u0103, regulat f\u0103cut\u0103, constitue un act de comerci\u016d \u015fi d\u0103 nascere unei obliga\u0163iuni perfecte, la care nu se p\u00f3te opune nici \u00eentr\u2019un cas excep\u0163iunea de joc\u201d. Din dezbaterile legii, redate de monitorul oficial, reies preocup\u0103rile legiuitorului de la acea vreme ca \u201eA duoa reform\u0103 coprins\u0103 \u00een proiect consist\u0103 \u00een aceea c\u0103 opera\u0163iunele cu termen s\u0103 se fac\u0103 \u00eentre pers\u00f3ne cunoscute; iar nu ca p\u00e2n\u0103 acum de agen\u0163ii de schimb pe contul lor, f\u00e1r\u0103 s\u0103 spun\u0103 \u00een numele cui trat\u00e9z\u0103. De sigur c\u0103 acest principi\u016d este bun; de \u00f3re-ce intr\u2019o burs\u0103 \u00eencep\u0115t\u00f3re ca a n\u00f3str\u0103, nu p\u00f3te \u015fi nu e bine s\u0103 se lase liber curs acelor jocuri maloneste cari degener\u00e9z\u0103 \u00een adev\u0115rate flagele pentru avu\u0163ia \u0163\u0115rei\u201d.<\/p>\n
\n \n\u00cen 1914, izbucnirea violent\u0103 a r\u0103zboiului genereaz\u0103 \u00eenchiderea Bursei pe 18 iulie, acesta r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenchis\u0103 pe toat\u0103 durata Primului R\u0103zboi Mondial. La acea perioad\u0103 erau tranzac\u0163ionate ac\u0163iunile emise de 63 de societ\u0103\u0163i \u015fi 58 de tipuri de rente \u015fi obliga\u0163iuni de stat (efecte cu dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103).<\/p>\n \nDistrugerea sondelor de petrol din timpul r\u0103zboiului a f\u0103cut ca valorile mobiliare s\u0103 se deprecieze masiv. Repararea sondelor de c\u0103tre germani a condus \u00eens\u0103 la cotarea ac\u0163iunilor industriei petroliere rom\u00e2ne la Burs\u0103, determin\u00e2nd cre\u015fterea ulterioar\u0103 a cota\u0163iilor. \u00centre 1917 \u015fi 1918, tranzac\u0163iile bursiere s-au realizat \u00een \u201et\u00e2rgul bursier\u201d de la cafeneaua Schreiber \u015fi pe Strada Lipscani. Bursa Oficial\u0103 de Efecte, Ac\u0163iuni \u015fi Schimb se redeschide \u00een octombrie 1918, activitatea sa cresc\u00e2nd mereu, iar localul Bursei devenind ne\u00eenc\u0103p\u0103tor.<\/p>\n \n\u00cen perioada 1919 – 1925, bursele de comer\u0163 din Rom\u00e2nia erau guvernate de trei tipuri de reglement\u0103ri legale. Legea din Vechiul Regat din 1904, extins\u0103 \u015fi \u00een Basarabia \u00een 1919, se completa cu legisla\u0163ia austriac\u0103 aplicabil\u0103 Bursei de la Cern\u0103u\u0163i, din Bucovina, dar \u015fi cu legisla\u0163ia maghiar\u0103 din Banat \u015fi Transilvania pentru Bursele din Arad \u015fi Timi\u015foara. Apare astfel din nou necesitatea unei legi care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor economice ale Rom\u00e2niei. O nou\u0103 lege este promovat\u0103 de profesorul Virgil Madgearu, ministru al Industriei \u015fi Comer\u0163ului \u015fi este ratificat\u0103 prin Decret Regal pe 13 august 1929. Expunerea de motive realizat\u0103 de Virgil Madgearu preciza: \u201eNecesitatea adapt\u0103rii uzan\u0163elor g\u0103site bune \u015fi consfin\u0163ite \u00een materie de burs\u0103 p\u00e2n\u0103 azi, a modului de \u00eencheiere al tranzac\u0163iilor de efecte, ac\u0163iuni schimb m\u0103rfuri, situa\u0163iunea financiar\u0103 \u015fi economic\u0103 a \u0163\u0103rii, precum \u015fi necesit\u0103\u0163ile unui bun mers al \u00eencheierilor opera\u0163iunilor \u015fi apoi \u00eencrederea deplin\u0103 \u00een tranzac\u0163iunile ce se fac la Burs\u0103, au c\u0103l\u0103uzit la \u00eentocmirea proiectului de lege ce \u00eenso\u0163e\u015fte aceast\u0103 expunere de motive\u201d<\/p>\n \n\u00cen 1938 este publicat\u0103 de c\u0103tre Simon D. Gartenberg, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Remizierilor Oficiali de Burs\u0103, \u201eCartea ac\u0163ionarului \u2013 \u00eendreptar bursier\u201d, aceasta fiind una dintre primele dovezi ale preocup\u0103rii fa\u0163\u0103 de educa\u0163ia financiar\u0103 a publicului reg\u0103site \u00een biblioteci. Afl\u0103m astfel c\u0103, \u00een 1938, la bursa de la Bucure\u015fti erau tranzac\u0163ionate ac\u0163iunile a 56 de societ\u0103\u0163i \u015fi c\u0103 mai multe titluri financiare rom\u00e2ne\u015fti erau v\u00e2ndute pe bursele str\u0103ine (ac\u0163iuni Astra Rom\u00e2n\u0103 la Paris, Amsterdam, Anvers \u015fi Z\u00fcrich; ac\u0163iuni Concordia la Paris, Bruxelles, Anvers \u015fi Z\u00fcrich; ac\u0163iuni Steaua Rom\u00e2n\u0103 la Paris, Basel, Frankfurt, Geneva \u015fi Z\u00fcrich; ac\u0163iuni Petrol-Block la Paris, Lille, Anvers, Liege \u015fi Z\u00fcrich; ac\u0163iuni Redeven\u0163a la Paris; efecte const\u00e2nd \u00een rente \u015fi \u00eemprumuturi erau tranzac\u0163ionate la Paris, Londra, Berlin, New York, Z\u00fcrich, Roma, Milano, Basel, Berna, Geneva). De asemenea, la bursele occidentale mai erau cotate \u015fi alte valori emise de societ\u0103\u0163i cu capital rom\u00e2nesc \u015fi str\u0103in, care \u00eens\u0103 nu erau cotate la Bucure\u015fti: Colombia, Danubiana, Omnium, Petrofina, Societatea de Gaz \u015fi Electricitate din Bucure\u015fti, Steaua Rom\u00e2n\u0103 Fran\u00e7aise \u015fi Steaua Rom\u00e2n\u0103 (British), Zah\u0103r \u015fi Rafinaj \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nBuletinul Bursei Bucure\u015fti din decembrie 1939 scria: \u201eNici odat\u0103 t\u00e2rgurile financiare mondiale n\u2019au fost mai influen\u0163ate, ca \u00een 1939, de evenimentele europene. \u015ei anul 1938 cunoscuse destule dificult\u0103\u0163i interna\u0163ionale, dar tot se crezuse c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 z\u0103ng\u0103nitul armelor va fi \u00eendep\u0103rtat, optimism care se r\u0103sfr\u00e2nsese asupra burselor de valori. \u00centr-adev\u0103r anul 1939 din punct de vedere bursier debuteaz\u0103 sub cele mai bune auspicii. Nivelul cursurilor era destul de ridicat la 1 Ianuarie 1939, nivel care n-a putut fi mult timp men\u0163inut. C\u0103deri serioase s-au produs la sf\u00e2r\u015fitul lunii Ianuarie, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului spaniol. \u00cen Martie, bursele sunt cuprinse de panic\u0103, \u00een urma ocup\u0103rii Boemiei de germani. \u00cen Aprilie, italienii ocup\u0103 Albania, alt\u0103 nelini\u015fte, urmat\u0103 de tensiunea polono-german\u0103, care sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu r\u0103zboiul \u015fi ocuparea Poloniei.[\u2026]<\/p>\n \n <\/p>\n \nBursa, \u00eenchis\u0103 pentru inventar<\/strong><\/p>\n \nDup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, economia Rom\u00e2niei devine una centralizat\u0103, ca parte a reformei ini\u0163iate de regimul comunist. \u00cen aceste condi\u0163ii, se decide \u00eenchiderea Bursei \u00een iulie 1948. Instaurarea propriet\u0103\u0163ii de stat, ca unic proprietar, nu mai permitea existen\u0163a produselor specifice pie\u0163ei bursiere, precum ac\u0163iuni sau obliga\u0163iuni corporative, iar Bursa nu mai avea de ce s\u0103 existe, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu mai exista obiectul tranzac\u0163iilor. De\u0163inerea \u00een proprietate a societ\u0103\u0163ilor comerciale era interzis\u0103. Pe 11 iunie 1948, \u00een baza Legii nr. 119\/1948 a na\u0163ionaliz\u0103rii, 1.050 de \u00eentreprinderi industriale, bancare sau de asigur\u0103ri treceau \u00een proprietatea statului, ca \u201ebun de consum al poporului\u201d \u015fi Bursa se \u00eenchidea. Profesorul Nicolae Volonciu poveste\u015fte \u00een cartea sa (Volonciu, Nicolae, 2017, Amintiri din patru \u0163\u0103ri, Bucure\u015fti: Editura Solomon, p. 113.): \u201e\u00een ziua de 11 iunie, cu c\u00e2teva minute \u00eenainte de deschiderea bursei, un cet\u0103\u0163ean care voia s\u0103 fac\u0103 o tranzac\u0163ie a ajuns la u\u015f\u0103 \u015fi a g\u0103sit un mare lac\u0103t. Veniser\u0103 mai de diminea\u0163\u0103 agen\u0163i financiari, poli\u0163ie \u015fi, printre ei, un h\u00e2tru care l\u0103sase un bile\u0163el l\u00e2ng\u0103 acel lac\u0103t. Ce era scris pe acel bile\u0163el? \u00ab\u00ceNCHIS PENTRU INVENTAR!\u00bb\u201d.<\/p>\n \n 1 decembrie, Ziua Na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor, te trimite cu g\u00e2ndul invariabil la istorie. La momentul Unirii Principatelor, la momentul construirii Rom\u00e2niei mari \u015fi moderne. Dincolo de istoria politic\u0103 \u015fi social\u0103, Rom\u00e2nia are \u015fi o istorie bogat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte pie\u0163ele financiare. Spre exemplu, primele ini\u0163iative de \u00eenfiin\u0163are a unei pie\u0163e bursiere de m\u0103rfuri \u015fi de valori au avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, a\u015fa cum este Codicele de Comer\u0163 al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din 1 ianuarie 1840, realizat dup\u0103 modelul dat de Codul Comercial francez din 1807 \u015fi av\u00e2nd la baz\u0103 unele prevederi ale Regulamentului Organic.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[306,7216,240,19996,9794,242,98],"class_list":["post-188547","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bucuresti","tag-bursa","tag-comert","tag-comunisti","tag-inchidere","tag-istorie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/188547","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=188547"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/188547\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=188547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=188547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=188547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nR\u0103zboiul suspend\u0103 tranzac\u0163iile bursiere<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"