\nPia\u0163a muncii \u00eencepe s\u0103-\u015fi arate col\u0163ii: \u00een septembrie 2020 aproape 500.000 de tineri, o categorie cuprins\u0103 \u00eentre 18-25 de ani, au aplicat pentru unul sau mai multe locuri de munc\u0103 pe cea mai mare platform\u0103 de recrutare online de pe pia\u0163\u0103, eJobs.<\/p>\n
\nCifra este mare pentru c\u0103 aceast\u0103 categorie de v\u00e2rst\u0103 nu era p\u00e2n\u0103 acum \u00een prim-plan. Cei mai mul\u0163i care-\u015fi c\u0103utau un loc de munc\u0103 aveau \u00eentre 25-35 de ani, iar num\u0103rul lor era \u00een septembrie de 550.000. P\u00e2n\u0103 \u00een criz\u0103, categoria de v\u00e2rst\u0103 36-45 de ani era pe locul 2 \u015fi dup\u0103 aceea veneau tinerii.<\/p>\n
\nAcum pia\u0163a s-a inversat, iar presiunea care vine de la tinerii care-\u015fi caut\u0103 un loc de munc\u0103 este \u00een cre\u015ftere. P\u00e2n\u0103 \u00een criz\u0103, tinerii nu-\u015fi b\u0103teau at\u00e2t de mult capul s\u0103-\u015fi caute un job. Fie erau la \u015fcoal\u0103, fie st\u0103teau acas\u0103 la mama (v\u00e2rsta la care pleac\u0103 b\u0103ie\u0163ii de acas\u0103, de la p\u0103rin\u0163i, a crescut spre 29 de ani de la 27 de ani, \u00een timp ce fetele vor s\u0103 plece de acas\u0103 mai devreme, v\u00e2rsta sc\u0103z\u00e2nd de la 27 de ani spre 25 de ani), fie aveau perspectiva plec\u0103rii la munc\u0103 \u00een afar\u0103 dar aceast\u0103 variant\u0103 a c\u0103zut de c\u00e2nd a venit Covidul, fie au surse de venituri care le permite s\u0103 nu-\u015fi caute un job.<\/p>\n
\nBogdan Badea, CEO eJobs, remarc\u0103 aceast\u0103 c\u0103utare a tinerilor pentru un job \u015fi crede c\u0103 pandemia a schimbat felul \u00een care se raporteaz\u0103 tinerii la carier\u0103, adic\u0103 ar vrea s\u0103 se angajeze mai devreme, au a\u015ftept\u0103ri salariale mai realiste, caut\u0103 joburi \u00een v\u00e2nz\u0103ri sau IT, dar p\u00e2n\u0103 s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 sunt con\u015ftien\u0163i c\u0103 trebuie s\u0103 accepte ceea ce ofer\u0103 pia\u0163a.<\/p>\n
\nTinerii nu au niciun fel de experien\u0163\u0103, iar companiile nu se gr\u0103besc s\u0103-i angajeze pentru c\u0103 trebuie s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ei, iar c\u00e2nd \u00ee\u0163i este lumea mai drag\u0103 ace\u015ftia pleac\u0103, c\u0103ut\u00e2nd o alt\u0103 experien\u0163\u0103.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 joburile pentru ei sau \u015fansa de a se angaja se reduce.<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r sunt joburi disponibile pentru tineri, acestea sunt \u00een v\u00e2nz\u0103ri, curierat, retail-lucr\u0103tori comerciali, call-centere, \u00eenainte era HoReCa (to\u0163i erau angaja\u0163i pe salariul minim, dar bac\u015fi\u015ful era substan\u0163ial, ceea ce le permitea s\u0103 c\u00e2\u015ftige 5.000-6.000 de lei pe lun\u0103), dar aceast\u0103 pia\u0163\u0103 s-a pr\u0103bu\u015fit.<\/p>\n
\nCa aspira\u0163ii, tinerii vor s\u0103 lucreze \u00een marketing, publicitate, dar aici joburile sunt destul de limitate.<\/p>\n
\n\u00cen IT ofertele pentru tineri nu sunt at\u00e2t de multe av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu au experien\u0163\u0103 \u015fi de aceea nimeni nu vrea s\u0103 ri\u015fte s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un salariu de 1.200-1.500 de euro net pe lun\u0103 (adic\u0103 6.000-7.500 de lei net pe lun\u0103).<\/p>\n
\nCriza a retezat destul de mult din a\u015ftept\u0103rile salariale ale tinerilor. Doar 1 din 10 candida\u0163i ar cere un salariu lunar net cuprins \u00eentre 3.000 \u015fi 4.500 de lei, \u015fi doar 4% cred c\u0103 s-ar califica pentru un salariu mai mare de 4.500 de lei, adic\u0103 1.000 de euro, conform studiului eJobs.<\/p>\n
\nCei mai mul\u0163i (25% dintre ei) cred c\u0103 un salariu cuprins \u00eentre 2.000 \u015fi 2.500 de lei este realist \u015fi poate fi ob\u0163inut.<\/p>\n
\nUn sfert dintre ei ar accepta un salariu de \u00eenceput cuprins \u00eentre 1.700 \u015fi 2.000 de lei; 14% dintre ei ar cere \u00eentre 2.600-3.000 de lei, iar 12% au a\u015ftept\u0103ri cuprinse \u00eentre 1.500-1.700 de lei.<\/p>\n
\nProblema angaj\u0103rii tinerilor este pe agenda Uniunii Europene, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fomajul mare \u00een r\u00e2ndul lor: \u00een Grecia, Spania, Italia \u00eentre 25-40% dintre tineri sunt \u015fomeri, nu au un loc de munc\u0103, iar perspectivele nu sunt at\u00e2t de \u00eembucur\u0103toare.<\/p>\n
\nCovidul a f\u0103cut ca pia\u0163a muncii s\u0103 fie \u015fi mai dificil\u0103 \u00een toate \u0163\u0103rile occidentale.<\/p>\n
\nPentru c\u0103 au resurse din familie, pentru c\u0103 au un loc unde s\u0103 doarm\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce – la mama acas\u0103 sau la bunici, tinerii din Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu sunt at\u00e2t de vocali pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n
\nDac\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 va mai \u0163ine iar prognozele actuale indic\u0103 c\u0103 \u015fi 2021, chiar \u015fi 2022 vor fi ani extrem de dificili pentru marile economii ale lumii, \u015fi tinerii din Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi vor face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a nu numai pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103, ci \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi politic\u0103.<\/p>\n
\nDe aproape un deceniu, Rom\u00e2nia nu s-a confruntat cu aceast\u0103 tem\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 cererea companiile a fost mult mai mare dec\u00e2t oferta disponibil\u0103 de pe pia\u0163\u0103. Aproape 2 milioane de rom\u00e2ni care puteau s\u0103 munceasc\u0103 nu munceau \u015fi nu se reg\u0103seau nic\u0103ieri \u00een statistici c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi un job, iar dintre ace\u015ftia, o parte erau tineri, \u00een categoria de v\u00e2rst\u0103 18-24 de ani.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 s-ar putea s\u0103 vedem mult mai des post\u0103ri de genul \u201eT\u00e2n\u0103r f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 caut un job\u201d.<\/p>\n