\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5542\/5779788\/12\/banda-romtelecomm.jpg?width=322&height=31\")
<\/a><\/p>\nPutini trec cu regularitate acest prag, mai ales ca uriasul
\n“motor” din spate functioneaza cu control la distanta, iar la
\nnevoie exista personal IT specializat gata sa ajunga in cel mult
\njumatate de ora la fata locului, asa ca vizita noastra li se pare
\ncel putin neobisnuita. Camere de luat vederi sunt peste tot,
\nsuficiente incat sa poata fi urmarita in orice moment fiecare
\nmiscare din orice incapere, dupa cum spune Catalin Dumitrescu,
\nmanagerul CyberHost, cum este numit centrul de date. La sistemul de
\nsecuritate se adauga o serie de senzori de proximitate si de
\nmiscare. La intrare exista o perdea de infrarosu, prin care se
\ncontabilizeaza numarul persoanelor care intra si ies din zona de
\nsecuritate a cladirii, iar usile sunt inchise cu yale
\nelectromagnetice.<\/p>\n
Toate aceste masuri de siguranta sunt necesare oricarui buncar
\nde date, pentru ca pe serverele aflate in interior sunt stocate,
\ncel putin in doua exemplare, informatii confidentiale ale
\nclientilor, de la baze de date si pana la documente interne. In
\nprincipiu, in jur de 100 de clienti din randul bancilor, al
\noperatorilor telecom sau al companiilor auto, la care se adauga
\nalte cateva mii sau chiar zeci de mii de firme mici, incredinteaza
\nRomtelecom date sensibile care, daca ar ajunge pe maini gresite, ar
\nputea aduce prejudicii financiare consistente. Asa se explica si
\nfaptul ca din sirurile de dulapuri negre se disting pe alocuri
\nunele incuiate
\nintre gratii, iar cheia exista in doua exemplare, la client si la
\nspecialistul IT care se ocupa de acel client.<\/p>\n
“Factorul uman este cea mai mica dintre probleme, prin
\ncomparatie cu factori precum caderi de curent, incendii sau
\ncutremure”, precizeaza George Makowski, directorul executiv
\ncomercial pentru segmentul clientilor de business din cadrul
\nRomtelecom. CyberHost este legat la doua surse separate de curent,
\ndin colturi diferite ale Capitalei, primele doua incaperi ale
\ncladirii fiind tocmai cele care adapostesc infrastructura de
\nenergie electrica. Prin absurd, daca ambele retele ar fi afectate,
\ncentrul de date ar functiona pe baterii, care pot mentine sistemul
\npana la 30 de minute, timp in care pornesc generatoarele de
\nrezerva, functionale pe baza de combustibil chiar si cateva zile.
\n“Consumul este oricum mare, motiv pentru care insistam pe
\neficientizare. Am tot citit despre tendintele de a raci centrele de
\ndate folosind vant polar sau de a alimenta prin forta valurilor.
\nPare o gluma, dar nu este. In Bucuresti nu putem insa folosi
\nasemenea resurse naturale”, spune Dumitrescu,.<\/p>\n
<\/p>\n
Pe de alta parte, exista senzori de caldura distribuiti, in
\nfiecare incapere, pentru a pastra temperatura constanta asa incat
\nsa poata fi evitat din timp un eventual incident. Orice variatie de
\ncaldura mai mare de 5 grade Celsius pe ora sau depasirea
\nintervalului de 20-25 de grade este considerat periculos. O
\nvariatie brusa de temperatura corelata cu senzorii de fond duce la
\ndeclansarea automata a alarmei de incendiu, moment in care sistemul
\nde securitate din cladire constata care este natura evenimentului
\nsi actioneaza in consecinta, fiind programat in acest sens.
\n“Stingerea se face cu un gaz care rarefiaza continutul de oxigen
\ndin aer si stinge focul”, explica Dumitrescu.<\/p>\n
Cat in ce priveste un cutremur, vibratiile provocate de undele
\nseismice nu ar clinti serverele din cladire, instalate pe suporti
\nantiseismici vizibili sub podeaua fiecarei incaperi unde se afla si
\ncate 100 de kilometri de cablu, deplasandu-se astfel in functie de
\nundele de soc. “Este cel mai sigur loc unde se poate afla cineva in
\ncaz de cutremur”, spune Makowski, facand referire atat la centrul
\ndin Bucuresti, cat si la celelalte doua din Brasov (infiintate din
\ncauza faptului ca Bucurestiul este situat in zona cu risc seismic
\nmai ridicat), care numara in total peste 1.000 de metri patrati.
\nAflate intr-o zona cu grad de seismicitate redus, centrele din
\nBrasov asigura continuitatea activitatii inclusiv in caz de
\ndezastru natural.<\/p>\n
Pana nu de mult, centrele de date erau privite cu reticenta de
\nmanagerii care considerau ca ar scapa de sub control un server si
\ninformatiile de pe el daca l-ar externaliza. “In urma cu trei ani,
\ncentrul de date era aproape gol. Acum, daca ar trebui sa mai
\nstrecuram inca 10 dulapuri de echipamente, n-am avea unde”, afirma
\nMakowski. Printre randuri, managerul lasa de inteles ca piata
\ncentrelor de date, estimata de mai multi specialisti la peste 10
\nmilioane de euro, s-a extins rapid din 2007 incoace, pe masura ce
\ncompaniile au priceput ca astfel isi pot recupera datele in caz de
\ndezastru. Iar argumentul tine probabil si de costuri: o retea
\ninterna de servere, care sa acopere necesitatile de electricitate
\nsi ventilatie, plus echipamentele si tehnologia necesare, este mai
\ncostisitoare decat externalizarea ei catre o companie
\nspecializata.<\/p>\n
Aceleasi motive imping acum Romtelecom sa ia in calcul
\ninaugurarea a inca unui centru de date. “Centrul din Capitala este
\nin proportie de 98% ocupat”, justifica Makowski planurile pentru un
\nnou centru de date, mai mare decat cel din Bucuresti. Investitia va
\nfi si ea probabil mai mare fata de cea initiala de la centrul
\nbucurestean, la care s-au adaugat o serie de cheltuieli ulterioare
\nce au ridicat investitiile companiei in centre de date la ordinul
\nmilioanelor de euro. Si pana la urma, sa gasesti un un loc sigur,
\ncu acces la mai multe surse de electricitate, departe de zone
\ninundabile, depozite de combustibil sau aeroporturi, dar nu si de
\ncelelalte comunicatii, nu e chiar floare la ureche.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Niciun dezastru de proportiile celui din Haiti nu ar reusi sa-l darame. In caz de cutremur, incendiu sau inundatie, un centru de date este printre locurile cele mai sigure pentru informatiile pretioase ale unei institutii. Am reusit, recent, sa intram intr-o asemenea fortareata.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7329],"tags":[6148,10322,7898,219,6279],"class_list":["post-18826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-telecom","tag-date","tag-informatii","tag-romtelecom","tag-securitate","tag-telecom"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18826"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18826\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38704,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18826\/revisions\/38704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}