Vasia Veremi o fi avand doar 28 de ani, dar fiind coafeza in
\nAtena, e foarte constienta ca, potrivit unei legi inca in vigoare
\nsi care catalogheaza meseria ei in clasa celor potential daunatoare
\nsanatatii, are dreptul sa se pensioneze la 50 de ani.<\/p>\n
“Eu folosesc sute de substante chimice in fiecare zi, coloranti,
\namoniac si altele”, spune ea. “Credeti ca nu e riscant? Oamenilor
\nar trebui sa li se dea dreptul sa se pensioneze la o varsta
\ndecenta. Nu suntem facuti sa traim 150 de ani.” Poate ca nu, dar e
\ndificil sa explici strainilor de ce guvernul grec a identificat cel
\nputin 580 de categorii de munci potential daunatoare, care le dau
\ndreptul celor ce le practica sa se pensioneze la 50 de ani in cazul
\nfemeilor si la 55 de ani in cazul barbatilor.<\/p>\n
Sistemul pestrit al pensionarilor anticipate din Grecia a
\ncontribuit la scaparea de sub control a cheltuielilor de la buget,
\nceea ce a dus la criza datoriei publice cu care se confrunta tara
\nin prezent. Numarul pensionarilor va creste accelerat in anii
\nurmatori, iar investitorii vad ca statul nu are suficiente rezerve
\npentru a acoperi astfel de costuri, ceea ce face si mai greu pentru
\nGrecia sa se imprumute la dobanzi rezonabile. Ca o consecinta a
\ndeceniilor de targuieli intre sindicatele puternice si guvernele
\nslabe, Grecia a promis pensionari anticipate pentru circa 700.000
\nde oameni, adica 14% din forta de munca a tarii, ceea ce duce la o
\nvarsta medie de pensionare de 61 de ani, una dintre cele mai mici
\ndin Europa.<\/p>\n
Legea include si unele munci periculoase, ca mineritul si
\ndezamorsarea de incarcaturi explozive. Ii protejeaza si pe
\nprezentatorii de radio si televiziune, care se presupune ca risca
\nimbolnaviri cu bacterii din microfoanele folosite, si pe
\ninstrumentistii suflatori, care pot avea reflux gastric cand canta
\nla instrumentele respective. Grecia s-ar putea sa ofere doar un
\nindiciu timpuriu pentru problemele care stau sa vina. Tari mai
\nmari, ca Germania, Franta, Spania si Italia, s-au bazat zeci de ani
\npe un stat foarte larg la punga, finantat de un sistem rigid de
\nimpozite menite sa mentina pacea politica. Acum, guvernele sunt
\npresate sa-si reevalueze angajamentele generoase cu privire la
\npensii, confruntate fiind cu cresterea numarului de pensionari,
\ndupa ce criza economica a scos dintr-odata la suprafata cel putin o
\nparte din aceste costuri ascunse.<\/p>\n
<\/p>\n
Situatia din Statele Unite este diferita, dar la fel de
\ndureroasa. Guvernul se va confrunta cu propria scadenta a
\nsocotelilor fiscale, afirma analistii, pe masura ce cei 78 de
\nmilioane de americani din generatiile boom-ului demografic de dupa
\nrazboi incep sa apeleze la asigurarile sociale si la programul
\nMedicare pentru varstnici, odata ce si-au incheiat activitatea
\nprofesionala. Fara introducerea unor impozite mai mari, reduceri
\nale beneficiilor sau o crestere a varstei de pensionare, programele
\npublice de asistenta vor ramane fara bani in urmatoarele cateva
\ndecenii pentru a-si acoperi angajamentele. Si multe state americane
\nsunt din nefericire in urma cu asigurarea finantarii bugetelor de
\npensii pentru angajatii din sectorul public.<\/p>\n
In Europa, conflictul a ajuns deja pe strazi, cu angajatii
\ncerand ca generoasele politici de pensii sa fie pastrate, in vreme
\nce guvernele fac presiuni sa reduca pensiile si sa creasca varsta
\nde pensionare, deoarece contribuabilii nu mai pot suporta nicio
\npovara suplimentara, iar creditorii nu vor mai finanta
\nimprumuturile excesive.<\/p>\n
Problema e mai profunda decat cum sa pastrezi ritmul cu platile
\nsi cum sa gestionezi deficitele bugetare care rezulta de pe urma
\ncrizei financiare. Din cauza promisiunilor generoase, sumele
\ndatorate pentru bugetele de pensii depasesc cu mult in Europa
\ndatoriile statelor fata de creditori, adica acelea care au prins
\nGrecia si alte cateva state europene intr-o menghina a
\nimprumuturilor.<\/p>\n
Potrivit unui studiu facut de Jagadeesh Gokhale, economist la
\nInstitul Cato din Washington, includerea obligatiilor de plata a
\npensiilor in balanta bugetului Greciei ar arata ca datoria publica
\neste in realitate de 875% din produsul intern brut. Acesta ar fi
\ncel mai mare nivel al datoriei pe ansamblul celor 16 state din zona
\neuro si cu mult peste nivelul oficial al datoriei Greciei, de
\n113%.<\/p>\n
Alte state si-au mascat la fel obligatiile. In Franta, unde
\nnivelul oficial al datoriei este 76% din PIB, cifra totala se
\nridica la 549% daca se iau in calcul toate angajamentele de pensii.
\nIar in Germania, nivelul datoriei, oficial situat la 69%, s-ar
\ndovedi de fapt ca ajunge la 418%. Gokhale, ca multi alti
\neconomisti, considera acesta un mod mult mai potrivit de a masura
\nnivelul datoriilor unei tari, pentru ca pune in evidenta cat de
\nimpovaratoare vor fi – daca nu se va schimba sistemul de pensii –
\ncosturile cu populatia care imbatraneste rapid, in plus fata de
\ndatoriile deja contractate.<\/p>\n
“Trebuie sa privesti in perspectiva si sa vezi cum vor creste
\ncheltuielile cu pensiile in comparatie cu veniturile necesare
\npentru a le finanta”, spune el. “Si nu e vorba numai despre Grecia;
\ntoate marile state europene se confrunta cu perspectiva prabusirii
\nbugetelor de pensii.” El estimeaza ca pentru a putea finanta
\ncomplet obligatiile la bugetele de pensii, un stat european ar
\ntrebui sa puna in medie deoparte 8% din PIB in fiecare an – o
\nmasura practic imposibila, avand in vedere ca majorarea
\nimpozitelor, si asa mari, n-ar face decat sa impovareze si mai mult
\neconomia.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Gokhale a facut un calcul similar si pentru Statele Unite, de
\nunde rezulta ca suma totala a bugetelor de asigurari medicale,
\npensii si alte obligatii sociale este de 79.000 de miliarde de
\ndolari sau cam 500% din produsul intern brut. In momentul de fata,
\ndatoria publica a SUA este de circa 60% din PIB. Multe dintre
\naceste probleme nu vor aparea decat in cateva zeci de ani. Dar cum
\ncele mai multe state dezvoltate se vad in situatia de a avea tot
\nmai putini angajati care sa acopere pensiile si serviciile medicale
\npentru cei mai in varsta, si capacitatea lor de a se imprumuta se
\napropie mai repede de limita. In raportul sau anual din 2009
\nprivitor la Grecia, Fondul Monetar International a avertizat ca
\nalocarile bugetare “excesive” pentru pensii si asigurari medicale
\nvor face ca nivelul datoriei sa ajunga in 2050 la 800% din PIB daca
\nnu sunt operate modificari in sistem. Cifra coincide cu calculele
\nlui Gokhale, dar este un prag teoretic: creditorii internationali
\nvor cere cu siguranta modificari in politicile publice cu mult
\ninainte ca Atena sa apuce sa se imprumute atat de mult.<\/p>\n
“Criza pensiilor este cel mai mare test pentru dorinta Greciei
\nde a se apuca de reforme profunde”, sustine Kevin Featherstone,
\nexpert in economia politica a Greciei la London School of
\nEconomics. “Orice reforma substantiala trebuie sa duca la reducerea
\nbeneficiilor pentru angajati – iar guvernul trebuie sa demonstreze
\nca poate face fata presiunilor sindicale.”<\/p>\n
Guvernul grec a propus ridicarea varstei de pensionare la 63 de
\nani, dar acesta s-ar putea sa fie doar un inceput. Presedintele
\nfrancez Nicolas Sarkozy s-a intalnit cu liderii sindicali, pentru a
\nprospecta posibilitatea de crestere a varstei de pensionare de la
\n60 de ani, cat este acum. Spania a propus ca varsta de pensionare
\nsa creasca la 67 de ani, de la 65 in prezent; in fata opozitiei
\nsindicatelor, totusi, guvernul a inceput sa ezite.<\/p>\n
Pensiile au devenit un subiect de disputa nu doar intre angajati
\nsi stat, dar si intre guvernele din Europa. Germania, spre exemplu,
\ncare a intreprins pasi politici dificili pentru a creste varsta de
\npensionare la 67 de ani, concomitent cu reducerea beneficiilor,
\neste acum cel mai neinduplecat critic al problemelor fiscale ale
\nGreciei.Problema pensiilor din Grecia depaseste cu mult raportarile
\nfalse pe care statul le-a facut inca din anii ’90 ca sa se poata
\nincadra in criteriile zonei euro si sa adopte moneda europeana. Un
\nraport recent al Comisiei Europene a descoperit ca, in lipsa unor
\nmodificari in sistem, Grecia va cheltui pentru pensii si asistenta
\nmedicala pentru populatia varstnica aproximativ 37% din PIB pana in
\n2060, fata de doar putin peste 20% acum, ceea ce inseamna cel mai
\nmare nivel din UE.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Cheltuielile cu pensiile sunt estimate sa se dubleze”, spune
\nManos Matsaganis, profesor la Universitatea din Atena si autor a
\nnumeroase studii despre sistemul de pensii al Greciei. “Asa ceva
\neste nesustenabil.” Totusi, milioanele de cetateni care se bazeaza
\npe aceste plati nu vor renunta atat de usor la pensiile lor. Ideea
\neste sigur adevarata in cazul lui Christos Bourdakis, un fost
\ncontabil in sistemul de stat, acum pensionar, pe care il gasim
\nintr-un sediu sindical din Atena. Bourdakis nu e deloc dispus sa
\nofere vreo concesie cu privire la pensia sa, indiferent de
\nseveritatea crizei. E un sustinator infocat al sistemului care-i
\nplateste o pensie anuala de 30.000 de euro – mai mult decat castiga
\ninainte de a se pensiona, cu 13 ani in urma, pe cand avea 60 de
\nani. A scris si o carte in apararea acestor principii, “Ghidul
\ngarantarii pensiilor pentru functionarii publici din Grecia”.<\/p>\n
“Trebuie sa ne protejam standardele de viata”, spune Bourdakis.
\n“Pensionarii nu ar trebui sa plateasca pentru criza creata de
\nbancheri.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Grecia este simbolul problemelor pe care mare parte din Europa le va avea in curand: in cateva zeci de ani, daca nu se modifica actualele conditii de pensionare, platile pentru cei care se retrag din activitate vor fi o povara aproape de nesuportat pentru cei tot mai putini angajati ramasi sa le plateasca pensiile si serviciile medicale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[192,438,5842,9579,361,93,8988],"class_list":["post-18822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-angajati","tag-europa","tag-grecia","tag-new-york-times","tag-pensionari","tag-plati","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18822"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18822\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38700,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18822\/revisions\/38700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}