\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5779928\/26\/banda-euro.jpg?width=400&height=31\")
<\/a><\/p>\nLa polul opus se situeaza Rasvan Radu, CEO si presedinte
\nexecutiv al UniCredit Tiriac Bank, care considera ca o asemenea
\ntema nici macar nu merita discutata, intrucat deosebirile dintre
\nsituatiile celor doua economii sunt mult prea mari. “Chiar refuz sa
\ncomentez pe o astfel de tema”, spune el. “Nu exista niciun risc ca
\nRomania sa ajunga in situatia Greciei. Parametrii macroeconomici
\nsunt cu totul altii, iar noi avem in plus si garantia FMI”, afirma
\nbancherul. Acordul cu FMI a oferit Romaniei nu numai un instrument
\nde protejare a rezervei valutare si implicit a monedei, ci si
\ncredibilitate fata de investitori si un cadru extern de
\nmonitorizare stransa a politicilor interne, de care Grecia a fost
\nlipsita, ceea ce a si permis Atenei sa scape cheltuielile de sub
\ncontrol si sa recurga la prezentarea pentru Bruxelles a unor date
\nstatistice nereale privind deficitul bugetar.<\/p>\n
<\/p>\n
In zona unui optimism relativ rezervat se afla avocatul Carmen
\nPeli, partener in cadrul firmei de avocatura Peli Filip, Iulian
\nStanciu, directorul companiei de retail online e-Mag, sau Alexandru
\nLupea, partener al PricewaterhouseCoopers. “Nu suntem in situatia
\nGreciei si nici nu avem cum sa ajungem acolo. Grecia a ascuns
\ninformatii financiare care nu puteau fi intuite. Cred ca nu putem
\nsuspecta guvernul nostru de frauda, cu atat mai mult cu cat au fost
\nsi negocieri cu FMI in cursul anului trecut; oamenii de acolo sunt
\nsuficient de competenti pentru a intelege datele economice si
\ncontextul”, spune Carmen Peli.<\/p>\n
Iulian Stanciu crede ca actuala situatie din Romania se poate
\ncompara numai cu cea din Grecia de acum cativa ani, cand guvernul
\nelen a acoperit cu bani din imprumuturi lipsa eficientei statului,
\ndar ca Romaniei nu-i va fi permis sa ajunga intr-o situatie atat de
\ndificila. “In momentul de fata nu sunt sanse sa ajungem in situatia
\nGreciei, pentru ca nu avem gradul lor de indatorare si pentru ca
\navem moneda nationala, pe care, la nevoie, o putem devaloriza
\npentru a deveni competitivi”, afirma Alexandru Lupea. Partenerul
\nPricewaterhouseCoopers admite, totusi, ca in cazul mentinerii
\ndeficitului la un nivel ridicat, asa cum a fost in 2009, “nu este
\nexclus ca pe termen mediu si lung sa ajungem intr-o situatie
\nsimilara”.<\/p>\n
Tot la o perspectiva mai indepartata se refera si analistul
\nfinanciar Matei Paun, managing partner al BAC Investment, care
\nadmite ca e posibil ca in 3-4 ani sa ajungem intr-o criza a
\ndatoriilor din cauza capacitatii reduse de finantare a datoriei
\npublice, atata vreme cat premisele pentru o redresare economica
\nsolida sunt slabe. “Nu-mi fac probleme pentru 2010, se poate iesi
\ncu euroobligatiuni, asa cum am vazut, si s-a terminat anul. Dar cel
\nmai grav e ca aceasta datorie s-a acumulat fara sa putem arata cu
\ndegetul niste realizari – sa zicem, atatea autostrazi. Si nu vad
\npremise de crestere economica: exporturile n-au o pondere
\nsuficienta in PIB, iar cresterea interna nu are de unde veni, daca
\nbanii trimisi de capsunari sunt in scadere, iar creditarea ramane
\nscazuta”, afirma Paun. Cat despre estimarile privind revenirea
\neconomiei in 2010, acestea “sunt povesti”, adauga el; cea mai
\noptimista prognoza a lui e o crestere de 0,5% a PIB anul acesta,
\niar cea mai pesimista are in vedere o scadere de 2-2,3%.<\/p>\n
<\/p>\n
In zona unui optimism relativ rezervat se afla avocatul Carmen
\nPeli, partener in cadrul firmei de avocatura Peli Filip, Iulian
\nStanciu, directorul companiei de retail online e-Mag, sau Alexandru
\nLupea, partener al PricewaterhouseCoopers. “Nu suntem in situatia
\nGreciei si nici nu avem cum sa ajungem acolo. Grecia a ascuns
\ninformatii financiare care nu puteau fi intuite. Cred ca nu putem
\nsuspecta guvernul nostru de frauda, cu atat mai mult cu cat au fost
\nsi negocieri cu FMI in cursul anului trecut; oamenii de acolo sunt
\nsuficient de competenti pentru a intelege datele economice si
\ncontextul”, spune Carmen Peli.<\/p>\n
Iulian Stanciu crede ca actuala situatie din Romania se poate
\ncompara numai cu cea din Grecia de acum cativa ani, cand guvernul
\nelen a acoperit cu bani din imprumuturi lipsa eficientei statului,
\ndar ca Romaniei nu-i va fi permis sa ajunga intr-o situatie atat de
\ndificila. “In momentul de fata nu sunt sanse sa ajungem in situatia
\nGreciei, pentru ca nu avem gradul lor de indatorare si pentru ca
\navem moneda nationala, pe care, la nevoie, o putem devaloriza
\npentru a deveni competitivi”, afirma Alexandru Lupea. Partenerul
\nPricewaterhouseCoopers admite, totusi, ca in cazul mentinerii
\ndeficitului la un nivel ridicat, asa cum a fost in 2009, “nu este
\nexclus ca pe termen mediu si lung sa ajungem intr-o situatie
\nsimilara”.<\/p>\n
Tot la o perspectiva mai indepartata se refera si analistul
\nfinanciar Matei Paun, managing partner al BAC Investment, care
\nadmite ca e posibil ca in 3-4 ani sa ajungem intr-o criza a
\ndatoriilor din cauza capacitatii reduse de finantare a datoriei
\npublice, atata vreme cat premisele pentru o redresare economica
\nsolida sunt slabe. “Nu-mi fac probleme pentru 2010, se poate iesi
\ncu euroobligatiuni, asa cum am vazut, si s-a terminat anul. Dar cel
\nmai grav e ca aceasta datorie s-a acumulat fara sa putem arata cu
\ndegetul niste realizari – sa zicem, atatea autostrazi. Si nu vad
\npremise de crestere economica: exporturile n-au o pondere
\nsuficienta in PIB, iar cresterea interna nu are de unde veni, daca
\nbanii trimisi de capsunari sunt in scadere, iar creditarea ramane
\nscazuta”, afirma Paun. Cat despre estimarile privind revenirea
\neconomiei in 2010, acestea “sunt povesti”, adauga el; cea mai
\noptimista prognoza a lui e o crestere de 0,5% a PIB anul acesta,
\niar cea mai pesimista are in vedere o scadere de 2-2,3%.<\/p>\n
Octavian Pantis, managing partner la compania de training TMI
\nRomania, acorda sanse reduse scenariului grecesc, mai mici de 10%:
\n“Este ca si cum noaptea, pe o alee intu-necata, se plimba mai multi
\noameni. Unul este neatent si cade intr-un canal. Ceilalti ce fac? O
\niau pe acelasi drum? Nu! Ocolesc gura de canal sa nu cada si ei.
\nCam asa e si Romania – dupa ce a vazut ca Grecia a picat, ar trebui
\nsa ia toate masurile sa nu-i urmeze exemplul, pentru ca semnalul de
\nalarma a fost tras, iar premisele de a ajunge ca Grecia le-am avut
\nsi noi si inca din plin”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Omul de afaceri Marius Ghenea si Costea Dumitrescu, partener la
\nfirma de consultanta Ascendis, vorbesc de 20%, cel mult 25% sanse.
\n“Cred ca daca actualul context politico-economico-social nu se va
\nschimba, nici pe termen mediu nu vom fi in acest pericol. Daca se
\nschimba si daca vom mai vedea si alte situatii dramatice, spre
\nexemplu daca vom vedea ca si Spania sau Portugalia vor intra in
\nfaliment, atunci este clar ca si noi ne vom duce in jos. Norocul
\nnostru este doar ca nu suntem lasati sa ne prabusim”, spune Costea
\nDumitrescu.<\/p>\n
In acest sens, Marius Ghenea mizeaza pe pozitia net mai buna a
\nRomaniei, din punct de vedere al indicatorilor macro, decat a altor
\nstate europene, inclusiv din zona euro. “Intr-o analiza relativa,
\nautoritatile europene sau FMI nu pot sa trateze Romania cu prea
\nmulta exigenta, tinand cont de perioada dificila prin care trecem
\ncu totii”, apreciaza Ghenea.<\/p>\n
Pana acum, reactia FMI la conditiile de criza a fost sa permita
\nRomaniei, in premiera absoluta, sa foloseasca jumatate din suma
\ntrasa din transele creditului stand-by de aproape 13 miliarde de
\neuro pentru acoperirea deficitului bugetar, cu mentiunea insa ca
\nactuala transa este ultima la care aceasta concesie mai
\nfunctioneaza. Chiar avand in vedere schimbarea pe parcurs a
\nestimarilor despre evolutia economiei (in mai 2009, FMI considera
\nposibila o scadere a PIB cu 4,1%, care s-a dovedit ulterior a fi de
\n7,2%), Romania a reusit sa-si respecte angajamentele.<\/p>\n
“Cred ca in acest an Romania va incheia bine primul pas de
\ncorectie a deficitului, care inseamna o reducere spre 6% din PIB.
\nDaca se vor lua masuri ferme privind diminuarea economiei
\nsubterane, corectia deficitului ar putea fi certa si cu o
\namplitudine chiar mai mare”, subliniaza Florian Libocor,
\neconomist-sef al BRD si presedinte al Asociatiei Analistilor
\nFinanciar-Bancari din Romania. In ce priveste o criza a datoriilor
\ndupa model grecesc, Libocor afirma ca nu ne paste o astfel de
\nsituatie, atata vreme cat suntem departe de incapacitatea de a
\nonora serviciul datoriei – “mai mult, chiar daca stocul datoriei a
\ncrescut, Romania continua sa indeplineasca confortabil criteriul
\nMaastricht, ceea ce nu este cazul multor altor state europene”.
\nStatele membre si candidate la zona euro trebuie sa aiba un deficit
\nfiscal sub 3% din PIB si o datorie publica sub 60% din PIB. Romania
\nintentioneaza ca anul acesta sa reduca deficitul la 5,9% din PIB,
\nceea ce va permite datoriei publice sa se mentina sub 35% sau in
\njur de aceasta cifra.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Fara a da un verdict clar, analistul Dragos Cabat, presedintele
\ncompaniei de consultanta Financial View, puncteaza si asemanarile,
\nsi deosebirile dintre Romania si Grecia. Dupa el, “mentalitatea
\nbalcanica”, forta sindicatelor si implicarea lor in jocul politic
\nin multe cazuri sunt asemanatoare; deosebirile tin de politica
\nmonetara – o tara membra a zonei euro, a carei politica monetara se
\ndecide la Bruxelles, nu-si poate permite sa se apere prin parghiile
\nde care dispune Romania (tara care, spre deosebire si de Bulgaria
\nsau tarile baltice, are un curs flexibil de schimb). In al doilea
\nrand, paradoxul resurselor: desi Grecia e o tara mult mai saraca in
\nresurse naturale si deci e silita sa se bazeze pe cateva sectoare
\n(turism, servicii, “ceva agricultura”), Romania n-a reusit sa-si
\nvalorifice avantajele competitive, “din motive care tin de modul de
\nguvernare si de reminiscentele fostului sistem politic dinainte de
\n1990”.<\/p>\n
In fine, Grecia a avut parte de investitii importante si de
\najutoare de la UE in ultimele decenii, ceea ce a ajutat-o sa aiba o
\ninfrastructura performanta si sa amelioreze si nivelul de trai al
\npopulatiei. O consecinta ar fi ca, daca ambele tari, ca si multe
\naltele din Europa, vor strange cureaua anul acesta si in urmatorii,
\nGrecia ar fi privilegiata, pentru ca o serie importanta de
\ninvestitii sunt deja facute, lasate in urma, in timp ce Romania,
\nincercand sa taie din cheltuieli, va taia inevitabil si din banii
\nde investitii, amanandu-si astfel dezvoltarea pentru o incerta
\nperioada post-criza.<\/p>\n
Omul de afaceri constantean Dumitru Caranica, directorul
\ncompaniei de tehnologie a informatiei Glykon, una din primele
\ncompanii private din Romania, alaturi de avocatul Gabriel Biris,
\npartener la firma de avocatura si consultanta Biris Goran si Stefan
\nLiute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
\ncresc sansele scenariului grecesc la 50%.<\/p>\n
“Avem sanse 50% sa ajungem in situatia Greciei, apreciez eu.
\nStatul nostru tipic in doua luntri, reflectat in mod istoric si in
\ncarmuirea tarii, ne tine departe de extreme si in succes, si in
\nesec. Si avem zero sanse sa depasim situatia, daca ajungem cumva
\nacolo. Nu este in firea noastra s-o depasim noi, ci s-o lasam pe ea
\nsa se sature de noi”, comenteaza Liute.<\/p>\n
Costea Dumitrescu de la Ascendis gaseste alte explicatii
\ncomportamentale: “Daca Uniunea Europeana nu ar fi cu ochii pe noi,
\nam fi fost de mult Grecia, pentru ca din toate celelalte puncte de
\nvedere suntem cat se poate de greci – nu suntem intelepti, nu
\nsuntem prudenti, nu avem strategii si programe solide”.<\/p>\n
EBITORI \u0218I DATORI VANDUTI. Gabriel Biris atrage atentia asupra
\nritmului rapid de crestere a datoriei externe a Romaniei, chiar
\ndaca aceasta este incomparabil mai redusa (35 de miliarde de euro
\nla sfarsitul anului trecut) fata de cele peste 270 de miliarde de
\neuro ale statului elen. “Creste rapid. Pe termen mediu, aceasta
\nabordare nu are cum sa nu ne creeze probleme serioase”, adauga
\nBiris. “Depinde de dobanzi si de scadente. Nu cred insa ca putem
\nsustine mai mult de 50% din PIB.” Nivelul dobanzilor la care se
\nimprumuta Romania este, in opinia lui Marius Ghenea, o problema:
\n“Avem una din cele mai scumpe datorii publice din Europa. Mai ales
\nin ultimul an au fost folositi cu precadere bani imprumutati de la
\nbancile din Romania, la rate ale dobanzii de ordinul a 10%”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Cat si in ce conditii se poate imprumuta Romania? In teorie,
\navand ca reper standardele zonei euro, care lasa un prag de 60% din
\nPIB pentru datoria publica, spatiu mai e destul; in practica, Mihai
\nTanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, aprecia recent ca o
\npondere care poate fi sustinuta de economie n-ar trebui sa
\ndepaseasca 35% din PIB. Comparatiile cu trecutul apropiat, desi
\nutile pentru aprecierea vitezei cu care a crescut datoria – circa
\n10 miliarde de euro acumulate pe parcursul ultimilor doi ani –
\ntrebuie raportate insa la dimensiunea PIB si la perspectiva de
\ncrestere economica. La sfarsitul lui 2007, an de crestere economica
\nviguroasa, cand produsul intern brut a fost putin peste 112
\nmiliarde de euro, datoria publica reprezenta circa 20% din PIB
\n(respectiv 13% dupa calculul Eurostat – printre cele mai reduse din
\nUE), in timp ce in 2009, an pentru care Institutul de Statistica
\nestimeaza un produs intern brut de circa 116 miliarde de euro,
\ndatoria publica a ajuns aproape de 30% din PIB.<\/p>\n
Pentru moment, toate previziunile oficiale vorbesc de o reluare
\na cresterii economice in acest an, chiar daca ar fi vorba doar de
\nmai putin de 1% (cel mai optimist ramane FMI, cu 1,3%). Cat despre
\ndatoria guvernamentala, nici FMI, nici Comisia Europeana nu
\nconsidera posibila pentru Romania o crestere a datoriei publice
\npeste 35% in urmatorii ani, ba nici macar atingerea acestui prag.
\nIn raportul de prognoza din noiembrie anul trecut, Comisia
\nEuropeana aprecia ca nivelul datoriei va depinde direct de masurile
\nde austeritate fiscala din 2010 si de vointa politica de a reforma
\nsistemul de salarizare si de pensii. Pentru Grecia, in schimb, care
\ndeja la sfarsitul anului trecut avea o indatorare publica de peste
\n113% din PIB, Banca Centrala Europeana prevede ca va fi imposibil,
\ncu toate eforturile, ca datoria publica sa fie adusa sub 117% din
\nPIB nici macar pana in 2012.<\/p>\n
In 2010, Grecia are nevoie sa imprumute in total 53 de miliarde
\nde euro, ceea ce va ridica indatorarea la peste 120% din PIB; numai
\nin urmatoarele saptamani autoritatile au nevoie sa imprumute circa
\n10 miliarde, spre a plati datoriile ce ajung la scadenta in
\naprilie-mai. Pana acum, Atena a atras 8 miliarde de euro, respectiv
\n5 miliarde prin doua emisiuni de euroobligatiuni, prima in
\nianuarie, a doua la inceputul acestei luni, plus inca 2 miliarde
\nprintr-un plasament privat in decembrie. In ce priveste sansele de
\ncrestere economica, banca centrala de la Atena estimeaza o scadere
\nde pana la 2% in acest an. Faptul ca nu suntem indatorati la
\ncapacitatea maxima n-ar reprezenta insa, dupa Octavian Pantis,
\ndecat o capcana, in care este obligatoriu sa nu cadem, pentru ca
\nexista riscul ca statul sa se imprumute nu pentru investitii, ci
\npentru cheltuieli curente. “In loc sa luam banii pentru a construi
\nautostrazi, noi i-am luat pentru a plati pensii si salarii. De
\npermis ne-am mai permite sa ne indatoram, dar daca o vom face, vom
\najunge sa ne sufocam si abia atunci vom vorbi de sanse reale de a
\najunge in situatia Greciei”, crede Pantis.\n <\/p>\n
<\/p>\n
O alta capcana poate fi, crede Radu Merica, sentimentul ca
\nRomania va fi oricum salvata, in cazul inrautatirii situatiei, de
\nUniunea Europeana sau de FMI. In timp ce Grecia este in zona euro,
\niar stabilitatea euro si a uniunii monetare europene este vitala
\npentru Bruxelles si pentru marile puteri ale zonei, in cazul
\nRomaniei reactia nu ar mai fi la fel de hotarata. “Nu cred ca UE
\nsau statele mari din UE au vreo obligatie sa salveze alte state sau
\npe noi care nu ne-am gestionat bine economia. Tratatul de aderare
\nla UE si alte acorduri nu includ salvarea noastra din punct de
\nvedere economic – nu este ca la NATO unde un stat atacat primeste
\najutorul celorlalti membri. Nu cred ca e vreo obligatie pentru
\ncineva sa salveze Romania.”<\/p>\n
De alta parere este Costea Dumitrescu de la Ascendis, care
\nconsidera ca “atat timp cat vom fi indatorati, nu ne vor lasa cei
\nfata de care avem datorii sa picam, pentru ca ei trebuie sa-si
\nrecupereze banii. Or, daca noi intram in faliment, acest lucru nu
\nse mai intampla”.<\/p>\n
Principiul salvarii debitorului este de asteptat sa functioneze
\nsi in cazul Greciei. Conform datelor Bancii Reglementelor
\nInternationale, principalele tari creditoare ale Greciei sunt
\nFranta si Elvetia, cu 79 mld. dolari fiecare, urmate de Germania,
\ncu 43 de miliarde. Cea mai mare parte a creantelor sunt detinute de
\nbanci straine, unul din exemplele date de firma de cercetare
\nCreditSights fiind grupul francez Cr\u00e9dit Agricole (proprietarul
\nEmporiki Bank), care ar detine creante de circa 23 mld. euro.<\/p>\n
Unii analisti straini, dezamagiti de certurile dintre partenerii
\neuropeni pe tema sprijinului pentru Grecia, considera ca
\nnecesitatile de finantare ale tarii sunt oricum atat de mari, incat
\npana la urma tot se va ajunge la incapacitate de plata; altii cred
\nca problema nu e atat a Greciei, care oricum va fi salvata intr-o
\nforma sau alta, ci a unui intreg grup de tari (grupul cunoscut sub
\nacronimul PIIGS – Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania),
\nastfel incat daca se extinde criza datoriilor si la ceilalti membri
\nai grupului, atunci principalele afectate vor fi bancile din Marea
\nBritanie, Franta si Germania, ce detin majoritatea creantelor PIIGS
\n(24% Franta, 21% Germania), conform unei analize a UBS. Asa se
\nexplica de ce Nicolas Sarkozy si Angela Merkel au fost de la bun
\ninceput asteptati sa ia taurul de coarne si sa decida ei masurile
\nde limitare a impactului crizei – cu sau fara FMI, cu sau fara bani
\neuropeni, insotite sau nu de un mecanism de sanctiuni de genul
\nFondului Monetar European, conceput pe termen lung ca o rezerva
\nconstituita cu banii tarilor care incalca plafoanele zonei euro in
\nmaterie de deficit si de indatorare publica.<\/p>\n
E E DE FACUT. Pana acolo insa, primele care a trebuit sa
\nactioneze au fost autoritatile de la Atena, iar ele au facut-o
\nenergic – mai bine mai tarziu decat deloc – urmand exemplul
\nguvernantilor din tarile baltice, impresionanti prin
\ndisponibilitatea de a taia in carne vie pe parcursul anului trecut:
\npensiile, salariile, personalul din sectorul public, banii de
\ninvestitii, banii de ajutoare sociale, totul a fost redus. Daca
\nsunt corecte calculele oficiale, Grecia nu va putea castiga decat
\n4,8 miliarde de euro din masurile de austeritate anuntate, ceea ce
\ninseamna ca-si reduce deficitul de la unul triplu fata de cel admis
\nde zona euro la unul dublu. Castigul cel mai important va fi insa
\ncel de credibilitate, atat in fata partenerilor si a creditorilor
\neuropeni, cat si a investitorilor privati care ii cumpara
\nobligatiunile, ceea ce inseamna in cele din urma costuri potential
\nmai scazute de finantare.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Aceasta este o lectie si pentru Romania, confruntata cu o
\nproblema similara ca natura (nu si ca amploare) in privinta
\ndeficitului bugetar si, la fel ca Grecia pe parcursul anului
\nelectoral 2009, reticenta in a taia masiv cheltuieli si nu foarte
\ndecisa sa faca rost de venituri in plus. Anul electoral a trecut,
\ninsa unii analisti considera ca riscul politic n-a trecut.
\n“Guvernul are o majoritate foarte redusa in Parlament si sustinerea
\nsa este fragila. Or, aplicarea unor masuri fiscale nepopulare ar
\nputea sa testeze coeziunea guvernului in lunile urmatoare”,
\napreciaza Mihaela Raluca }apu, senior financial associate pentru
\nregiunea Europei de Sud-Est in cadrul Saxo Bank.<\/p>\n
Dar e chiar atat de periculos daca o tara depaseste tinta de
\ndeficit fixata la Bruxelles fiindca vrea sa se dezvolte? Sau,
\naltfel spus, pana unde ar trebui sa se opreasca taierea
\ncheltuielilor, astfel incat sa nu sufoce sansele de crestere
\neconomica? “Aceasta depinde de destinatia cheltuielilor bugetare”,
\nafirma Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank. “O situatie in
\ncare investitii masive duc la o crestere temporara a deficitului nu
\ncred ca e periculoasa in cazul unei tari emergente. Dar atingerea
\nunui nivel similar de deficit in urma unor cheltuieli sociale de
\nproportii pare mult mai daunatoare.”<\/p>\n
Dragos Cabat de la Financial View considera ca un nivel ideal al
\ndeficitului fiscal pentru Romania ar fi sub 2,5% din PIB pe an, iar
\npe termen lung sa ajunga in jur de 1%, pe masura ce economia va
\noferi suficiente surse de venit pentru acoperirea cheltuielilor.
\n“Cred ca tara noastra trebuie sa invete din greselile Greciei si sa
\nreduca treptat cheltuielile prin rationalizarea lor, dar fara sa
\nrenunte la investitiile majore in infrastructura”, raspunde la
\nrandul ei Melania Hancila, sefa departamentului de cercetare si
\nstrategie de la Volksbank, care apreciaza ca Romania ar trebui sa
\nreduca deficitul la circa 2% din PIB, pe seama mai multor factori,
\npornind de la reducerea personalului excedentar din administratie,
\ninasprirea pedepselor pentru coruptie si fraude si eliminarea
\npensiilor speciale. Nimeni dintre cei cu care a vorbit BUSINESS
\nMagazin nu a pomenit de cresteri de impozite si taxe pentru a face
\nfata constrangerilor fiscale.<\/p>\n
Dincolo de greutatea de a face investitii cu bani publici,
\nexista insa si alte surse de bani. “Sunt o gramada de lucruri de
\nfacut si exista investitori privati sau institutii ca BERD si BEI
\ndispuse sa dea bani pentru proiecte mari de infrastructura, iar
\nautostrazile si centralele energetice sunt doar cateva exemple”,
\nspune Carmen Peli. Cum a fost raspunsul de pana acum al
\nautoritatilor la criza? “Zero”, raspunde Dumitru Caranica. “Un an
\nnu s-a facut nimic, niciun parteneriat public-privat, nu s-au
\nvandut din terenurile detinute de Armata sau alte institutii, din
\ncladiri, din vilele RAPPS. Eu am trimis zeci de scrisori pentru
\nparteneriate la autoritati si nu am primit niciun raspuns – nu unul
\nnegativ sau pozitiv, nu era niciun raspuns”, adauga si Radu Merica.
\nIn opinia lui Merica, pot fi atrasi multi bani prin proiecte
\nfezabile, dar “aceasta este marea problema a statului roman: nu
\nmunceste. Un ministru vine la birou la 12 si pleaca la 15. Mergeti
\nla Ministerul Transporturilor, unde am eu mai multa treaba, si o sa
\nvedeti ca sufla vantul”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Perspectiva sfarsitului de an 2010 nu e prea optimista pentru
\nGabriel Biris, care vorbeste de un nivel al datoriei publice
\ncrescut cu inca 10 miliarde de euro si de crestere economica zero,
\ndesi ar urma sa avem o inflatie scazuta si un curs stabil, in jur
\nde 4,1 lei pentru un euro. Intr-o crestere economica usoara crede
\nIulian Stanciu de la e-Mag, pentru care cursul ar urma sa atinga
\n3,7-3,8 lei\/euro. “Analizele specialistilor arata ca probabil criza
\nin tarile dezvoltate va fi in forma de radacina patrata. Acum ne
\napropiem de punctul cel mai de jos, dupa care va urma o perioada de
\ncrestere si apoi o perioada mai lunga de stagnare”, apreciaza
\nAlexandru Lupea de la PricewaterhouseCoopers. Asa incat, “daca acum
\nsuntem aproape de punctul cel mai de jos, e greu de crezut ca vom
\nmai ajunge in situatia Greciei”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe la colturi sau prin comentariile la articolele din presa, ideea unei paralele intre situatia economica a Greciei cea a Romaniei si-a facut loc treptat, de la simplele reflectii despre balcanici si balcanism si pana la previziuni catastrofice despre falimente nationale. Suntem in pericol sa ajungem ca Grecia? Sau, poate si mai corect, cat sens are sa ne punem o asemenea intrebare?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,188,7281,5842,179,98],"class_list":["post-18821","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-economie","tag-extindere","tag-grecia","tag-recesiune","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18821","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18821"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18821\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38699,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18821\/revisions\/38699"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18821"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18821"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18821"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5779928\/18\/banda-manageri.jpg?width=576&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5779928\/25\/banda-economie.jpg?width=408&height=31\")
<\/a><\/p>\n