Data fiind proximitatea sarbatorilor pascale, este greu de
\ncrezut ca postul directorului general Alexandru Sassu, pentru care
\nPD-L pregateste inlocuitori, mai poate fi pus in discutie pana dupa
\n5 aprilie. O soarta similara este de asteptat si in cazul
\ndirectorului SRR, Maria Toghina, a carei functie s-a spus ca este
\nvizata de UDMR, cu toate ca raportul de activitate al Radioului
\npublic a fost laudat in comisiile de specialitate.<\/p>\n
Parlamentul a avut insa o saptamana incarcata, pe care a incheiat-o
\nprin avizarea, in premiera, de catre Senat a cererii DNA de
\narestare a lui Catalin Voicu (PSD). Premiera are doua fatete, fiind
\nsi pentru prima data cand social-democratii nu tergiverseaza o
\nastfel de solicitare venita la adresa unuia dintre colegii lor,
\nchiar daca proaspat autosuspendat din partid. De cealalta parte,
\nCamera Deputatilor a respins primele motiuni simple initiate de
\nopozitie, cei vizati fiind titularii de la Ministerul Muncii, Mihai
\nSeitan, si de la Ministerul Sanatatii, Cseke Atilla.<\/p>\n
Cele doua motiuni pot fi considerate insa doar simptome ale unei
\ntensiuni in crestere; Guvernul are o mare problema cu sindicatele,
\ncarora a reusit sa le smulga pe ultimii metri un ragaz de zece zile
\n(pana dupa Pasti), timp in care trebuie sa gaseasca o solutie la
\ncererea de pastrare a veniturilor angajatilor la nivelul de anul
\ntrecut. La inceputul lunii viitoare, reprezentantii Guvernului si
\ncei ai confederatiilor sindicale se vor intalni din nou pentru a
\ndiscuta un proiect de ordonanta care sa lamureasca in ce fel va fi
\naplicata legea de salarizare unitara, dupa ce sindicalistii au
\nacuzat scaderea veniturilor din cauza aplicarii legii. Insa,
\npotrivit liderilor sindicali, amanarea protestelor de amploare este
\ndoar temporara, intrucat Guvernul nu ar avea prea mult loc de
\nmanevra in privinta salarizarii unitare.<\/p>\n
\n <\/li>\n <\/p>\n <\/p>\n Programul de convergenta asuma in continuare data de 1 ianuarie Teama de fraude si de hazard moral ii motiveaza in primul rand pe Privita ca o formalitate, respingerea in plenul Parlamentului a raportului de activitate al Televiziunii publice s-a blocat in lipsa de cvorum, care a blocat dezbaterea documentului si, implicit, votul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7133],"tags":[81,14678,310,220,282,16794,16795,13428],"class_list":["post-18819","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politic","tag-afaceri","tag-catalin-voicu","tag-parlament","tag-politica","tag-psd","tag-sassu","tag-srr","tag-tvr"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18819","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18819"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18819\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38698,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18819\/revisions\/38698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18819"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18819"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18819"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPe scurt<\/strong>\n <\/p>\n\n
\nAu scapat la Senat. Camera Deputatilor a adoptat tacit doua
\npropuneri legislative ale PSD ce prevad ca directorul Serviciului
\nde Telecomunicatii Speciale si al Serviciului de Protectie si Paza
\nsa fie numiti de Parlament, iar comisiile parlamentare de aparare
\nvor prezenta, anual, rapoarte in care vor aprecia cat de oportun e
\nca ei sa fie mentinuti in functie. Potrivit celor doua proiecte,
\ncomisiile de aparare ce controleaza activitatea STS si a SPP vor
\nprezenta anual, in luna martie, in plenul Parlamentului rapoarte
\nprivind constatarile lor in urma controalelor asupra activitatii
\nserviciului si vor face propuneri privind pastrarea sau nu in
\nfunctie a directorilor. Camera Deputatilor este prima camera
\nsesizata, forul decizional ramane Senatul.<\/p>\n
\nO revizuire neesentiala. Potrivit modificarilor propuse pentru
\nstatutul PD-L, alegerea conducerii partidului se va fi face mixt,
\natat prin motiune pentru presedinte si pentru cei patru
\nprim-vicepresedinti, cat si prin alegerea directa a
\nvicepresedintilor si a secretarilor. De asemenea, partidul va
\npastra sigla actuala, insa acronimul PD-L se va transforma in PDL.
\nModificarile la statut trebuie aprobate in Consiliul National de
\nCoordonare al partidului, ce va avea loc la 9 aprilie. Colegiul
\nDirector al PD-L a decis convocarea Conventiei Nationale pentru 15
\niulie, alegerile interne urmand a avea loc de jos in sus, incepand
\ndin filiale pana la conducerea centrala.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nTot cu americanii. CSAT a aprobat propunerea MApN de achizitionare
\na 24 de avioane F-16 in uz, iar acum documentul urmeaza sa fie
\ntrimis Parlamentului spre dezbatere. Desi avioanele vor fi livrate
\ngratuit de partea americana, costurile de modernizare si
\nintretinere a aparatelor se vor ridica la 900 de milioane – 1,2
\nmiliarde de dolari. MApN a lansat, in 2007, sase programe
\nstrategice de inzestrare a armatei pentru a se conforma la
\nstandardele de interoperabilitate ale NATO, care includ achizitia a
\n48 de avioane multirol, inlocuitoarele actualelor MIG-21 Lancer, al
\ncaror ciclu de viata se va incheia in curand. Aparatele F-16,
\nproduse de compania Lockheed Martin, au concurat cu alte patru
\ntipuri de avioane.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nNetanyahu, amutit de Obama. Presedintele american, Barack Obama, a
\navut la Casa Alba doua runde succesive de discutii cu premierul
\nisraelian, Benjamin Netanyahu, dupa racirea relatiilor din cauza
\nplanului israelian de construire a unor noi locuinte pentru
\ncolonistii evrei in Ierusalimul de Est. Niciunul dintre cei doi
\nlideri nu s-a adresat ulterior presei si nu a existat nici
\nobisnuita sedinta foto. Inainte de intalnirea cu Obama, Netanyahu
\nsfidase SUA, declarand ca, daca americanii sustin cererile ilogice
\nsi nerezonabile ale palestinienilor referitoare la inghetarea
\ncolonizarii, procesul de pace risca sa fie blocat timp de un an.
\nViziunile opuse ale celor doua tari in privinta politicii de
\ncolonizare au afectat, de altfel, vizita premierului israelian
\nin
\nSUA; administratia de la Washington a
\ncriticat neobisnuit de dur atitudinea Israelului in relatia cu
\npalestinienii si procesul de pace.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nLupu face cu ochiul. Liderul Partidului Democrat din Republica
\nMoldova, Marian Lupu, nu a exclus o posibila fuziune cu Partidul
\nComunistilor condus de Vladimir Voronin, dar a pus conditia ca PCRM
\nsa fie reformat si sa devina o formatiune de orientare
\nsocial-democrata. “Un partid comunist nereformat, in modul cum se
\nprezinta astazi PCRM, nu este o varianta atragatoare pentru PDM”, a
\ndeclarat Lupu. Presedintele PCRM, Vladimir Voronin, sustinuse
\nintr-o emisiune televizata ca Marian Lupu i-ar fi vorbit despre
\nposibila fuziune a celor doua formatiuni inainte de a parasi PCRM.
\nMarian Lupu a negat insa ca i-ar fi spus lui Vladimir Voronin ca
\n“va ramane fidel partidului” si ca democratii ar putea vreodata sa
\nfuzioneze cu comunistii.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nBuzek spune lucruri trasnite. Presedintele Parlamentului European,
\nJerzy Buzek, a declarat ca in viitor
\ncomisarii europeni ar trebui sa fie alesi direct, nu prin numirea
\nlor de catre guvernele nationale. Buzek a declarat la Berlin ca
\neste timpul pentru “parlamentarizarea” Comisiei Europene. Polonezul
\npropune ca statele membre sa fie convinse sa isi plaseze candidatii
\nla functia de comisar european pe listele alegerilor europene, unde
\nar putea
\nocupa primul loc.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nForfetarul cel nou. Din semestrul al doilea, impozitul forfetar il
\nva inlocui pe cel minim general, lista activitatilor pentru care se
\nva aplica fiind aproape de finalizare. Conform Mediafax, pe lista
\ncu activitatile potential generatoare de evaziune fiscala si deci
\ncare vor intra sub incidenta impozitului forfetar se numara
\nhotelurile, barurile si restaurantele, activitatile de catering,
\ntoate transporturile terestre de calatori, inclusiv cele cu taxiul,
\norganizarea de spectacole si gestionarea salilor de spectacol,
\nspalatoriile si vulcanizarile, serviciile de reparatii marunte,
\nsaloanele de coafura, activitatile de pompe funebre. Agentiile de
\nturism si centrele de fitness nu figureaza pe lista celor 28 de
\nactivitati luate in vizor de Finante.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nCe inseamna convergenta. Impactul crizei asupra cresterii economice
\na Romaniei pe termen mediu, cu adancirea somajului structural,
\nrestrangerea investitiilor si a posibilitatilor de finantare, va
\ncoincide cu efectul negativ al imbatranirii populatiei asupra
\nfinantelor publice, afirma Comisia Europeana in raportul de analiza
\na Programului de convergenta cu zona euro 2009-2012, actualizat
\nsaptamana trecuta. Ca atare, Comisia sustine ca pentru Romania
\nprioritatile ar trebui sa fie reforma sistemului de pensii,
\nreformele in domeniul administrarii fiscale si accelerarea
\nabsorbtiei fondurilor europene.<\/p>\n
\n2015 pentru adoptarea monedei europene de catre Romania si rezuma o
\nserie de masuri anticriza si de reforma deja adoptate sau care
\nurmeaza sa fie adoptate, spre a convinge Bruxellesul de efortul de
\nadaptare a tarii la rigorile zonei euro. Continutul Programului si
\nmai ales estimarile din anexele statistice i-au convins si nu prea
\npe expertii europeni: in raportul de analiza, Comisia Europeana
\nobserva ca estimarile de crestere economica pentru 2010-2012
\ncorespund unui scenariu optimist, avand in vedere ca
\n“dezechilibrele externe si fiscale” care au contribuit la
\nseveritatea recesiunii in Romania vor continua si in urmatorii ani.
\nIn privinta proiectiilor de inflatie, si acestea sunt formulate
\ndupa un scenariu optimist, cred expertii europeni.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nDatornicilor de buna-credinta. Anuntata de initiator, senatorul
\nUrban Iulian (PDL), drept o parghie importanta de sprijin pe care
\nstatul il ofera restantierilor la plata creditelor, legea
\nfalimentului personal, aprobata de Senat saptamana trecuta, a
\nintampinat opozitie din partea bancherilor si a BNR. Insolventa
\npersoanelor fizice, definita de lege, este situatia in care
\ndebitorul “cu buna-credinta” nu-si mai poate plati creditul pentru
\nca a ramas fara slujba sau pentru ca i s-a redus leafa, aflandu-se
\ndeci intr-o situatie diferita de falimentul fraudulos. Debitorul nu
\npoate fi executat silit si se pune sub protectia tribunalului, unde
\ndaca vine cu un plan de redresare financiara, se angajeaza sa
\nplateasca 75% din datorie si sa nu faca diverse cheltuieli
\nexorbitante care sa-i afecteze si mai mult veniturile, atunci scapa
\nde executarea silita si nici macar nu mai figureaza la Biroul de
\nCredit ca restantier.<\/p>\n
\nbancheri sa se opuna legii, cu motivul ca restantierii care nu vor
\nsa-si achite creditele se pot prevala de ea ca sa fie scutiti de
\nplata unui sfert din credit. Presedintele Asociatiei Romane a
\nBancilor, Radu Ghetea, estima ca bancile ar trebui sa-i constituie
\nprovizioane pentru toti cei 10% dintre debitorii restantieri, ceea
\nce inseamna circa 600 de milioane de euro. Consecinta ar fi
\nscumpirea generala a creditelor pentru persoanele fizice, mai ales
\na celor ipotecare, cu valori mari. Banca Nationala, la randul sau,
\nse teme ca legea va ingreuna si mai mult reluarea creditarii,
\npentru ca bancile vor cere garantii suplimentare clientilor,
\ndescurajandu-i sa se mai imprumute. Pentru intrarea in vigoare a
\nlegii este nevoie de votul Camerei Deputatilor, camera decizionala.
\nInteresant este ca Urban Iulian, cand si-a exprimat speranta ca
\nlegea va trece in Camera, a facut aluzie la faptul ca majoritatea
\nparlamentarilor au imprumuturi la banci.<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"