“Netocratia. Noua elita a puterii si viata dupa capitalism”
\nporneste de la premisa ca, in pofida asteptarilor initiale,
\ninternetul e orice, numai democratic nu. “Cei care controleaza
\nretelele interactive detin puterea”, spun Alexander Bard si Jan
\nS\u00f6derqvist, care au si gasit o denumire pentru noua aristocratie,
\nnoua clasa conducatoare: Netocratia. Autorii semnaleaza “schimbarea
\nstafetei”, schimbarea uriasa care are loc: dupa cum elita
\ncapitalismului este inlocuita de netocratie, tot asa proletariatul
\nva fi inlocuit de “consumtariat”. Consumul galopant, exagerat,
\nfebril, marca a acestui secol, ne transforma intr-o clasa de fiinte
\ncare consuma si atat, indemnati sau chiar obligati de tot ce ne
\ninconjoara, de la reviste la reclame, prieteni sau mesajele
\nsubliminale.<\/p>\n
Ideea e interesanta, desi deloc noua, iar autorii reusesc sa arate
\nca lumea virtuala, expansiunea fantastica a internetului este
\npropulsata in primul rand de inovatie, dar si de lacomie, ceea ce
\nnu va servi la instaurarea unei democratii, ci, dupa cum profetesc
\nei, la ascensiunea fara drept de apel a netocratiei. Sau, daca
\nvreti, capitalismul a fost inlocuit de informationalism, iar
\ntinerii aceia ciudatei care inventau tot felul de retele sociale si
\ngadgeturi in garajul parintilor lor sunt noii stapani ai lumii. si
\nai nostri.Cartea nu ofera referinte, dar e scrisa foarte informat,
\nceea ce ii poate consola pe cei obisnuiti sa consulte lista
\nbibliografica a unei lucrari de economie. Din nefericire, cei doi
\nsuedezi nu ofera o solutie, ci doar explica problema. A bon
\nentendeur, salut.<\/p>\n
Alexander Bard si Jan S\u00f6derqvist “Netocratia”, Editura \nAparitii noi:<\/strong><\/p>\n Dupa duo-ul care a scris best-sellerul \u201cFunky Business\u201d, urmeaza alt cuplu de suedezi economi\u015fti-filozofi, care emit reflectii despre internet si viitorul acestuia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[16786,16790,16791,16787,16789,16788],"class_list":["post-18817","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-alexander-bard","tag-aprilie-in-paris","tag-atlas-de-istorie-a-lumii","tag-jan-soderqvist","tag-michael-wallner","tag-netocratia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38696,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18817\/revisions\/38696"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPublica, 2009<\/strong><\/p>\n\n
\nCu toate ca titlul i-ar putea face pe indragostitii aflati la Paris
\nsa viseze la o primavara in Gradinile Luxemburgului sau la copacii
\ninfloriti din Buttes Chaumont, atmosfera din “Aprilie in Paris”,
\nscris de Michael Wallner, este mai degraba dramatica. Actiunea are
\nloc in 1941, cand Michael Roth, un german de 21 de ani, vorbitor
\nperfect de franceza, este racolat de Gestapo ca interpret pentru
\ninterogarea localnicilor Parisului aflat sub ocupatie nazista.
\nMichael este totusi diferit de colegii sai, care isi petrec timpul
\nliber in cluburi de noapte. O cunoaste pe Chantal, fiica unui
\nanticar, iar intre ei se infiripa o poveste de dragoste aparent
\nnevinovata, dar care va avea consecinte tragice.
\nMichael Wallner “Aprilie in Paris”, Editura Trei,
\n2010<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n
\nEditura Rao s-a gandit sa traseze firul istoriei prin 93 de planse,
\nharti si ilustratii in “Atlasul de istorie a lumii”. Momentele care
\nau marcat istoria sunt subliniate cu ajutorul textelor de sinteza,
\ndar atlasul scoate in evidenta si evenimentele mai putin cunoscute
\ncare au legatura cu tema. Istoria este prezentata dinamic, fiecare
\nmoment pare un cadru dintr-un film. Materialul e impartit in
\nfunctie de epoci, de la preistorie pana la epoca contemporana, dar
\ninteresant este accentul pus asupra temelor fierbinti din mileniul
\nIII. Folositoare sunt si tabelele cronologice de la final, ce reiau
\netapele marcante ale istoriei, precum si indicele de locuri si
\npersonaje, care usureaza cautarea.
\nAtlas de istorie a lumii Editura RAO, 2009<\/strong><\/li>\n<\/ul><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"