\nAcademician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY\/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschis\u0103 \u00een care avertizeaz\u0103 asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.<\/p>\n
\nSemnatarii poart\u0103 singuri responsabilitatea acestui text, care nu angajeaz\u0103 \u00een mod necesar institu\u0163iile cu care sunt afilia\u0163i.<\/p>\n
\nMai jos ave\u0163i opinia:<\/strong><\/p>\n \nLupta cu pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca.<\/p>\n \nMarea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu consolidare fiscala\/bugetara in anii ce vin.<\/p>\n \nRom\u00e2nia a \u00eenceput lupta contra virusului corona cu deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului.<\/p>\n \n\u00cen timp ce cre\u015fterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jum\u0103tate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei. Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative., <\/p>\n \nRom\u00e2nia va avea \u00een 2020 un deficit bugetar in jur de 9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie. Tari cu care ne compar\u0103m adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceea\u015fi m\u0103rime. Dar este o diferen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00eentre a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a major\u0103rii unor cheltuieli permanente, cum este situa\u0163ia Rom\u00e2niei si situatia de la vecini.<\/p>\n \nBugete publice mai robuste devin o problem\u0103 general\u0103 \u00een UE \u00een raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si tranzi\u0163iei energetice, ca expresie a politicilor statelor \u00een fa\u0163a schimb\u0103rilor de clim\u0103 \u015fi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al pre\u015fedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE \u015fi ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.<\/p>\n \nEste vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata, consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar reintra in recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.<\/p>\n \nConcilierea redresarii economice cu consolidarea fiscala\/bugetara<\/strong><\/p>\n \nIn 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil ca pie\u0163ele sa accepte deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani \u00een \u015fir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala\/bugetara graduala inca din 2021<\/p>\n \nRedresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corec\u0163ia deficitelor nu se poate face esen\u0163ialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesar\u0103 o ajustare a deficitului bugetar.<\/p>\n \nO corec\u0163ie intempestiva ar submina relansarea economica. Corec\u0163ia ordonata reclama un program pe c\u00e2\u0163iva ani, care s\u0103 duc\u0103 deficitul bugetar sub 3% din PIB in 2024. <\/p>\n \nProgramul de corec\u0163ie trebuie s\u0103 fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.<\/p>\n \nPasul de corec\u0163ie macroeconomica depinde de mersul economiei, de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.<\/p>\n \nSe pot g\u00e2ndi combina\u0163ii \u00eentre ajust\u0103rile de cheltuieli \u015fi metode de cre\u015ftere a veniturilor fiscale\/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.<\/p>\n \nOricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat sa induca conformarea la plata a contribuabililor. <\/p>\n \nIn 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7% din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.<\/p>\n \nSe pot ra\u0163ionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; cre\u015fteri de venituri finan\u0163ate de bugetul public trebuie s\u0103 fie limitate \u00een anii ce vin.<\/p>\n \nTrebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie sa fie restranse.<\/p>\n \nVeniturile fiscale la noi sunt mult inferioare \u00een raport cu ce este necesar si se poate ob\u0163ine. Plaja acestor venituri \u00een noile state intrate \u00een UE \u00een 2004 \u015fi 2007 este 30-38% din PIB, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.<\/p>\n \nEfortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.<\/p>\n \nBanii europeni \u015fi \u201cchestiunea macroeconomic\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n \nFondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corec\u0163ia bugetului. Nu numai c\u0103 sus\u0163in cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribu\u0163ia la bugetul UE), dar \u015fi produc\u0163ia intern\u0103; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finan\u0163area balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i. Fonduri europene importante ar sus\u0163ine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.<\/p>\n \nEste vital ca absorb\u0163ia de fonduri europene s\u0103 fie c\u00e2t mai mare \u00een anii 2021-2024, c\u00e2nd se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu prec\u0103dere \u00een intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.<\/p>\n \nIntr-o perspectiv\u0103 mai lung\u0103, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face fa\u0163\u0103 la alte crize, pentru a face economia mai robust\u0103. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea na\u0163ional\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere provoc\u0103rile viitoare. Sa avem \u00een vedere c\u00e2t de pu\u0163in se cheltuie \u00een Rom\u00e2nia pentru educa\u0163ie \u015fi sanatate public\u0103, pentru infrastructura critic\u0103. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.<\/p>\n \nRom\u00e2nia nu trebuie s\u0103 capete dependen\u0163\u0103 structural\u0103 de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.<\/p>\n \nEconomia viitorului va fi diferita fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea schimbarilor climatice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Academician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY\/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschis\u0103 \u00een care avertizeaz\u0103 asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[15146,283,246,188,80,98],"class_list":["post-187381","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-avertizare","tag-cheltuieli","tag-crestere","tag-economie","tag-refuz","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/187381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=187381"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/187381\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=187381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=187381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=187381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}