“Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
\ncare se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
\nemergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
\nultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
\nincapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
\nafla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
\ndeterminata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
\nBeecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.<\/p>\n
Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
\nincluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
\nin iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
\nCitibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
\nvalutara al Bancii Angliei.<\/p>\n
Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
\nconsum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
\ndata cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
\nrezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
\nau fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
\nanalistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
\ntimp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
\nevite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
\nechilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
\nreduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
\ncare autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
\n– crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
\nguvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.<\/p>\n
Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
\na problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
\ncare au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
\nprivate imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
\npana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
\ncontribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
\nbaza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
\nsimplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
\nde pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
\nNick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
\npublica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
\nedificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
\nGreciei.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Tarile occidentale bogate, neavand acum nici o intentie de a mai
\nscoate bani din buzunar pentru salvarea Greciei, s-au marginit la
\nsimple declaratii de sprijin, sperand ca o astfel de abordare ii va
\najuta pe eleni sa treaca de hopul din aprilie-mai al refinantarii.
\nAsa se explica brusca “revelatie” ca o serie de tari importante din
\nUE, in frunte cu Germania, ar accepta de fapt o implicare a FMI in
\ncriza greceasca, lucru care pana in urma cu putina vreme parea
\nexclus de toata lumea. Faptul ca pietele au primit bine aceasta
\nintorsatura ar putea sustine Grecia pe termen scurt (iar daca nu,
\nfie va interveni FMI, fie natiunile cele mai bogate vor contribui
\ncu bani). Ceea ce e important va veni insa ulterior, considera
\nanalistul Saxo: “chinurile ajustarii deficitelor fiscale vor
\nincepe, iar implicarea investitorilor, a FMI sau a tarilor bogate
\nin acest dans ceremonial va veni la pachet cu impunerea de conditii
\nextrem de grele, care vor face ca economia si asa slabita a Greciei
\nsa plonjeze in recesiune si deflatie, probabil asociate si cu
\nturbulente sociale in cursul verii lungi si fierbinti ce
\nurmeaza”.<\/p>\n
Acelasi pare a fi tiparul si pentru alte state aflate in
\nsituatii asemanatoare, in interiorul si in afara zonei euro: Marea
\nBritanie, Portugalia, Spania, Italia si posibil Japonia, tara deja
\nprinsa intr-o spirala deflationista, insa unde salvarea ar putea
\nveni de la nivelul inalt al economisirii interne si de la
\nflexibilitatea cursului de schimb.<\/p>\n
|n interiorul zonei euro am putea asista la secesiunea unora
\ndintre cei mai slabi membri, ceea ce este, probabil, si dorinta
\nGermaniei, asa cum sugereaza analistul german Wolfgang Munchau
\nintr-un comentariu din Financial Times (“Restrangeti zona euro sau
\nintemeiati o uniune fiscala europeana”, 14 martie).<\/p>\n
Din nefericire, un astfel de deznodamant va deprima pietele, va
\ndeprecia titlurile emise inclusiv de statele cu finante solide si
\nva sili autoritatile sa continue politica dobanzilor ultrascazute,
\nincluzand chiar o coborare a dobanzilor la euro pana la nivelul
\naproape de zero practicat de Rezerva Federala a SUA, decizie de
\ncare Banca Centrala Europeana s-a ferit cat a putut pana acum.
\nAstfel incat, conchide Nick Beecroft, “nu vom avea de-a face cu o
\nperspectiva dramatica de genul intrarii in incapacitate de plata a
\nunor piete emergente, ci mai curand cu un chin lent si istovitor,
\npe parcursul urmatorului an sau chiar pentru mai mult timp”.<\/p>\n
Saxo Bank, cu sediul in Danemarca, este o banca de investitii
\ninternationala, cu specializare in tranzactii online, investitii si
\nintermediere pe pietele valutare, de actiuni si de instrumente
\nderivate. |n Romania, Saxo este prezenta cu servicii de
\ntranzactionare online si de consultanta.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Evolutia crizei financiare va duce economiile dezvoltate spre o spirala deflationista in cursul urmatorului an sau chiar pe o durata mai lunga, pe masura ce eforturile de reducere a deficitelor vor lua amploare, si probabil ca vom asista si la o iesire din zona euro a catorva state mai slabe, se arata intr-o analiza remisa BUSINESS Magazin de catre banca de investitii Saxo Bank.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[182,14699,5842,8193,15085,13242],"class_list":["post-18708","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-criza","tag-datorie-publica","tag-grecia","tag-piete-financiare","tag-saxo-bank","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18708"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38574,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18708\/revisions\/38574"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}