\nOginian Nencev \u015fi-a petrecut ultimii 15 ani \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 scape din Vidin, regiunea din pintenul din nord-vestul Bulgariei, scrie Balkan Insight. De \u015fase ori a plecat \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun \u015fi de \u015fase ori s-a \u00eentors. Decizia de a reveni \u00een cel mai s\u0103rac col\u0163 al celei mai s\u0103race \u0163\u0103ri a Uniunii Europene a fost neobi\u015fnuit\u0103. Dar dorin\u0163a lui de a pleca nu era \u015fi nici acum nu este.<\/p>\n
\nOgnian a plecat pentru prima dat\u0103 \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 pe c\u00e2nd se apropia de 50 de ani, dup\u0103 ce \u015fi-a pierdut slujba de inspector sanitar veterinar \u00een ora\u015ful Vidin, capitala provinciei cu care \u00ee\u015fi \u00eemparte numele. Spre deosebire de milioane de bulgari care au plecat \u00een vestul Europei, el \u015fi-a limitat c\u0103utarea doar la \u0163ara sa. Uneori \u00ee\u015fi g\u0103sea de lucru ca medic veterinar, pe baza calific\u0103rii sale ini\u0163iale. Uneori era angajat ca profesor de \u015ftiin\u0163e sau inginer de termoficare pe baza unor calific\u0103ri suplimentare. Se \u00eentorcea la Vidin ori de c\u00e2te ori se termina munca, cu acela\u015fi sentiment de fiecare dat\u0103: team\u0103. \u201eParc\u0103 m\u0103 \u00eentorceam la morm\u00e2ntul meu\u201d, a spus el. \u201eAcesta este un ora\u015f muribund\u201d.<\/p>\n
\nVidin este captiv \u00eentr-o spiral\u0103 a mor\u0163ii \u00een care o economie \u00een stagnare \u015fi un declin demografic se hr\u0103nesc una pe alta. Oamenii au p\u0103r\u0103sit provincia \u00een c\u0103utarea prosperit\u0103\u0163ii, iar prosperitatea a evitat provincia deoarece au plecat at\u00e2t de mul\u0163i oameni. \u00cen timp ce o dinamic\u0103 similar\u0103 este \u00een joc \u00een mare parte din Europa de Est, impactul ei \u00een Vidin a fost dramatic. Popula\u0163ia provinciei a sc\u0103zut cu cel mai rapid ritm din Bulgaria, care ea \u00een sine se confrunt\u0103 cu cea mai rapid\u0103 sc\u0103dere a popula\u0163iei din UE \u015fi, dup\u0103 unele calcule, din lume. Vidin poate pretinde lejer c\u0103 este capitala mondial\u0103 a declinului popula\u0163iei – punctul zero al colapsului demografic.<\/p>\n
\nO abera\u0163ie \u00een contextul global, Vidin este totu\u015fi tipic pentru col\u0163ul s\u0103u de Europ\u0103. De la c\u0103derea comunismului \u00een urm\u0103 cu 30 de ani, \u0163\u0103rile din estul \u015fi sud-estul Europei au fost martorii unui fenomen teribil – o golire treptat\u0103 de locuitori. Potrivit unui raport al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite din 2019, regiunea g\u0103zduie\u015fte 9 din cele 10 \u0163\u0103ri cu cea mai rapid\u0103 sc\u0103dere a popula\u0163iei din lume.<\/p>\n
\n\u00cen spatele acestor statistici se afl\u0103 dou\u0103 mari tendin\u0163e: emigrarea spre Vest \u015fi ratele de fertilitate \u00een sc\u0103dere. Milioane de tineri au p\u0103r\u0103sit estul Europei spre economiile mai bogate din Occident. \u00cen acela\u015fi timp, cei r\u0103ma\u015fi au avut mai pu\u0163ini copii dec\u00e2t genera\u0163iile anterioare. Ace\u015fti factori s-au combinat pentru a produce o rat\u0103 de sc\u0103dere a popula\u0163iei nemaiv\u0103zut\u0103 \u00een vremuri de pace \u015fi care aminte\u015fte mai mult de r\u0103zboaie \u015fi pandemii.<\/p>\n
\nDac\u0103 UE \u00een ansamblu a evitat rata declinului popula\u0163iei observat\u0103 \u00een Europa de Est, aceasta se datoreaz\u0103 \u00een mare parte faptului c\u0103 statele sale vestice au primit migran\u0163i din afara frontierelor Uniunii, precum \u015fi din interiorul acesteia. Cu toate acestea, \u00een Europa de Est, multe guverne sunt \u00een mod deschis ostile fa\u0163\u0103 de migra\u0163ie, \u00een special fa\u0163\u0103 de oamenii veni\u0163i din Asia, Africa \u015fi Orientul Mijlociu. Liderii din \u00eentreaga regiune solicit\u0103 constant controale mai stricte la frontier\u0103 \u015fi t\u0103r\u0103g\u0103neaz\u0103 acceptarea cotei lor de refugia\u0163i \u015fi migran\u0163i impuse de UE. Cu toate acestea, rata declinului demografic le for\u0163eaz\u0103 la unele alegeri dure.
\nDeclinul implic\u0103 costuri economice pe termen lung. \u00cen timp, o for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een sc\u0103dere devine neatractiv\u0103 pentru investitori \u015fi nu poate sus\u0163ine nevoia de pensii \u015fi asisten\u0163\u0103 medical\u0103 a unei popula\u0163ii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite. Atragerea muncitorilor str\u0103ini poate ajuta la acoperirea costurilor mai bine dec\u00e2t alte m\u0103suri, cum ar fi \u00eencurajarea familiilor s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 sau convingerea expa\u0163ilor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Polonia \u015fi Lituania sunt doar dou\u0103 dintre \u0163\u0103rile care au \u00eenceput s\u0103 \u00eencurajeze o form\u0103 foarte specific\u0103 de migra\u0163ie – din Ucraina vecin\u0103, o \u0163ar\u0103 din afara UE a c\u0103rei economie a fost sl\u0103bit\u0103 de conflictul cu Rusia. Statele din sud-estul Europei, precum Bulgaria, nu au adoptat \u00eenc\u0103 politici similare, dar rata declinului demografic le-ar putea l\u0103sa \u00een cur\u00e2nd f\u0103r\u0103 op\u0163iuni.
\n\u201eEste nevoie de un val masiv de migra\u0163ie\u201d, a spus Georgi Burdarov, demograf la Universitatea St. Kliment Ohridski din capitala Bulgariei, Sofia, care a consiliat guvernul bulgar. \u201eDac\u0103 teritoriul nu poate fi umplut de o popula\u0163ie bulgar\u0103, va veni altul. Acest teritoriu va avea un viitor mai bun.\u201d <\/p>\n
\n
\nVidin se afl\u0103 la de cinci ore de mers cu ma\u015fina de Sofia. Drumul de 240 km trece
\nprin Stara Planina, sau Mun\u0163ii Balcani, f\u0102C\u00e2nd parte dintr-un coridor rutier de transport de marf\u0103 aglomerat care leag\u0103 Europa central\u0103 de portul grecesc Salonic.<\/p>\n
\n
\nDe-a lungul unor por\u0163iuni muntoase ale traseului, ma\u015finile \u015fi camioanele cu containere navigheaz\u0103 pe benzi \u00eenguste, cu gropi. Accidentele sunt frecvente \u015fi tind s\u0103 blocheze traficul \u00een ambele sensuri. Guvernele succesive au promis c\u0103 vor moderniza drumul, dar p\u00e2n\u0103 acum nu s-a f\u0103cut nimic vizibil.
\nNostalgicii comunismului pot spune c\u0103 \u00een anii 1980 c\u0103l\u0103toria \u00eentre Vidin \u015fi Sofia dura doar 35 de minute. Ora\u015fele erau legate de zboruri de pasageri operate de compania aerian\u0103 de stat. Biletele erau ieftine. Locuitorii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 din Vidin \u00ee\u015fi amintesc c\u0103 au vizitat capitala \u015fi \u00een alt scop dec\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 la cump\u0103r\u0103turi.
\nCu toate acestea, serviciul a devenit neviabil dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist, zborurile au fost suspendate \u00een 1992, iar singurul aeroport din Vidin a devenit nefolosit. Ast\u0103zi, turnul s\u0103u de control abandonat are vedere la o pist\u0103 pres\u0103rat\u0103 cu anvelope vechi \u015fi sticl\u0103 spart\u0103. Pove\u015ftile din era c\u00e2nd se zbura din Vidin – povestea, de exemplu, a pasagerului care a urcat cu un pui la bordul avionului, sed\u00e2ndu-l cu coniac – au intrat \u00een folclor.
\n\u00cen Vidinul de ast\u0103zi, vegeta\u0163ia se contope\u015fte cu civiliza\u0163ia. Copacii \u015fi bosche\u0163ii \u00eenmoaie aspectul dur al blocurilor de beton din epoca comunist\u0103. Prim\u0103vara, parfumul teilor \u00eenflori\u0163i umple str\u0103zile goale. \u00cen pia\u0163a principal\u0103, un ecran uria\u015f transmite \u00een bucl\u0103 un videoclip de informare public\u0103, indiferent de ora din zi. Exist\u0103, de asemenea, indicii ale unui cosmopolitism trecut. Cartierul din centrul ora\u015fului, cu str\u0103zi \u00eenverzite \u015fi conace care se degradeaz\u0103, g\u0103zduia odat\u0103 consulatele unor juc\u0103tori regionali precum Rusia, Austria \u015fi Rom\u00e2nia. Sinagoga, \u00eenghi\u0163it\u0103 de buruieni, a fost odat\u0103 cea de-a doua ca m\u0103rime din Bulgaria.
\nVidin \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 statutul anterior geografiei. Situat pe malul Dun\u0103rii, a fost timp de secole un avanpost comercial, disputat de conduc\u0103torii s\u00e2rbi, maghiari \u015fi otomani. Sub guvernul comunist al Bulgariei, ora\u015ful a fost transformat \u00eentr-un centru industrial. P\u00e2n\u0103 \u00een 1980, fabrica toate telefoanele din \u0163ar\u0103 \u015fi dou\u0103 treimi din anvelope. Scrumierele-suvenir din ora\u015f \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau o anvelop\u0103 care \u00eenconjoar\u0103 cel mai cunoscut reper al s\u0103u – cetatea medieval\u0103 Baba Vida.
\nAmbii fii ai lui Nikolay \u0162ocev s-au al\u0103turat exodului spre vest, mut\u00e2ndu-se \u00een Spania pentru a lucra \u00een sectorul IT. \u00centre timp, paznicul de 65 de ani a p\u0103r\u0103sit ora\u015ful Vidin \u015fi s-a mutat \u00een satul din apropiere Novo Selo, unde cu salariul s\u0103u de 320 de euro poate face mai multe. Fiii s\u0103i uneori ajut\u0103 financiar gospod\u0103ria. \u201eCum pot cere mai mult?\u201d spune el. \u201eEste normal ca vi\u0163elul s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 vaca?\u201d Obi\u015fnuia s\u0103 conduc\u0103 o afacere de impermeabilizare, dar a \u00eenchis magazinul \u00een 2010, c\u00e2nd criza financiar\u0103 mondial\u0103 devasta Bulgaria. \u201eOamenii nu aveau bani pentru renovarea caselor\u201d, a spus el.
\nVenitul pe cap de locuitor din provincia Vidin este de 3.640 de euro, sau jum\u0103tate din media bulgar\u0103, potrivit Eurostat. Rata \u015fomajului este de 13,5% – de trei ori media Bulgariei. Cifrele nu pot fi tratate ca fiind exacte deoarece nu iau \u00een calcul o economie gri considerabil\u0103. Mul\u0163i oameni lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 contracte, veniturile lor fiind completate discret de pl\u0103\u0163ile \u00een numerar.
\n\u00cen ora\u015ful Belogradcik, la 56 km de ora\u015ful Vidin, \u015fomerii \u00ee\u015fi petrec timpul \u00een cafenele. Primarul Boris Nikolov a declarat c\u0103 \u015fomerii prefer\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 cu munci sporadice sau cu ce primesc de la rudele din str\u0103in\u0103tate dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi assume un loc de munc\u0103. \u201eNu g\u0103se\u015fti nici m\u0103car patru persoane care s\u0103 fac\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze o cafenea mobil\u0103\u201d, s-a pl\u00e2ns el. Nikolov a explicat c\u0103 cifrele oficiale despre popula\u0163ia ora\u015fului s\u0103u sunt \u00een\u015fel\u0103toare, deoarece mul\u0163i sunt pleca\u0163i peste hotare nedetecta\u0163i. \u201eEram 10.000 de oameni \u00een 1991, acum suntem 5.000 pe h\u00e2rtie \u015fi poate 3.000 \u00een realitate\u201d, a spus el.
\nAbandonat de adul\u0163ii s\u0103i ap\u0163i de munc\u0103, Vidin a devenit o \u0163ar\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi, ocazional, a minorilor. Unii dintre cei care s-au dus s\u0103 munceasc\u0103 \u00een \u0163\u0103rile altora au l\u0103sat \u00een urm\u0103 \u201ecopiii Skype\u201d, numi\u0163i astfel dup\u0103 cea mai cunoscut\u0103 dintre aplica\u0163iile cu care p\u0103rin\u0163ii \u0163in leg\u0103tura cu cei mici.
\nCopiii sunt de obicei l\u0103sa\u0163i \u00een grija bunicilor, sus\u0163inu\u0163i cu remiterile trimise de p\u0103rin\u0163i. \u00cen nord-vestul Bulgariei, 44% – adic\u0103 aproape jum\u0103tate – dintre copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u015fi 17 ani au avut unul sau ambii p\u0103rin\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, potrivit unui raport al agen\u0163iei ONU pentru copii, Unicef. \u00cen Bulgaria, \u00een ansamblu, rata medie este de 23%, adic\u0103 unul din cinci copii.
\n\u201eP\u0103rin\u0163ii pleac\u0103 pentru c\u0103 trebuie, nu pentru c\u0103 vor\u201d, spune Kristin Valentinova, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 18 ani. Absolvent\u0103 de liceu la Vidin, ea \u015fi-a v\u0103zut sporadic tat\u0103l timp de 13 ani, c\u00e2nd acesta locuia \u015fi lucra \u00een Cipru. \u00cen doi din acei ani, \u00een timp ce mama l-a \u00eenso\u0163it pe tata, Kristin a fost crescut\u0103 doar de bunica ei. To\u0163i cei 26 de elevi care au absolvit clasa ei de liceu au p\u0103r\u0103sit Vidinul. A urmat exemplul lor anul trecut, mut\u00e2ndu-se \u00een Olanda pentru a studia afaceri.
\nSperan\u0163ele \u00een marile planuri ale guvernului pentru a aduce o soart\u0103 mai bun\u0103 Vidinului sunt deocamdat\u0103 degeaba. Inaugurarea \u00een 2013 a unui pod rutier peste Dun\u0103re, care leag\u0103 Vidin de Calafat, ora\u015f din Rom\u00e2nia, a crescut volumul traficului prin provincie, dar nu a creat multe locuri de munc\u0103. \u00cen 2017, guvernul de la Sofia a lansat un program de angaj\u0103ri de un milion de euro pentru nord-vestul Bulgariei, menit s\u0103 \u00eencurajeze firmele s\u0103 re\u0163in\u0103 salaria\u0163ii locali cel pu\u0163in un an. Potrivit lui Radoslav Georgiev, economist al think-tank-ului Active Society din Vidin, 90% dintre angaja\u0163i au fost concedia\u0163i dup\u0103 \u00eencheierea programului.
\nEconomia \u00een c\u0103dere liber\u0103 a Vidinului \u015fi popula\u0163ia \u00een sc\u0103dere au creat o \u201eproblem\u0103 de genul oul \u015fi g\u0103ina\u201d, spune Georgi Stoev, fondatorul unui incubator de tehnologie bulgar. El a explicat c\u0103 angajatorii stau departe de zone precum Vidin, \u201esus\u0163in\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 persoane potrivite pentru angajare, iar tinerii pleac\u0103, argument\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 angajatori potrivi\u0163i\u201d.
\nExodul for\u0163ei de munc\u0103 din Bulgaria a \u00eenceput \u00een anii 1990, \u00een fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile tranzi\u0163iei de la comunism la economia de pia\u0163\u0103, \u015fi a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een noul mileniu. Intrarea \u0163\u0103rii \u00een UE \u00een 2007 a fost precedat\u0103 de teama c\u0103 migra\u0163ia va atinge apogeul dup\u0103 ce libertatea de mi\u015fcare va fi permis\u0103 tuturor cet\u0103\u0163enilor. Anticip\u00e2nd o cre\u015ftere, economiile bogate ale UE \u2013 de la Italia, Austria \u015fi Germania \u015fi p\u00e2n\u0103 la Olanda, Marea Britanie \u015fi Irlanda – au impus restric\u0163ii temporare muncitorilor din Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia. Ultima dintre aceste limit\u0103ri a expirat \u00een 2014. Gunter Verheugen, comisarul UE pentru extindere \u00eentre 1999 \u015fi 2004, a declarat c\u0103 a fost \u00eengrijorat de impactul pe care l-ar fi avut asupra economiilor Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei pierderea a \u015fi mai multor muncitori. \u00cen timpul discu\u0163iilor de preaderare, a povestit el, restric\u0163iile temporare au fost v\u0103zute ca un mijloc nu doar de protejare a pie\u0163elor for\u0163ei de munc\u0103 din Europa de Vest, ci \u015fi de protejare a \u201edezvolt\u0103rii \u00een \u0163\u0103rile candidate\u201d. Cu toate acestea, factorii de decizie politic\u0103 n-au reu\u015fit s\u0103 prevad\u0103 rata declinului popula\u0163iei. \u201eNimeni nu se putea a\u015ftepta ca depopularea Bulgariei \u015fi Rom\u00e2niei s\u0103 fie at\u00e2t de rapid\u0103\u201d, a precizat Verhuegen.
\nNegociatorul \u015fef al Bulgariei \u00een discu\u0163iile de aderare, \u015fi fostul adjunct al ministrului de externe, Vladimir Kisyov spune c\u0103 liderii UE au fost, \u00een general, \u201epragmatici\u201d \u00een ceea ce prive\u015fte extinderea libert\u0103\u0163ii de circula\u0163ie, recunosc\u00e2nd c\u0103 m\u0103sura va atenua penuria de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. \u201eStatele UE c\u0103rora le lipsesc muncitorii beneficiaz\u0103 de pe urma poporului nostru\u201d, a spus el.
\nDesigur, se credea c\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria vor beneficia de aderarea la UE, la fel cum a fost cazul altora din regiune, de aderarea la bloc. \u00cen teorie, c\u00e2\u015ftigurile economice care au venit odat\u0103 cu calitatea de membru ar fi urmat s\u0103 contribuie la \u00eencetinirea ratei declinului demografic prin reducerea motivelor pentru emigrare.
\nNivelul de trai pare s\u0103 se fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it dup\u0103 aderare.<\/p>\n
\nC\u00e2nd Bulgaria a intrat \u00een UE \u00een 2007, PIB-ul pe cap de locuitor era de 40% din media celor 27 de state membre ale blocului. \u00cen 2018, indicatorul era la 50% din media Uniunii cu 28 de membri. \u00cenainte de pandemie, rata \u015fomajului era la un nivel minim istoric.<\/p>\n
\n
\nCu toate acestea, declinul demografic a continuat. Zeci de mii de tineri bulgari pleac\u0103 \u00een vestul Europei \u00een fiecare an. Num\u0103rul bulgarilor care locuiesc \u015fi muncesc \u00een str\u0103in\u0103tate s-a dublat de la aderarea \u0163\u0103rii lor la UE, potrivit Eurostat. Ast\u0103zi, 12% din for\u0163a de munc\u0103 a \u0163\u0103rii tr\u0103ie\u015fte \u00een alte state membre ale Uniunii.
\nBine\u00een\u0163eles c\u0103 emigrarea nu este singurul factor din spatele declinului. Rata fertilit\u0103\u0163ii din Bulgaria, de 1,5 na\u015fteri la o femeie, este cu mult sub minimul necesar pentru men\u0163inerea popula\u0163iei, chiar \u015fi dac\u0103 nu se \u0163ine cont de pierderile datorate emigr\u0103rii. \u00cen provincia Vidin, num\u0103rul na\u015fterilor pe an este cu dou\u0103 treimi sub cel din 2000.
\n\u00cen timp ce c\u00e2\u015ftigurile economice ale Bulgariei de dup\u0103 aderarea la UE nu au stopat declinul demografic, cel mai probabil acest declin a fr\u00e2nat aceste c\u00e2\u015ftiguri. Potrivit unui sondaj realizat de Fondul Monetar Interna\u0163ional, PIB-ul pe cap de locuitor al Europei Centrale, de Est \u015fi de Sud-est ar fi putut urca p\u00e2n\u0103 la 74% din media vest-european\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 – o cre\u015ftere semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de actualul nivel, de 52%. \u00cens\u0103 dup\u0103 luarea \u00een considerare a sc\u0103derii popula\u0163iei, PIB-ul pe cap de locuitor revizuit pentru aceea\u015fi perioad\u0103 nu trece de 60% din media vest-european\u0103. \u00cen cuvintele speciali\u015ftilor de la FMI, \u201ev\u00e2nturile contrare demografice\u201d au \u00eencetinit rata \u201econvergen\u0163ei veniturilor\u201d. O solu\u0163ie este importul de for\u0163\u0103 de munc\u0103, a\u015fa cum face, spre exemplu, Polonia cu muncitorii sezonieri ucraineni. Politic, acest subiect este unul delicat pentru mai toate statele estice. Ognian Nencev, medicul veterinar, este \u00eens\u0103 deschis acestei perspective. \u201eNu ar fi r\u0103u s\u0103 aducem imigran\u0163i\u201d, a spus el. \u201eUnii ar putea spune c\u0103 imigran\u0163ii duc la sc\u0103derea salariilor locuitorilor din Vidin. Dar unde sunt ace\u015fti cet\u0103\u0163eni despre care vorbesc?\u201d
\n\u00cen timp ce \u00ee\u015fi caut\u0103 urm\u0103torul loc de munc\u0103 care \u00eel va \u00eendep\u0103rta de Vidin, Ognian \u00ee\u015fi aminte\u015fte de ocazia \u00een care \u015fi el a fost tentat s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate, printr-o ofert\u0103 de munc\u0103 \u015fi cazare ieftin\u0103 \u00een Germania. A ajuns p\u00e2n\u0103 la autogar\u0103, unde a fost \u00eentors pentru c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 urce \u00een autobuz cu pisica sa. \u201eCum a\u015f putea s-o las \u00een urm\u0103?\u201d \u00ee\u015fi aminte\u015fte el. \u015ei a\u015fa a r\u0103mas, frustrarea sa c\u0103 a r\u0103mas \u00een Vidin este domolit\u0103 de afec\u0163iunea sa pentru o pisic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Oginian Nencev \u015fi-a petrecut ultimii 15 ani \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 scape din Vidin, regiunea din pintenul din nord-vestul Bulgariei, scrie Balkan Insight. De \u015fase ori a plecat \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun \u015fi de \u015fase ori s-a \u00eentors. Decizia de a reveni \u00een cel mai s\u0103rac col\u0163 al celei mai s\u0103race \u0163\u0103ri a Uniunii Europene […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[32328,5879,8482,8307,5607,10356,10023,9426,13077,188,438,10295,17224,9,26157,7603,7606,6266,32625,10343,16151,7177,8932,13024,23100,80,98,8327,19707,528,16152],"class_list":["post-186498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-apropiere","tag-bulgaria","tag-cadere","tag-calificare","tag-capitala","tag-cautare","tag-comunism","tag-declin","tag-disparitie","tag-economie","tag-europa","tag-europa-de-est","tag-evitare","tag-guvern","tag-intoarcere","tag-migratie","tag-munca","tag-oameni","tag-parasire","tag-plecare","tag-pod","tag-populatie","tag-poveste","tag-prosperitate","tag-provincie","tag-refuz","tag-romania","tag-scadere","tag-timp","tag-uniunea-europeana","tag-vidin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/186498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=186498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/186498\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=186498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=186498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=186498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}