![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/5759561\/12\/banda-fp.jpg?width=360&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nMihai este una dintre cele peste 3.000 de persoane care au
\nprimit actiuni la Fond drept despagubire de-a lungul ultimilor
\ncinci ani. |nfiintat in 2005 de statul roman cu misiunea de a
\ncompensa persoanele expropriate de regimul comunist, Fondul
\nProprietatea (FP) este inca departe de a-si fi indeplinit scopul.
\nNefiind listat la bursa, actiunile cu valoare nominala de un leu
\nprimite de actionari in contul averilor confiscate nu pot fi
\nvalorificate in conditiile unei piete transparente si
\nreglementate.<\/p>\n<\/p>\n
Pentru actionarii ce si-au pierdut rabdarea si pentru
\ninvestitorii in cautare de un plasament cu potential exista insa
\nintotdeauna o solutie. “Bursa neagra” sau “piata anunturilor de
\nmica publicitate” a aparut ca urmare a nenumaratelor intarzieri
\nintervenite in procesul de listare. Aceasta piata a servit drept
\npoarta de intrare pentru fondurile straine de investitii, dar si
\ndrept cale de iesire pentru actionarii care si-au pierdut speranta
\nca listarea Fondului mai are vreodata sanse sa devina
\nrealitate.<\/p>\n
Desi opaca, volatila, nesupusa nici unor reguli – un fel de Vest
\nSalbatic al pietei de capital, piata anunturilor de mica
\npublicitate functioneaza si aduce castiguri sau pierderi
\ninvestitorilor care “tranzactioneaza”. Vanzarile si cumpararile de
\ntitluri FP se fac prin intermediul Depozitarului Central, pe baza
\nintelegerilor dintre vanzatori si cumparatori, iar intalnirea
\ndintre acestia are loc gratie anunturilor de mica publicitate. Doar
\nin luna februarie, prin Depozitarul Central s-au facut 157 de
\ntranzactii prin care s-au transferat 170 de milioane de titluri ale
\nFondului Proprietatea.<\/p>\n
<\/p>\n
In prezent, pretul la care sunt incheiate tranzactiile este de
\n0,4 lei\/actiune, respectiv 40% din valoarea nominala de un leu,
\ndeparte de maximul de 0,62 lei atins in vara anului 2007 si la mare
\ndistanta de valoarea reala a Fondului. Un pret de 0,4 lei\/actiune
\nevalueaza Fondul la 5,6 miliarde de lei, in conditiile in care doar
\nparticipatia de 20,1% detinuta la Petrom valoreaza la bursa 3,5
\nmiliarde. Din portofoliul Fondului mai fac parte un pachet de 15%
\ndin Transgaz (valoare de piata – peste 400 de milioane de lei) si
\nun pachet 13,4% la Transelectrica (valoare de piata – peste 180 de
\nmilioane de lei), alaturi de alte peste 80 de participatii la
\ncompanii din sectorul utilitatilor, al serviciilor si al
\nindustriei. Lichiditatile de peste 2 miliarde de lei de care
\ndispune Fondul, alaturi de profiturile record inregistrate in
\nultimii ani – 467 de milioane de lei in 2008, peste 730 de milioane
\nin 2009 – fac ca discountul cu care se tranzactioneaza actiunile sa
\nfie si mai adanc.<\/p>\n
Nedreptatea fata de actionari a devenit oportunitatea fondurilor
\nde investitii. Permanent in cautare de chilipiruri, fondurile
\nstraine de investitii au profitat de deprecierea suferita de
\nactiunile FP in anii trecuti, de pana la 0,1 lei\/titlu in toamna
\nanului 2008, acumuland pachete consistente de actiuni si creand
\npremisele unui exit profitabil. Primul fond care a ajuns sa detina
\nmai mult de 1% din capitalul FP este fondul american Cartesian,
\ncare a cumparat in vara anului 2008 peste 2,8% din actiuni, la un
\npret de circa 0,19 lei\/titlu. Un an mai tarziu a urmat fondul
\nsuedez de investitii East Capital Special Opportunities, cu peste
\n1%, si fondul britanic Coneglen. Ambele au facut achizitii la
\npretul de 0,23 lei\/actiune, potrivit surselor din piata.<\/p>\n
Tipologia fondurilor straine actionare la Fond este cea a unor
\ninvestitori de tip “low profile”, speculatori care cauta randamente
\nin locuri unde alte fonduri de investitii nu s-ar aventura.
\nStrategia lor de investitii nu este restrictionata de ratingul de
\ntara, le sunt permise plasamentele in companii putin lichide, cu
\ngrad ridicat de risc si nelistate, deci putin transparente. Altfel
\nspus, sunt niste cowboy pregatiti sa supravietuiasca in Vestul
\nSalbatic. Doar listarea la bursa va pune Fondul Proprietatea pe
\nradarul marilor fonduri de investitii, de care duce mare lipsa
\npiata locala de capital.<\/p>\n
“Indiferent cum se vor comporta pietele financiare globale, nu
\ncred ca ne vom mai intalni cu preturile din 2009. Exista potential
\nca in cea de-a doua jumatate a anului pretul sa ajunga la 0,5-0,7
\nlei\/titlu”, spune Adrian Lupsan, directorul general adjunct al
\nsocietatii de brokeraj Intercapital Invest.\n <\/p>\n
<\/p>\n
La fel ca bursa, piata tranzactiilor cu actiuni FP este un loc
\nal asteptarilor. Actiunile scad atunci cand rezultatele financiare
\nscad, fortand investitorii sa isi modereze asteptarile. Pentru ca o
\nactiune sa creasca insa, o companie nu trebuie sa produca rezultate
\nexceptionale; trebuie doar sa performeze financiar mai bine decat
\nse asteptau investitorii la un moment dat. De exemplu, anul 2008,
\ncand titlurile FP au atins minimul de 0,1 lei, a coincis pe de o
\nparte cu o perioada de deceptie in randul actionarilor, motivata de
\nlipsa unei perspective privind listarea, si pe de alta parte cu
\ndeclansarea crizei financiare. Anul 2009 a adus speranta in randul
\nactionarilor FP, care n-au mai fost dispusi sa renunte la
\nparticipatii cu orice pret: dupa patru ani de asteptare, a fost
\nselectat administratorul international – grupul american Franklin
\nTempleton, unul dintre marile nume ale managementului de active la
\nnivel mondial. Pretul actiunilor a urcat vertiginos pana la 0,23
\nlei. Chiar daca dupa aproape un an de la castigarea procedurii de
\nselectie, echipa Franklin Templeton, condusa de Mark Mobius, nu a
\npreluat inca fraiele Fondului Proprietatea, asteptarile
\ninvestitorilor raman pozitive si au alimentat si in 2010 aprecierea
\nactiunilor.<\/p>\n
|n decembrie 2009, un produs derivat de tip “warrant” emis de
\nfirma de brokeraj Wood & Company din Cehia si listat la Bursa
\ndin Viena a adus Fondul Proprietatea mai aproape de listare decat a
\nfost vreodata. Produsul are ca activ suport pachete de 500.000 de
\nactiuni FP, oferind astfel in premiera un pret oficial al
\nactiunilor. La 10 martie, warrant-urile se tranzactionau cu 54.000
\nde euro, cotatie la care un titlu FP valoreaza 0,428 lei. De la
\ninceputul anului, la Viena s-au tranzactionat circa 80 de
\ncertificate, echivalentul a 40 de milioane de titluri FP.<\/p>\n
Produsul lansat de brokerii cehi nu este la fel de lichid ca
\nactiunile Fondului Proprietatea. Pentru acest produs exista un
\nsingur vanzator, respectiv firma de brokeraj Wood, in timp ce
\ncumparatorii sunt in principal investitorii institutionali. Nicolae
\nIvan, reprezentantul fondului american de investitii Cartesian,
\ncare detine 2,85% din FP, spune ca pretul de la Viena nu este de
\nreferinta si ca nu influenteaza pretul de tranzactionare al
\nactiunilor in Romania.<\/p>\n
“Evolutia contractului de administrare cu Franklin Templeton
\ninfluenteaza pretul actiunilor si nu cotatia warrant-ului de la
\nViena. Cotatia warrant-ului este un fals referential pentru
\nvaloarea actiunilor FP. Vanzatorii mai mici se uita la pretul de la
\nViena, insa cumparatorii mari, de talia fondurilor de investitii,
\nse uita la management, la portofoliu si la activele Fondului pentru
\na-si forma un pret de referinta”, a explicat Ivan.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Lansarea produsului de investitii al cehilor a starnit
\nnemultumiri in randul brokerilor romani, care atunci lucrau la
\nproiectul unei piete extrabursiere pe care urma sa se
\ntranzactioneze actiunile. OTC-ul brokerilor a ramas si acum tot in
\nstadiul de proiect. Nemultumiti au fost si unii dintre actionarii
\nFondului, care au vazut in warrant-uri o amenintare la adresa
\nposibilitatii lor de a mai acumula titluri la preturi mici.<\/p>\n
Alaturi de fondurile straine, printre actionarii FP se numara si
\nSIF Oltenia, si SIF Moldova, dar si fonduri locale de investitii,
\nprecum cele administrate de societatea Carpatica Asset Management,
\ncare detin actiuni in valoare de peste 1,5 milioane de lei la
\nFond.<\/p>\n
Chiar daca prezinta un potential urias, din perspectiva valorii
\ncompaniilor aflate in portofoliu si al efectului de “boom” pe care
\nil va avea asupra bursei de la Bucuresti, Fondul Proprietatea
\nramane un plasament care expune investitorii unor riscuri greu de
\ncuantificat. De la infiintare, Fondul Proprietatea a servit drept
\nteren de ciocnire a intereselor politice. Conducerile au fost
\nnumite in functie de apartenenta politica si de partidul aflat la
\nguvernare, iar amanarile intervenite in procesul de listare au fost
\npuse pe seama lipsei de vointa politica. Dupa mai bine de patru ani
\nde la infiintare, Fondul este in continuare controlat de stat, prin
\nintermediul Ministerului Finantelor Publice care detine aproape 60%
\ndin capital. |n ultimul an, participatia statului s-a redus cu 10%,
\nrespectiv de la 70,42% din capital la inceputul anului 2009 pana la
\n59,3% din capital in prezent. De innoirea actionarilor privati, in
\nprezent in numar de peste 3.200, este responsabila Autoritatea
\nNationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP); procesul
\navanseaza insa foarte lent.<\/p>\n
“Nu prea mai exista vanzatori in piata, pentru ca nici ANRP nu a
\nmai distribuit actiuni, astfel ca pretul actiunilor FP a crescut in
\nabsenta ofertei. |n momentul de fata se vand doar pachete mici, de
\nsub 2 milioane de actiuni, spre deosebire de 2009, cand se
\ntranzactionau pachete de cate 100 de milioane de actiuni”, spune
\nAdrian Lupsan de la Intercapital Invest.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dupa nenumarate amanari intervenite in procedura de listare,
\nactuala conducere a Fondului, evita sa dea termene privind momentul
\nlistarii. |n schimb, directorul general al Fondului, Ionut Popescu,
\na oferit garantii ca exista vointa din partea politicienilor si a
\nmanagementului pentru ca societatea sa fie listata, exprimandu-si
\nsperantele ca momentul mult asteptat va avea loc in cursul acestui
\nan. |n acest sens, Ionut Popescu vrea sa initieze procedurile de
\nlistare inaintea semnarii contractului de administrare, luand in
\ncalcul ca actuala legislatie admite listarea inainte de semnarea
\ncontractului de administrare. Ramane insa de vazut cat de
\navantajoasa ar fi listarea Fondului inainte ca Franklin Templeton
\nsa-si preia atributiile de administrator.<\/p>\n
“Nu cred ca listarea Fondului este tehnic posibila anul acesta.
\nMa astept ca pregatirea sa inceapa anul acesta si listarea sa aiba
\nloc in 2011”, estimeaza reprezentantul fondului de investitii
\nCartesian.<\/p>\n
Actuala conducere a Fondului vrea ca listarea la Bursa de la
\nBucuresti sa se faca direct, fara a mai derula o oferta primara sau
\nsecundara de titluri. Potrivit lui Ionut Popescu, Fondul
\nindeplineste conditiile pentru listare directa la Bursa, asa cum
\ns-a intamplat in cazul Petrom (in 2001), in conditiile in care
\nFondul are peste 3.000 de actionari si are free float-ul (ponderea
\ntitlurilor disponibile pentru tranzactionare) de circa 30%. |n
\nacest sens, directoratul Fondului a consultat cei mai mari cinci
\nbrokeri din piata (BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Capital
\nInvestment, BT Securities si KBC Securities), care se vor ocupa de
\nintermedierea listarii. Ca sa devina functional consortiul format
\ndin cele cinci case de brokeraj, actionarii FP trebuie sa aprobe
\nlistarea, in cadrul unei AGA, si contractul de intermediere.<\/p>\n
Prin aducerea la cota Bursei, Fondul Proprietatea isi va
\nindeplini in cele din urma scopul pentru care a fost creat –
\ndespagubirea celor cu averi nationalizate de regimul comunist. |n
\ncaz contrar, statul roman ar putea sa plateasca actionarilor
\nmilioane de euro de la buget, daca acestia ar castiga in instanta
\ndreptul de a intra in posesia despagubirilor.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din coloanele anunturilor de mica publicitate, Fondul Proprietatea a entuziasmat si a dezamagit investitorii la fel ca o societate listata la bursa. In ultimii trei ani, fondurile straine de investitii si persoanele private si-au facut loc in actionariat, asteptand momentul cand listarea Fondului va aprinde Bursa de la Bucuresti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7216,7781,7633,7457],"class_list":["post-18619","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bursa","tag-fondul-proprietatea","tag-investitori","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18619"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18619\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38491,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18619\/revisions\/38491"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}