{"id":18618,"date":"2010-03-22T09:00:00","date_gmt":"2010-03-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=18618"},"modified":"2026-04-02T16:01:21","modified_gmt":"2026-04-02T16:01:21","slug":"cat-va-costa-o-vizita-la-medic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=18618","title":{"rendered":"Cat va costa o vizita la medic"},"content":{"rendered":"

Introducerea coplatii de la mijlocul verii va avea ca scop,
\npotrivit ministrului sanatatii, Cseke Attila, “cresterea eficientei
\ncontrolului asupra efectuarii serviciilor medicale, dar si
\nmoderarea functionarii sistemului sanitar”. Mai clar, Guvernul vrea
\nsa urmareasca atent activitatea personalului, pe de-o parte, iar pe
\nde alta parte, vor sa descurajeze bolnavul sa mearga direct la
\nspital inainte de a cere sfatul medicului sau personal.<\/p>\n

Astfel, serviciile medicale care ar urma sa fie platite sunt
\nconsultatiile la medicul de familie, cele la medicul specialist,
\nvizita la domiciliu dupa program, consultatiile din Unitatea de
\nPrimiri Urgente efectuate fara a fi vorba de o urgenta, RMN –
\nurile, sau spitalizarea, potrivit proiectului Ministerului
\nSanatatii din 2009. Banii colectati war urma sa fie folositi pentru
\ndotarea spitalelor si pentru a cumpara aparatura, sumele ramanand
\nla medicii de familie si la furnizorii de servicii medicale.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Petru Craciun, directorul general al Cegedim, companie de studii
\nsi analize de piata specializate privind industria de ingrijire a
\nsanatatii, observa insa ca eventuala finantare suplimentara
\nprovenita din aceste venituri reprezinta o picatura cam mica pentru
\noceanul de probleme din spitale.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

“Spitalele stau prost si la cladiri, si la dotari, si la
\nremunerarea personalului”, remarca Craciun, adaugand ca ar trebui
\ndegrevate spitalele de cerere si ar trebui sa fie incurajat
\nsistemul ambulator, mai ales ca foarte multe dintre afectiunile
\nfrecvente se pot trata la medicii generalisti. O buna investitie in
\nmedicina de familie ar reduce semnificativ numarul de solicitari
\ncatre spital, insa, in momentul de fata, specialistii sunt
\ncantonati in spitale si lipsesc cu desavarsire din sistemul
\nambulator.<\/p>\n<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

“|ntr-un sistem corect structurat, generalistul rezolva probleme
\nfrecvente, unde are dubii le trimite specialistului, iar doar ce nu
\npoate rezolva specialistul ajunge la spital”, explica Petru
\nCraciun. {i daca tot ne uitam inspre Vest, unde sistemele sanitare
\nsunt deja reformate sau partial reformate, ajungem din nou la
\nproblema principala, cea a finantarii sistemului de sanatate. Cu o
\nalocare de numai 3,6% din PIB, Romania este codasa Uniunii Europene
\nin ce priveste banii pentru domeniul sanitar. Cele doua modele de
\nsisteme care exista in Europa, cel centralizat si cel al
\nasigurarilor sociale, au la baza un sistem organizat pe trei
\nniveluri. La nivelul minim, cetateanul are un set de drepturi
\nindiferent daca plateste sau nu contributii; aceasta cade in
\nobligatia statului, care suporta cheltuielile. Urmeaza sistemul
\nsocial, care asigura un nivel decent de servicii medicale la care
\nau acces toti cei ce contribuie obligatoriu. |n fine, la nivelul
\nmaximal de servicii au acces numai cei ce contribuie suplimentar la
\nfondurile pentru sanatate. |n Franta, de exemplu, 98% din populatie
\ne asigurata la nivel maximal.<\/p>\n

Evident, astfel de structuri sunt rezultatul unui efort
\nindelungat si al unor costuri semnificative. “Mai intai de toate, e
\nnevoie de vazut cat isi asuma statul sa finanteze si cat finantam
\npe cont propriu. Fara a avea acest punct de plecare, orice alta
\nmasura risca sa se incheie prost”, spune Petru Craciun. Daca in
\nsistemul centralizat de tip NHS (National Health Service), ponderea
\nde finantare din bugetul central este mult mai ridicata decat cea
\ndin partea pacientului, in sistemul bazat pe asigurari sociale
\npacientul plateste mai mult, insa are acces mai repede la tratament
\nsi are un cuvant de spus in politicile privind sistemul
\nmedical.
\nPetru Craciun sustine ca legislatia initiala de cand s-a introdus
\nsistemul de asigurari de sanatate romanesc a avut o directie timida
\ncatre modelul “continental” (bazat pe asigurari sociale), dupa care
\ns-au adoptat o serie de masuri specifice sistemului centralizat,
\nfara insa ca standardele pentru acesta din urma sa fi putut fi
\natinse din cauza lipsei de finantare. “Modelul centralizat de tip
\nNHS pune continuu statul la plata, lucru care merge destul de bine
\nin zona nordica, dar mai putin bine in zona mediteraneana”,
\ncompleteaza seful Cegedim.<\/p>\n

Momentul de introducere a coplatii are loc, potrivit
\npresedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, in
\ncontextul intentiilor ministrului Cseke Attila de a face sistemul
\nsa functioneze in conditii de buget mult diminuat, dar si in urma
\nsolicitarilor FMI de a introduce coplata, ca inceput de reformare
\npentru sistemul de sanatate romanesc. Marea problema pe care o
\naduce este insa aceea ca ar putea face inaccesibil serviciul
\nmedical pentru categoriile cele mai defavorizate. Craciun spune ca
\ninca nu ne-am lamurit cum vom sta in cele din urma cu gratuitatea
\nserviciilor medicale. “Daca am face un referendum, sunt sigur ca
\npopulatia ar dori sanatate gratuita, dar asta nu ar rezolva
\nproblema finantarii”, reflecteaza Petru Craciun, insistand pe
\nfaptul ca banii colectati nu sunt acum suficienti si nici nu sunt
\ncheltuiti corespunzator.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Ponderea contribuabililor este mai mica decat cea a
\nbeneficiarilor sistemului de sanatate, astfel incat directorul
\nCegedim considera ca introducerea coplatii risca sa nu abordeze in
\nprofunzime problemele. “O dilema care se ridica este cine plateste
\npentru cei exceptati de la coplata. Cu o exceptare facuta corect,
\naceasta trebuie sa fie asigurata din bugetul centralizat, ca masura
\nde protectie sociala”, spune el. Pe de alta parte, ramane
\nintrebarea cum vor putea fi asigurate servicii pentru toti
\nbeneficiarii sistemului, in conditiile in care, conform cu
\nactualele tendinte demografice, doar unul din cinci romani sau unul
\ndin zece va mai contribui la sistem in urmatorii zece ani, crede
\nCraciun.<\/p>\n

Presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile
\nAstarastoae, admite ca avantajul acestei masuri va fi colectarea
\nunor fonduri pentru spitale, insa adauga ca acestea nu se pot
\nridica nicidecum la nevoile din sector, fiind doar “o picatura de
\napa cu care sa-si ude buzele secatuite”. {eful CMR observa insa si
\ndezavantajele masurii, care, pe langa faptul ca este introdusa
\nintr-un moment deloc fericit pentru puterea de cumparare si nivelul
\nconsumului, ar putea restrictiona accesul multora la serviciile
\nsanitare. “Am putea asista la situatia in care doar doua milioane
\nde pacienti sa mai apeleze la tratament de specialitate”, estimeaza
\nel.<\/p>\n

Este de presupus ca, pe termen mai lung, un impact asupra
\nmodului cum va fi reformat sistemul il va avea si disputa mai
\ngenerala de idei dintre modelul generic numit “european”, care
\nincearca sa nu lase niciun segment de pacienti neacoperit de
\nservicii medicale, si cel “american”, care nu-si propune sa ofere
\nasistenta sanitara decat contribuabililor, astfel ca din peste 300
\nde milioane de locuitori, 47 de milioane nu au niciun fel de
\nasigurare de sanatate. Reforma sistemului, intens promovata de
\npresedintele Barack Obama, urmareste sa ofere acces la ser-viciile
\nsanitare pentru toti cetatenii, printr-o investitie de 900 de
\nmiliarde de dolari. Daca planul lui Obama de a apropia sistemul
\namerican de cel european va reusi, atunci anii urmatori vor oferi
\nlectii importante si pentru tarile de pe alte continente, aflate
\nacum in cautarea celui mai potrivit model de reforma, inclusiv
\npentru Romania, unde exista destule voci care pledeaza pentru o
\ncopiere a actualului sistem american si eliminarea pe cat posibil a
\nstatului din ecuatia sanatatii.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Pana atunci insa, coplata este oportuna pentru Romania ca
\ninstrument de schimbare a mentalitatii: “Cand merge la doctor,
\nbolnavul trebuie sa constientizeze ca solicita un serviciu care
\ncosta, iar el plateste partial”, spune Craciun, subliniind rolul
\neducativ al masurii. Evident, multi din cei ce citesc acest articol
\nvor replica imediat ca pacientii oricum platesc prin “atentiile” de
\nmulte ori extrem de piperate cerute de personalul din sistemul
\nsanitar public, pentru servicii care pana si la un spital sau o
\nclinica privata ar costa mai putin. Coplata reprezinta insa bani
\nincasati de stat oficial, nu neoficial de doctori, asistenti si
\nsurori. Unii spera ca prin intermediul coplatii, sumele cheltuite
\npe “atentii” se vor reduce, insa valoarea coplatii este in multe
\ncazuri ridicol de mica in comparatie cu cea a sumelor oferite
\nneoficial personalului medical.<\/p>\n

Pentru pensionari si someri insa, orice suma e importanta,
\nastfel incat pana ce coplata va intra in vigoare in vara, va trebui
\nsa existe o discutie serioasa referitoare la aplicarea coplatii in
\nmod diferentiat (sau nu) in functie de categoriile de venituri sau
\nalte criterii ce privesc posibilitatea de a plati a celui ce
\nsolicita un serviciu medical. “Altfel riscam sa ii exceptam pe toti
\ncei care nu au venituri si sa plateasca tot cei care contribuie
\ndeja, deci iar nu am ajunge nicaieri”, conchide Craciun. Ca sa se
\nevite o asemenea situatie, profesorul Astarastoae sustine ca statul
\nar trebui sa isi asume raspunderea pentru someri si pensionari din
\nbugetul Ministerului Muncii, pentru militari din cel al MApN si la
\nfel pentru fiecare sector bugetar. Presedintele Colegiului
\nMedicilor conchide ca introducerea coplatii ar putea fi un prim pas
\nin reforma sistemului de sanatate romanesc, insa daca nu se va tine
\ncont de categoriile defavorizate, coplata va fi doar un mijloc de a
\nface prohibitive serviciile medicale pentru cei ce nu-si permit sa
\nle cumpere.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sase luni dupa ce a strans mii de semnaturi impotriva coplatii in sistemul sanitar, ministrul Cseke Attila s-a razgandit si introduce din vara plata pentru serviciile medicale. Cum functioneaza acest sistem in tarile din Vest si unde ne va duce aceasta masura?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[16643,14675,11376,205,7374,16644],"class_list":["post-18618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-coplata","tag-cseke-attila","tag-petru-craciun","tag-sanatate","tag-servicii-medicale","tag-vasile-astarastoae"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18618"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38490,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18618\/revisions\/38490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}