{"id":18616,"date":"2010-03-22T09:00:00","date_gmt":"2010-03-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=18616"},"modified":"2026-04-02T16:01:20","modified_gmt":"2026-04-02T16:01:20","slug":"planurile-italienilor-de-la-enel-pentru-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=18616","title":{"rendered":"Planurile italienilor de la Enel pentru Romania"},"content":{"rendered":"

Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe
\nprezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in
\n2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un
\nstart al prezentarii mai sprintar decat de obicei: “Vad aici in
\nsala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar
\nfi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe
\nnoi nu ne-a afectat criza economica”. |n 2009, veniturile Enel au
\ncrescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a
\ncrescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile
\nanuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro.
\nFulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit
\nfoarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe
\nplanuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi “11
\nmiliarde de euro in proiecte de productie de energie” si unde va
\n“avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”,
\nSlovacia este “speciala”. Enel construieste in Slovacia o centrala
\nnucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al
\nEnel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia,
\nUngaria sau orice alta tara din regiune. “Slovacia este o
\ncombinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de
\ndialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica
\nexcelenta”, spune Conti.<\/p>\n

La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere
\ngeografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia
\ninternationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai
\nmulte estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania
\napareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele
\ndin raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei
\ninternationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au
\ncrescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar
\nEBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in
\nEuropa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de
\nmilioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de
\neuro, “in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare
\npentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia”.<\/p>\n

Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera
\nRomania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune:
\n“Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel
\nin Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca
\nCFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este
\nimpartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul
\nRomaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii”.
\n|mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma
\nneexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu
\nal companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei
\nmari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza
\nnegocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in
\nparteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu
\npoate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor.
\nNeavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi
\navantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare,
\nafacere mai profitabila.<\/p>\n

<\/p>\n

Grupul trebuie insa sa isi mentina pozitia pe piata de
\ndistributie, o data pentru a respecta contractul de privatizare,
\ndar si pentru ca problema intreruperilor de curent din capitala
\ndevenise deja destul de apasatoare. Saptamana trecuta, Enel a
\nlansat prima etapa din proiectul de investitii pentru urmatorii 5
\nani, care prevede investitii totale de peste 700 de milioane de
\neuro, pentru modernizarea retelelor electrice din Bucuresti, Ilfov
\nsi Giurgiu. Partea din 2010, de 90 de milioane de euro, va viza
\ndoar capitala, unde 80% din instalatii se afla in functiune de mai
\nmult de 20 de ani. La sfarsitul acestui program, in 2013,
\nreprezentantii Enel estimeaza ca vor avea o capacitate de
\ndistributie cu 40% mai mare.<\/p>\n

Dat fiind ca o mare parte afacerilor Enel din Romania se bazeaza
\nde distributie (care este reglementata), dar si pe fondul unui 2009
\ndestul de nefavorabil pentru piata de energie, rezultatele
\nfinanciare raportate pentru Romania nu au fost in ton cu cresterea
\ngrupului. Luigi Ferraris, CFO-ul Enel, a raportat pentru Romania
\nafaceri de 850 de milioane de euro, “in crestere cu 20% fata de
\n2009”, si o EBITDA de 154 de milioane de euro, in crestere fata de
\n121 milioane de euro, cat a fost in 2008. Rezultatele date de Luigi
\nFerraris nu au luat insa in calcul ca cele 800 de milioane de euro
\nraportate pentru 2008 au inclus Electrica Muntenia Sud doar pentru
\njumatate de an, excluzand cea mai mare parte a primului
\nsemestru.<\/p>\n

Electrica Muntenia Sud a fost cumparata de Enel in 2006, pentru
\nsuma record de 820 de milioane de euro. |n acelasi an, afacerile
\nEnel Romania -adica Electrica Banat si Electrica Dobrogea –
\natingeau 555 de milioane de euro. |n urmatorul an, Enel a reusit sa
\nintre in posesia actiunilor de la Electrica Muntenia Sud abia in
\nvara, asadar veniturile de 800 de milioane de euro din 2008 veneau
\nde la Electrica Banat si Electrica Dobrogea (513 milioane de euro –
\nin usoara scadere fata de 2007) si Electrica Muntenia Sud (285 de
\nmilioane de euro, doar pentru jumatate de an, in perioada
\niunie-decembrie).<\/p>\n

Veniturile Enel in Romania s-ar fi putut apropia de 1 miliard de
\neuro in 2009 daca CFR, cel mai mare datornic al companiei, amintit
\nsi de Fulvio Conti, si-ar fi platit datoriile. “Datoria CFR este
\nacumulata in timp, nu este o datorie noua, si se ridica la cateva
\nsute de milioane de euro”, spune Luigi Ferraris, CFO-ul Enel.
\nDatoria CFR la Enel este de peste 120 de milioane de euro, dupa cum
\narata datele din piata, dar CFR are datorii si la celelalte
\ncompanii de distributie – precum CEZ sau Electrica. |n 2009, cand
\nveniturile Electrica Muntenia Sud au intrat la socoteala pentru tot
\nanul, chiar si fara banii de la CFR, Enel Romania ar fi putut
\ndepasi venituri de 1 miliard de euro, daca si-ar fi pastrat
\nafacerile la acelasi nivel. |n schimb, cifrele arata o scadere de
\naproximativ 25-30%. Este o scadere in ton cu linia pietei daca luam
\nin calcul declaratiile din urma cu cateva luni ale lui Claudio
\nZito, country managerul Enel pentru Romania: “Noi, Enel, nu am
\nsimtit in primele trei-patru luni din 2009 o scadere a consumului
\nin Romania. Dar cred ca in Romania criza a venit mai tarziu decat
\nin alte tari si credem ca a doua parte a anului va fi mai dura”.
\nCat de dur urma a fi impactul depindea de forta portofoliului Enel,
\ndupa cum estima Zito, care vorbea inca din toamna de o incetinire a
\nafacerilor, fara a da o estimare. |n Romania vanzarile de energie
\nau scazut in 2009 cu aproximativ 15-20% fata de 2008, cu o usoara
\nstagnare in ultimele doua luni ale anului. Nici viitorul nu suna
\ninsa foarte bine; Ferraris nu este foarte optimist in ce priveste
\nevolutia pietei din viitorii ani: “Vom merge la foc redus cam
\ndoi-trei ani, pana lucrurile isi vor reveni”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Brosura de la prezentarea rezultatelor anuale ale Enel incepe sa semene cu, probabil, notitele lui Cristofor Columb. In drumul spre globalizare, italienii urca abrupt si privesc regiunile Europei sau Americile in cateva puncte cheie. Cele mai prietenoase sau cele mai profitabile puncte cheie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[7442,9403,150,60,518],"class_list":["post-18616","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-dezvoltare","tag-enel","tag-energie","tag-piata","tag-rezultate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18616","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18616"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18616\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38488,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18616\/revisions\/38488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18616"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18616"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18616"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}