Traditia de 320 de ani a companiei franceze HB-Henriot din
\nQuimper, cel mai mare producator artizanal de faianta, nu i-a
\nasigurat nicidecum protectie impotriva puternicei concurente
\nasiatice, a unui euro puternic si a crizei economice prin care au
\ntrecut principalele sale piete de export.<\/p>\n
Aceasta combinatie toxica ar fi dus-o probabil la disparitie,
\ndar HB-Henriot e o companie franceza si guvernul de la Paris a
\nintervenit salvand compania si pe cei 54 de angajati. Ca parte a
\nunui program national de sustinere a companiilor, guvernul a
\naccelerat platile si rambursarile de taxe, a amanat incasarea unor
\ntaxe, a oferit subventii pentru fiecare angajat pastrat si a oferit
\ngarantii pentru creditele pentru firmele mici si mijlocii.<\/p>\n
Compania este un exemplu pentru felul cum Franta s-a dovedit
\nsurprinzator de stabila in furtuna economica europeana. |n vreme ce
\nGrecia se zbate ca sa evite falimentul sau apelul la salvarea cu
\nbanii altora, Spania si Portugalia privesc nelinistite, Suedia
\nrecade in recesiune, Germania s-a vazut cu un deficit bugetar
\nrecord, iar Marea Britanie se confrunta cu deficite si datorii
\ncomparabile cu ale Greciei, situatia Frantei pare solida. A fost
\nprima tara occidentala care a iesit din recesiune in ultimul
\ntrimestru al lui 2009 si a continuat sa afiseze o relativa
\nsoliditate, pe cand Germania si celelate economii mari ale Europei
\nse confrunta cu perspectiva unui nou regres.<\/p>\n
Pe cand criza se adancea in 2008, Franta a dezvoltat o strategie
\ncare se concentra pe salvarea companiilor si a locurilor de munca,
\nuneori spre iritarea partenerilor sai europeni; a impulsionat
\ninvestitiile in crearea de noi locuri de munca, a sprijinit bancile
\nsi le-a presat sa acorde imprumuturi si a permis ca deficitul sau
\nbugetar sa ramana pentru inca cativa ani binisor peste limitele
\nzonei euro.
\nFranta a fost de asemenea norocoasa pentru ca nu a fost nici
\nconcentrata pe exporturi, ca Germania, si nici atat de puternica
\nprecum Marea Britanie sau Statele Unite. Alexandre Delaigue,
\neconomist si autor al blogului Econoclaste, spune frust ca “Franta
\na fost afectata mai putin pentru ca imobiliarele erau aici mai
\nputin importante decat in Spania sau in Irlanda, sectorul financiar
\nmai putin dezvoltat decat in Marea Britanie si pentru ca era mai
\nputin expusa la Europa de Est decat Germania”.<\/p>\n
<\/p>\n
Recesiunea in Franta a fost de departe mai putin pronuntata
\ndecat in Germania, spre a nu mai vorbi de SUA. Estimarea de
\ncrestere pentru acest an este pozitiva, dar modesta, de doar 1,2
\nprocente, comparabila cu cea a Germaniei, spre deosebire de 0,7%,
\ncat se estimeaza pentru Uniunea Europeana si de 2,2% in Statele
\nUnite. Dar bancile franceze sunt intr-o stare mai buna decat cele
\nale Germaniei, iar Franta este mult mai putin dependenta decat
\nGermania de gasirea unor piete pentru marfurile si produsele sale
\nde lux.<\/p>\n
Franta inca se confrunta cu pericolul cresterii somajului, in
\nspecial in randul tinerilor, pe langa deficitul bugetar umflat si o
\ndatorie publica la fel de mare, probleme pe care le va avea si dupa
\nce criza se va fi inche-iat. Guvernul promite sa reduca avansul
\ncheltuielilor publice pana la mai putin de 1% pe an incepand din
\n2011 si sa aduca deficitul bugetar la 3% din PIB (de la 8,2%, cat
\neste estimat pentru 2010) pana in 2013, desi pentru asta ar putea
\nfi necesare majorari de impozite, negate deocamdata in mod ferm de
\nautoritati.<\/p>\n
Totusi, opinia generala este ca presedintele Nicolas Sarkozy s-a
\nmiscat la timp, a recunoscut semnalmentele crizei si a intervenit
\neficient.<\/p>\n
“Franta a rezistat in criza mai bine decat majoritatea
\npartenerilor sai europeni si a iesit prima din recesiune”, spune
\nprimul-ministru Fran\u00e7ois Fillon.<\/p>\n
Fillon este creditat cu cele mai mari merite, impreuna cu
\nPatrick Devejian, ministrul responsabil cu aplicarea planului de
\nredresare economica, si Christine Lagarde, ministrul economiei, al
\nindustriei si al fortei de munca.<\/p>\n
|ntr-un interviu, Lagarde afirma ca “ne-am descurcat relativ
\nbine; am aplicat regula celor trei T: la timp, temporar si tintit”.
\nFranta a decis sa aloce jumatate din pachetul financiar in
\ninvestitii si jumatate in stimulare, spune ea, concentrandu-se pe
\nintreprinderile mici si mijlocii care sunt “mai vivace” si
\nreprezinta 95% din cele circa doua milioane de companii
\ninregistrate in Franta.<\/p>\n
O decizie cruciala, spune ea, a fost sa accelereze platile din
\ntrezoreria statului. “Am inundat companiile cu lichiditati, pentru
\norice fel de plati aveau de primit, pentru ca stiam ca
\nlichiditatile si accesul la credite erau putine.” Asigurarea de
\ncredit a fost extinsa si pentru exportatori, o agentie
\nguvernamentala a garantat imprumuturi si a impartit garantiile cu
\nbancile, iar guvernul a creat un fond suveran care sa investeasca
\nin companii. Sarkozy a creat un “mediator de credit” care sa
\nintervina intre companii si banci atunci cand este solicitat si sa
\ndetermine bancile sa reevalueze deciziile de respingere a dosarelor
\nde credit, un proces despre care Lagarde spune ca a functionat in
\n65% dintre cazuri, in care au fost implicate 16.000 de companii si
\n150.000 de locuri de munca.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Cu un an in urma, presedintele a anuntat un plan de stimulare de
\n34 de miliarde de dolari, pe doi ani, care a impulsionat industria
\nauto si a finantat proiecte de infrastructura. Apoi in decembrie,
\nSarkozy a anuntat un pachet de investitii de 52 de miliarde de
\ndolari, numit “Marele |mprumut”, gandit pentru investitii pe termen
\nlung, in beneficiul universitatilor, al energiei regenerabile si al
\nproductiei de masini electrice.<\/p>\n
Conform lui Jacques Mistral, economist la Institutul Francez
\npentru Relatii Internationale, “ce a facut Sarkozy pentru revenirea
\neconomiei a fost destul de bine schitat si pus in practica; a vazut
\ndin timp cat de serioasa era criza, mai devreme decat cei mai multi
\ndintre omologii sai”.<\/p>\n
Dar pentru unii comentatori, succesul Frantei nu e deloc
\nsurprinzator si are mai mult de a face cu structura economiei si
\nmai putin cu politicile guvernamentale. Dimensiunea sectorului de
\nstat – numarul mare de angajati de stat cu ale lor locuri de munca
\nsi salarii protejate – a contribuit la atenuarea recesiunii si la
\nmentinerea consumului. Circa un sfert din forta de munca din tara
\nlucreaza pentru stat si peste jumatate din produsul intern brut se
\nbazeaza pe cheltuielile facute de stat, inclusiv pensii si
\nasigurari de sanatate.<\/p>\n
Principalul motiv pentru care Franta s-a descurcat bine a fost
\nca economia sa “nu a fost nici vicioasa, nici virtuoasa”, replica
\nDaniel Cohen, profesor de economie la \u00c9cole Normale Superieure din
\nParis.<\/p>\n
Economia Frantei nu a fost nici rigida ca economia competitiva
\nsi axata pe export a Germaniei, care a suferit de pe urma scaderii
\nconsumului la nivel global. Iar Franta nu a ramas atat de
\nvulnerabila ca Marea Britanie, Statele Unite sau Spania. “Franta nu
\na fost dependenta de o bula a creditului ca Marea Britanie sau de o
\nbula imobiliara ca Spania, sau de ambele bule, ca Statele Unite”,
\nspune el. “Asa ca am suferit mai putin decat ceilalti.”<\/p>\n
Economistii sunt ingrijorati insa de acumularea datoriilor
\nFrantei, care au urcat de la 22% din PIB in 1981, cand a devenit
\npresedinte Fran\u00e7ois Mitterrand, la 63,8% in 2007, cand si-a inceput
\nmandatul presedintele Sarkozy. Institutul National de Statistica si
\nStudii Economice estimeaza ca pana in 2012 datoria publica a
\nFrantei va ajunge la 81,5% din PIB.<\/p>\n
Cum deficitele cresc si veniturile scad – de-a lungul ultimilor
\nzece ani, veniturile din impozite au scazut cu mai mult de 80 de
\nmiliarde de dolari pe an – cei mai multi experti estimeaza ca
\nurmeaza o crestere a impozitelor.<\/p>\n
“Dupa criza va fi un moment al adevarului despre cat de mare
\npoate ajunge un deficit bugetar pana sa devina nesuportabil”,
\nsustine Cohen. “Guvernul afirma ca nu vor creste taxele, dar cat
\ntimp vor rezista acestea neschimbate?”<\/p>\n
Cat despre HB-Henriot, care are un nou proprietar si un nou
\ndistribuitor american, compania incearca sa creasca exporturile de
\nla 10% din cifra de afaceri la 30%, in special prin intermediul
\nmagazinelor specializate, ca retailerul american Pierre Deux. “Noi
\navem un produs artizanal intr-o piata de nisa”, spune Michel Merle,
\ndirectorul general al HB-Henriot. “|ncercam sa dezvoltam o piata
\naxata pe atasamentul clientului, unde inima vorbeste inaintea
\nportofelului.”<\/p>\n
Dar compania va supravietui doar daca exporturile ajung la 50%,
\nspune el. Altfel, in ciuda ajutorului oferit de stat si a
\ndiscursurilor politice despre identitate si patrimoniu national, si
\nHB-Henriot, ca si companiile auto, va trebui sa se gandeasca sa
\nmute productia in exterior ca sa poata concura cu importurile
\nasiatice.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Grecia se zbate sa depaseasca actualul impas financiar, Marea Britanie se confrunta cu deficite si datorii comparabile cu ale Greciei, Spania si Portugalia privesc nelinistite, Suedia recade in recesiune, Germania s-a trezit cu un deficit bugetar record. In tot acest context, pozitia Frantei le pare unora solida si chiar inteleapta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[411,11056,5842,9579,484,8988],"class_list":["post-18614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-deficit","tag-financiar","tag-grecia","tag-new-york-times","tag-probleme","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18614"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38486,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18614\/revisions\/38486"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}