![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5759740\/16\/banda-cv.jpg?width=422&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nInca de la prima strangere de mana, in atitudinea lui Saduokhas
\nAtashovich Meraliyev se simte melanjul dintre scoala ruseasca,
\nexperienta americana si CEO-ul cu un buget de cateva miliarde.
\nMeraliyev are un comportament egal, calm, si se insufleteste de
\nvreo doua ori de-a lungul discutiei: o data cand vorbeste despre
\nfrumusetea limbii kazahe, pe care spera sa o vorbeasca fluent si
\ncopiii sai, si o data cand povesteste despre experienta lui de pe
\ncampul petrolier Tengizchevroil. Munca la Tengiz, cel mai mare
\nzacamant in exploatare din Kazahstan, a reprezentat pentru
\nMeraliyev cea mai importanta experienta din “viata reala”. Ii
\nsclipesc ochii si acum, dupa mai bine de zece ani, cand intreaba
\nretoric: “Va puteti imagina ca foram la cinci kilometri adancime si
\nca scoteam 11 milioane de tone de petrol?”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Viata reala despre care vorbeste CEO-ul Rompetrol inseamna munca
\npe teren: in rafinarie sau pe campuri petroliere, nu in birou. Cu
\ntoate acestea, cariera lui Meraliyev se petrece de cativa ani buni
\nin birouri – in diverse pozitii de conducere in cadrul KazMunaiGaz,
\niar de doi ani la Bucuresti. Din martie 2008 a fost adjunctul lui
\nDinu Patriciu – care, dupa vanzarea pachetului majoritar din
\nRompetrol in 2007, a ramas CEO pentru inca aproape un an. Odata cu
\nvanzarea ultimului pachet din Rompetrol, de 25%, Meraliyev a
\ndevenit CEO si responsabil de restructurarea Rompetrol.<\/p>\n
Planul de restructurare a Rompetrol este putin spus pentru
\nschimbarile care ar putea surveni in companie. Sfarsitul acestui an
\nar putea arata cu totul altfel pentru compania dezvoltata de Dinu
\nPatriciu: statul ar putea deveni actionar la Petromidia, RRC ar
\nputea fi delistata, iar planul de restructurare pe care compania il
\npregateste de aproape doi ani (care prevede renuntarea la
\nactivitatile secundare si cresterea capacitatii de rafinare si a
\nnumarului de benzinarii) ar putea suferi modificari odata cu
\nintrarea Rompetrol in sfera KazMunaiGaz.<\/p>\n
“Cu siguranta oficialii KazMunaiGaz si-au raspuns la toate
\nintrebarile despre planurile pentru Rompetrol inainte de a cumpara
\ncompania, iar planul lor e destul de bine conturat”, este de parere
\nCodrut Pascu, directorul filialei locale a companiei de consultanta
\nRoland Berger Strategy Consultants. Dana Dunel, care conduce
\ndivizia de energie din cadrul casei de avocatura Bostina si
\nAsociatii, considera ca este normal ca toate planurile de viitor
\nale unei companii ce face obiectul unei tranzactii sa fie stabilite
\ninca de la vanzare, iar cumparatorul sa vada exact cum va arata si
\nunde se va duce in final achizitia sa. Asadar, schimbarile sau
\nprocesul de luare a acestor decizii par doar o chestiune de
\ntimp.<\/p>\n
“Problema obligatiunilor nu a facut parte din suma finala
\nplatita pentru Rompetrol”, “|n aceste vremuri tulburi ar fi chiar o
\nidee buna sa fim parteneri cu statul roman”, “Nu a fost dorinta
\nexpresa a KMG sa cumpere tot pachetul de actiuni de la RRC, dar,
\ndaca tot s-a intamplat, il vom cumpara” si “Cel mai bine este sa
\npastram totul (companiile non-core – n.r.) in mainile noastre”.
\nSunt cele patru declaratii ale lui Meraliyev care raspund, intr-o
\noarecare masura, celor mai fierbinti subiecte ale momentului.<\/p>\n
<\/p>\n
In discursul lui Saduokhas Meraliyev apar totusi cateva
\nschimbari fata de declaratiile anterioare ale oficialilor
\nKazMunaiGaz. |n urma cu doi ani, directorul executiv al Trade House
\nKazMunaiGaz, Temirlan Shaimerdenov, declara pentru jurnalistii
\nromani ca “Rompetrol va rascumpara la timp obligatiunile si nu se
\npune problema ca statul sa redevina actionar la Rompetrol”. |n
\nianuarie, ministrul de finante, Sebastian Vladescu, declara ca este
\ninsa posibil ca statul sa devina din nou actionar la Rompetrol,
\n“actualii actionari avand si opttiunea de a cumpara doar o parte
\ndin actiuni, conform contractului”. Dupa o vizita in Kazahstan, si
\nTraian Basescu a afirmat ca este necesar ca toate companiile din
\nRomania sa isi respecte angajamentele si obligatiile. |ntre timp,
\nin presa incepea sa se scrie despre faptul ca Rompetrol ar putea sa
\nnu plateasca integral obligatiunile.<\/p>\n
“Am vazut multe speculatii in presa: ieri am citit ca kazahii nu
\nau bani sa plateasca decat jumatate din pretul obligatiunilor. Eu
\ntocmai m-am intors din Kazahstan de cateva zile si nu am auzit
\nnimic acolo, ca am avea sau nu bani sa platim tot”, spune ridicand
\ndin umeri Meraliyev. Ce stie inca CEO-ul Rompetrol este ca mai are
\nsase luni pana trebuie facuta plata si trei variante: sa plateasca
\ntoti banii (571,3 milioane de euro), sa nu plateasca nimic si sa
\npiarda pachetul majoritar, dar si o varianta intermediara:
\n“Varianta intermediara inseamna sa platim partial. Proiectul a fost
\nratificat de parlament, toate cele trei variante sunt posibile, nu
\ngresim cu nimic daca o alegem pe oricare. Asa ca ne-am intalnit cu
\nreprezentantii guvernului si am dat toate cele trei variante de
\nlucru catre KMG”.<\/p>\n
|n acest punct, CEO-ul Rompetrol separa clar ce ar prefera
\nfiecare parte implicata: “Guvernul ar fi fericit sa platim tot – nu
\nam spus-o eu, a spus-o public Ministerul de Finante in mai multe
\nranduri. De asemenea, ne-au trimis si mesaje directe. Au mai
\ninteles insa si faptul ca e criza financiara, ca nu e usor pentru
\nnimeni acum, asa ca am stabilit grupe de lucru cu KMG si cu
\nMinisterul de Finante si discutam toate optiunile posibile. Noi am
\nfi fericiti sa fim parteneri cu guvernul roman, pastrand insa
\npachetul majoritar la Petromidia. Mai este timp pana atunci, iar
\nnoi suntem intotdeauna deschisi la orice dialog sau negociere cu
\nguvernul Romaniei”.Meraliyev refuza sa spuna ce procent ar insemna
\naceasta plata partiala, motivand ca acest detaliu nu a fost inca
\nstabilit: “Dar eu sunt destul de flexibil. E bine sa lucrezi
\nsingur, dar si sa fii partener cu guvernul e foarte bine. Aceasta e
\ninsa parerea mea personala. Desigur, vom da toate informatiile
\ncatre KMG care va lua decizia finala”.<\/p>\n
<\/p>\n
Discutiile despre cele trei variante au fost cele care l-au
\ndeterminat pe premierul Emil Boc sa declare in urma cu doua
\nsaptamani ca “exista un scenariu ca statul sa devina din nou
\nmajoritar la acea rafinarie”. De cateva saptamani, presa a vorbit
\nfoarte mult despre aceste variante si despre cum vor influenta
\nlipsa celor 600 de milioane de euro bugetul de stat. De asemenea,
\ns-au facut multiple scenarii: Rompetrol ar putea ramane majoritar
\nla Petromidia facand o majorare de capital, fara a rascumpara nicio
\nobligatiune, dar poate rascumpara de la minimul de actiuni care
\ni-ar permite sa ramana majoritar pana la jumatate din obligatiuni
\nsau tot pachetul.<\/p>\n
“Depinde doar ce vor ei cu adevarat: pot sa nu se complice avand
\nstatul actionar, dar poate ca, dimpotriva, considera statul
\npartener”, spune un antreprenor roman din industria
\npetrolului.
\nMeraliyev este mirat de cat de mult se discuta despre aceste
\nobligatiuni: “Nu e o chestiune atat de fierbinte. E o lege, dar
\ncred ca devine fierbinte pentru ca timpul zboara”. Pentru
\nKazMunaiGas, totul a fost clar de la inceput, spune Meraliyev,
\namintindu-si ca la preluare compania a angajat “o multime de
\nconsultanti”, iar “datoria nu a facut parte din suma finala platita
\nde KMG pentru Rompetrol”: “Domnul Patriciu ne-a vandut ceva, iar
\ndin acel ceva face parte si acest instrument hibrid. KMG a fost de
\nacord, a cumparat 75% din Rompetrol cu 1,6 miliarde de dolari, apoi
\na mai cumparat inca 25%, excluzand datoriile. Desigur, au fost si
\nniste (conturi- n.red.) escrow -, dar acest instrument hibrid a
\nfost inclus in pret”.<\/p>\n
Mult mai fierbinte pare pentru Meraliyev subiectul actiunilor
\nRRC. Chiar inainte de a incepe interviul cu BUSINESS Magazin,
\nMeraliyev aflase ca Rompetrol are deja controlul asupra a 93,2% din
\nactiunile RRC (“Mai avem un pic”), avand timp sa achizitioneze alte
\n1,5% pana pe 26 martie, cand expira termenul extins pentru
\nachizitia de actiuni de la minoritari: “Depinde. Voi fi din nou
\nsincer: nu a fost dorinta expresa a KMG sa cumpere tot pachetul de
\nactiuni de la RRC. A fost insa obligatoriu, iar daca vom reusi sa
\natingem 95%, avem optiunea sa luam si restul; asa ca, daca vom
\natinge 95%, vom cumpara si restul si vom delista compania”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Petromidia este inima Rompetrol.” Subliniind aceasta
\ndeclaratie, cu vocea omului care intelege complexitatea industriei,
\nMeraliyev spune mai mult decat ca grupul KazMunaiGaz a platit 1,7
\nmiliarde de euro pe o companie bazata pe o rafinarie, domeniu care
\nridica multe semne de intrebare in Europa, pe fondul
\nsupracapacitatii de rafinare existente. Atat rafinarii din vestul
\nEuropei, cat si principalul concurent local, Petrobrazi (rafinarie
\ndetinuta de Petrom) au luat in calcul in ultima perioada reducerea
\nvolumelor de petrol rafinate. “Supracapacitatea de rafinare din
\nEuropa va da pana la urma castig de cauza grupurilor care detin
\npropriul upstream (extractie de petrol) sau grupurilor cu rafinare,
\ndar si cu retea extinsa de retail, ce le va permite putere in
\nnegocieri”, arata un raport al Solomon Associates, companie care da
\nratingul celor mai bune rafinarii din lume. |nsa Meraliyev, ca
\nparte dintr-o structura cu o componenta puternica de upstream
\n(Kazahstanul produce acum 70 de milioane de tone de petrol, iar
\npentru urmatorii cinci – zece ani este estimata o crestere la 150
\nde milioane de tone), poate sa spuna: “Noi nu avem exces de
\ncapacitate. KMG a cumparat Rompetrol pentru ca rafinarea de care
\ndispune in Kazahstan este destul de redusa, iar in anii urmatori
\ntara va atinge un nivel de extractie destul de mare; trebuie sa
\navem unde plasa si procesa petrolul si am vrea sa rafinam cat mai
\nmult inhouse. Cu produse finite, ai clienti pe tot globul; daca
\nmergi cu petrol, singurul tau client sunt rafinariile. Nimeni nu
\nconsuma petrol pur si simplu”.<\/p>\n
Cresterea capacitatii Petromidia la 5 milioane de tone este un
\nplan mai vechi al Rompetrol, la fel cum a fost si intentia lui Dinu
\nPatriciu de a cumpara o rafinarie in vestul Europei. |n ce priveste
\nprima parte a planului, o rafinarie de 5 milioane de tone nu i se
\npare mult lui Meraliyev (“Eu am fost director la Pavlodar,
\nrafinarie de 5,5 mil tone. Se poate si mai bine”). |n schimb, cand
\nvine vorba de a doua parte a planului, achizitia unei rafinarii
\nvestice, CEO-ul Rompetrol da un alt indiciu despre faptul ca
\nRompetrol, ca entitate de afaceri, a cedat planurile mari de
\nextindere companiei-mama: “Daca ma intrebati ca si CEO al
\nRompetrol, nu avem niciun plan pentru achizitia unei noi rafinarii;
\ndar daca intrebati ca viziune a KMG, e posibil, KMG se uita inca la
\no astfel de achizitie. Cea mai mare piata pentru petrolul
\nKazahstanului este Europa. |n Kazahstan putem rafina 20 de milioane
\nde tone, inca 5 la Petromidia – nu cred ca e destul”.<\/p>\n
<\/p>\n
Pana la astfel de schimbari, Meraliyev mai are insa multe de
\nfacut, iar cea mai presanta parte este sa finalizeze proiectul
\nPetromidia si sa o faca o rafinarie profitabila: “Sa speram ca
\nPetromidia va intra curand pe profit, lucram la asta”. Proiectul
\nPetromidia se refera la derularea investitiilor pentru cresterea
\ncapacitatii pana la 5 milioane de tone, dar nu numai atat: “Avem o
\nrafinarie care trebuie sa se plieze pe cerintele UE, trebuie sa fie
\nflexibila si sa poata procesa cel mai ieftin petrol din lume, orice
\npetrol vom avea la dispozitie; pe de alta parte, Europa consuma mai
\nmult diesel decat benzina. Asadar, acestea sunt directiile
\nschimbarii Petromidia: flexibilitate si multa motorina, care va
\najunge la 45% din productie”, spune Meraliyev.<\/p>\n
|n 2009, peste 60% din consumul de carburanti din tara a fost
\ndiesel, iar rafinarii precum Petrotel Lukoil si-au crescut
\nprogresiv procentul de productie in acest sens. Constantin Tampiza,
\ndirectorul Lukoil Romania, crede ca aceasta strategie l-a ajutat
\nmult anul trecut in a reduce pierderile companiei: “Benzina e mai
\nprofitabila, dar din motorina ne-am echilibrat vanzarile”.
\nPetromidia si Rompetrol Downstream reprezinta insa si un pariu
\npersonal pentru Meraliyev, care si-a pus in gand ca Rompetrol sa
\ncucereasca piata locala a carburantilor. “Eu am un vis”, spune
\nCEO-ul Rompetrol zambind si punand rapid cifrele pe o foaie:
\nproductia de la Petromidia, la 5 milioane de tone capacitate de
\nrafinare, va fi de 3,7 milioane de tone de produse albe (benzina,
\ndiesel, cherosen). “Visez ca 75% din aceste produse albe sa le vand
\nin Romania. E de trei ori mai mult decat ce vinde acum Rompetrol in
\nRomania. Visul meu este ca jumatate din aceasta piata sa fie
\nalimentata de produse de la Rompetrol.” Daca 75% dintre produsele
\nde la Petromidia ar fi vandute in Romania, inseamna aproape 2,9
\nmilioane de tone. Romania consuma acum 6 milioane de tone de
\nproduse albe, lideri de piata – atat ca numar de statii, cat si ca
\nvolume vandute pe piata locala – fiind Petrom (cu 30% cota de
\npiata) si Lukoil (cu 25% cota de piata). Rompetrol vinde in Romania
\n1,3 milioane de tone de carburanti, adica 20% din piata.<\/p>\n
Dar Meraliyev lasa foaia deoparte si admite: “Este doar un vis
\nde-al meu. Daca ajungem la targeturi mai realiste, vorbim de 50%
\ndin aceasta productie care ar putea fi vanduta in Romania – asta ar
\ninsemna 1,8 milioane de tone, adica o crestere de 50% fata de cat
\nvindem acum”. |nsa Rompetrol nu vinde doar in Romania, ci trimite
\nproduse si catre retelele de retail din Moldova, Georgia, Bulgaria,
\nFranta sau Spania.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Retelele de retail din afara Romaniei cuprind, in medie, cateva
\nzeci de benzinarii in fiecare tara (in afara de Franta, unde sunt
\npeste 300). Cand vine vorba de retelele de retail din afara
\nRomaniei, Meraliyev enumera simplu: “Suntem fericiti cu Georgia, cu
\nMoldova, din cand in cand suntem fericiti si cu Ucraina (acolo avem
\ndeseori probleme cu vama, cu porturile, deoarece cei de acolo ne
\nmai blocheaza operatiunile), iar in Bulgaria pierdem bani, pot fi
\nsincer cu asta”. Pentru fiecare piata Meraliyev are insa o
\nstrategie. |n Bulgaria, e o strategie pe termen scurt, pentru a
\natinge breakeven-ul, care cuprinde rentabilizarea retelei
\nexistente, fara a investi insa bani in retea. Pentru Moldova, e
\nvorba de o serie de investitii: “|n Moldova, am inceput sa investim
\nbani”, spune Meraliyev.<\/p>\n
Pana acum, reteaua de benzinarii din Moldova era DoDo (dealer
\nowned, dealer operated – detinuta si operata de dealer), dar acum
\nRompetrol pregateste lansarea a trei statii proprii bine
\npozitionate in Chisinau, care vor fi deschise in august sau
\nseptembrie. Pentru Georgia, Meraliyev vorbeste despre investitii in
\nspecial in ce priveste alinierea la normele de mediu a depozitului
\nde la Tbilisi. La fel in cazul Dyneff, este vorba de niste
\ninvestitii obligatorii. “Este vorba de niste probleme de mediu pe
\ncare le avem, din cauza carora trebuie sa inchidem cel mai mare
\ndepozit al nostru, din Port La Nouvelle, pana la sfarsitul lui
\n2012”, spune Meraliyev. |nchiderea depozitului are legatura cu
\ndezvoltarea accelerata a zonei rezidentiale, care a ajuns prea
\naproape de depozit. Meraliyev afirma ca grupul are in plan
\nconstructia unui alt depozit, insa impreuna cu un partener francez.
\n“Am intalnire cu ei pe 22 martie si vom stabili daca va fi un
\njoint-venture sau altfel”, spune Meraliyev uitandu-se la calendar.
\nNu este insa multumit: viitorul depozit, despre care nu da mai
\nmulte detalii, va fi mai mare ca si capacitate, dar partea
\nRompetrol va fi mai mica, “probabil de 40%”.<\/p>\n
Cand vine vorba de statii noi, indiferent de care piata este
\nvorba, Meraliyev admite ca este sustinatorul conceptului CoCo
\n(company owned, company operated – detinute si operate de
\ncompanie). Asadar, planul pentru Romania cuprinde deschiderea a
\ncateva benzinarii, dar in special cresterea numarului de benzinarii
\nCoCo sau cel mult DoCo (dealer-owned, company operated – detinuta
\nde dealer, operata de companie). Spre diferenta de Petrom, a carei
\nretea, de 600 de benzinarii, este operata de dealeri, Meraliyev
\nadmite ca are o alta strategie si anume de a avea controlul direct
\nasupra operatiunilor. Dincolo de deschiderea de statii noi,
\nMeraliyev spune ca se vor concentra pe depozite, in special pe cel
\nde la Bacau – care este inca in constructie, dar va fi pus in
\noperatiune in cateva luni. Noile statii din Romania vor fi
\nRompetrol Hey, iar noul brand al Rompetrol, Litro, care a fost pus
\npe cele patru statii construite pe autostrada Soarelui, este
\ndefinit de kazah ca un concept pentru autostrada: “Daca ne decidem
\nsa construim o benzinarie pe A1 – Bucuresti – Pitesti, unde avem un
\nlot si autorizatie de constructie, va fi Litro. |n interiorul
\ntarii, tot ce vom construi va purta brandul Rompetrol”. Petromidia,
\ndepozitele si reteaua de retail sunt cele trei zone catre care se
\nvor concentra investitiile de 240 de milioane de dolari programate
\npentru 2010. Dupa cum precizeaza CEO-ul Rompetrol, cea mai mare
\nparte din aceasta suma, 160 de milioane de dolari, va merge catre
\nPetromidia si Rompetrol Petrochemical.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Saduokhas Meraliyev vorbeste mult din gestica. Multe cuvinte pe
\ncare nu le rosteste sunt transmise prin zambete, gesturi ale
\nmainilor sau modificari ale ritmului respiratiei. Ofteaza cand
\nspune ca a avut mai multe intalniri cu reprezentantii guvernului,
\nzambeste cand povesteste despre dorinta guvernului roman de a primi
\ntoti banii pentru obligatiuni si se asaza mai bine in scaun cand
\ntrebuie sa explice de ce planul pentru vanzarea operatiunilor
\nnon-core ale Rompetrol nu va mai fi pus in practica.<\/p>\n
“Oamenii sunt diferiti”, incepe Meraliyev, cu tonul unui
\npovestitor profesionist; “Eu am crescut in fosta URSS, unde aveam o
\nrafinarie care avea de toate: gradinite, scoli, spitale, clinici si
\ntoate facilitatile la un loc. Asa ca eu am aceasta mentalitate: as
\nprefera sa pastrez totul in mainile noastre”. CEO-ul Rompetrol
\nspune ca a analizat in amanunt planul de restructurare aprobat in
\nurma cu doi ani pentru Rompetrol Group. “Este pur si simplu un plan
\nde restructurare care trebuie aplicat unei companii ajunse la
\ndimensiuni impresionante, plan care ar fi fost oricum aplicat, dar
\ncare a fost putin grabit de conditiile de piata”, spunea in 2008
\nDinu Patriciu, explicand intentia de vanzare a activelor non-core
\nale Rompetrol, care ar putea aduce actionarilor 100 de milioane de
\neuro. “Rompetrol este o treaba foarte complicata”, spune Meraliyev,
\ncare a stabilit, la nivelul grupului, zece grupe de lucru, care
\nanalizeaza toate activitatile din grup; dupa cum explica Meraliyev,
\ntreaba acestor echipe este atat sa rentabilizeze (“avem 49 de
\nentitati juridice in intreaga lume si trebuie sa le scadem numarul,
\nsa crestem eficienta”), cat si sa spuna care dintre companiile
\nnon-core au logica in grup. Rentabilizarea prevede atat mutarea
\nheadquarter-ului (toate birourile Rompetrol se vor muta in cladirea
\nCity Gate de la Piata Presei Libere), care “va scadea costurile cu
\nchiria”, dar tot rentabilizare se numeste si treaba echipei care se
\nocupa cu incorporarea mai multor entitati juridice in una singura
\nsau cu lichidarile de companii: din Albania, din Ecuador, din Oman
\nsau Albania.<\/p>\n
Miruna Suciu, partener in cadrul Musat & Asociatii,
\nconsidera ca in Rompetrol sunt companii atractive, precum
\nRominserv, Palplast Sibiu, Iaifo Zalau sau Ecomaster: “Aceste
\nactive pot fi valorificate foarte bine in timp, dar trebuie privite
\nin perspectiva”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Oricum, Meraliyev are deja o parere destul de bine conturata
\ndespre companiile pe care le va pastra. Despre Rominserv, “sunt
\nmulte opinii care circula, dar eu as prefera sa pastram aceasta
\ncompanie in grup”. Rominserv este cea mai valoroasa dintre
\ncompaniile non-core din grup, asigurand 80% din cifra de afaceri de
\npeste 300 de milioane de dolari a acestora. CEO-ul Rompetrol
\nexplica decizia prin faptul ca Rominserv a inceput deja operatiuni
\nin Kazahstan, unde are deja doua contracte in valoare de 70 de
\nmilioane de dolari si este favorit in preluarea altor contracte –
\ncum ar fi cel de consultanta pentru o fabrica de bitum “imensa” in
\nAktau sau pentru un proiect de extindere la rafinaria Atyrau:
\n“Ideea noastra a fost sa inrolam cat mai mult Rominserv in economia
\nlocala petroliera, iar daca cele doua proiecte pe care le face acum
\nRominserv vor fi de succes, va fi foarte usor sa participam la alte
\nlicitatii si cred ca Rominserv poate deveni un centru de profit”.
\nLa fel crede Meraliyev si despre Iaifo Zalau – fabrica de robineti
\nindustriali, unde lucreaza 500 de oameni si care a participat de
\nasemenea la licitatii in Kazahstan, dar a pierdut din cauza
\ndistantei. “Transportul e foarte scump”, spune ganditor Meraliyev,
\ndat fiind ca marfa ar trebui sa treaca mai multe granite pentru a
\najunge de la Zalau in Shymkent (un oras in sudul Kazahstanului,
\nunde este o rafinarie).<\/p>\n
Dar Meraliyev crede ca se va rezolva cumva: “Am vorbit cu
\ndirectorii rafinariilor din Kazahstan si le-am zis: hai sa cumparam
\nde la noi! Poate va fi mai scump la inceput, dar dupa ce vom atinge
\nproductia optima la Zalau, atunci costurile fixe vor scadea si ne
\nvom creste marjele; chiar daca mare parte din profit se va duce pe
\ntransport, merita!”. Altfel, spune Meraliyev, sansele Iaifo nu sunt
\nprea mari, deoarece compania este in stransa competitie cu
\nfabricile rusesti, care produc la preturi competitive si lucreaza
\npe volume foarte mari. Dar mai sunt si alte companii in grup pentru
\ncare Meraliyev are planuri. De exemplu, Rompetrol Prechemicals,
\ncare este corebusiness pentru CEO-ul grupului: “Am agreat deja ca
\ninima acestei afaceri e Petromidia. Dar in acelasi timp avem pe
\naceeasi platforma petrochimia, care consuma resurse din rafinarie;
\ntrebuie sa plasam aceste produse, deci avem motive reale sa pastram
\npetrochimia, desi evolutia din ultimul an nu prea ne-a incurajat in
\nacest sens”. Afacerile de petrochimie din Romania nu au avut o
\nevolutie incurajatoare in ultimul an: Oltchim si-a redus productia,
\niar Petrom a decis sa inchida Doljchim pana la sfarsitul lui 2010,
\npe fondul lipsei de comenzi. “Daca te bazezi pe ce s-a intamplat in
\nultimul an, iti vine sa inchizi toate fabricile. Aceasta situatie
\nde criza apare o data intr-o generatie, iar dupa cum spunea
\nprietenul meu Dinu Patriciu, aceasta criza e chiar mai puternica
\ndecat cea din 1930. Daca e sa te uiti la cat de grava e criza asta,
\nar trebui sa inchidem tot si sa mergem acasa. Dar nu asta e
\nsolutia. Vom optimiza activitatea, vom creste lista de produse care
\nvor deveni competitive si speram ca va fi ok.”<\/p>\n
Planurile lui Meraliyev se refera si la Vega, fiind vorba despre
\no investitie in cresterea capacitatii – pana la 100.000 de tone,
\nceea ce inseamna o crestere de 65% -, dar si o noua gama de
\nproduse. “Cred ca, prin aceasta crestere de capacitate – cu o
\ninvestitie care nici nu e mare, de 50 de milioane de dolari – vom
\nputea aduce aceste operatiuni de la Vega, care sunt pe pierderi, la
\nbreakeven.” Cu toate acestea, Meraliyev se refera la acestea ca la
\n“Vega issue”: “Totusi, la Vega situatia e mai dificila: e la 200 de
\nkm distanta de Petromidia, transportul e scump si nu cred ca
\nprogramul <100 de produse> propus de companie (de fapt, nu
\nsunt chiar 100 si eu as fi fericit sa fie acolo 20 de produse care
\nsa ne aduca bani) ne poate inchide toate gap-urile, dar chiar si
\n10-15% ar fi bine sa le inchida”.<\/p>\n
Pare mult de lucru la planul lui Meraliyev. Dar CEO-ul nu se
\ngrabeste: ii place in Romania si are un mandat flexibil, dar care
\ndepinde, desigur, “de dorinta managementului de la Astana”. La 51
\nde ani insa, Meraliyev nu se gandeste atat de mult la retragerea pe
\nmalul unui lac, cat ii sta gandul la Kashagan, cel mai mare
\nzacamant petrolier din Kazahstan, unde productia ar putea incepe in
\ncativa ani: “Va fi fascinant. Dar probabil eu voi lucra intr-un
\nbirou”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Numit la conducerea fostului imperiu al lui Dinu Patriciu, Saduokhas Atashovich Meraliyev vorbeste pentru prima data despre misiunea sa de a transforma Rompetrol dupa planurile KazMunaiGaz<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,9265,7123,16633,222],"class_list":["post-18610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-dinu-patriciu","tag-rompetrol","tag-saduokhas-atashovich-meraliyev","tag-strategie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18610"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18610\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38482,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18610\/revisions\/38482"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5759740\/27\/banda-istorie-rompetrol.jpg?width=518&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5759740\/17\/banda-rompetrol-8.jpg?width=372&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n