\n\u00cenainte de 1990 Is\u0103rescu a fost cercet\u0103tor la Institutul de Economie Mondial\u0103, iar dup\u0103 \u201890 a fost trimis la Ambasada Rom\u00e2niei de la Washington ca reprezentant economic pentru a relua discu\u0163iile cu FMI \u015fi Banca Mondial\u0103. \u00cen perioada comunist\u0103, Is\u0103rescu a mai fost in SUA, la cursuri despre capitalism. De acolo a fost chemat la Bucure\u015fti pentru a prelua conducerea BNR. Dijm\u0103rescu, cel care l-a propus, a fost coleg cu Is\u0103rescu, chiar de birou, la Institutul de Economie Mondial\u0103. Iar ulterior au redevenit colegi la Banca National\u0103, dup\u0103 ce Dijm\u0103rescu, a fost numit vice-guvernator al BNR in 2004.<\/p>\n
\nAcum, pentru Mugur Is\u0103rescu, la 71 de ani, reales guvernator anul trecut pentru un mandat de 5 ani, introducera euro ar fi urm\u0103toarea \u0163int\u0103. <\/p>\n
\n\u00centre timp, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu trecutul. Cristian Hostiuc<\/strong><\/p>\n \n \n <\/p>\n \nCei doi oameni care l-au adus pe Is\u0103rescu la BNR<\/span><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \n\u2666 \u200bEugen Dijm\u0103rescu, ministru de stat \u00een guvernul Roman, \u00eens\u0103rcinat \u00een 1990 cu adoptarea legisla\u0163iei pentru trecerea de la economia planificat\u0103 la economia deschis\u0103: Eu l-am propus pe Mugur Is\u0103rescu drept guvernator al BNR \u2666 Adrian Severin, vicepriministru \u00een guvernul Roman, ministrul \u00eens\u0103rcinat cu reforma: Eu l-am instalat, oficial, pe Mugur Is\u0103rescu la BNR \u2666 1990, vara: Eugen Dijm\u0103rescu (42 de ani), Mugur Is\u0103rescu (41 de ani), Petre Roman (44 de ani), Adrian Severin (33 de ani) au fost unii dintre cei importan\u0163i care au decis cum arat\u0103 ast\u0103zi arhitectura sistemului financiar-bancar a Rom\u00e2niei \u2666 Bune, rele, nostalgiile nu au leac: eram cel mai t\u00e2n\u0103r, ofteaz\u0103 azi Adrian Severin.<\/p>\n \n \n(Petre Roman)<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \nEugen Dijm\u0103rescu: Eu l-am propus pe Mugur Is\u0103rescu drept guvernator al BNR<\/span><\/strong><\/span><\/span><\/p>\n \n <\/p>\n \nVara lui 1990 a fost neobi\u015fnuit de cald\u0103 \u015fi multe veri au fost calde mai apoi.<\/strong><\/em><\/p>\n \nEugen Dijm\u0103rescu, ministrul \u00eens\u0103r\u00adcinat cu distrugerea institu\u0163iilor de planificare centralizat\u0103 \u015fi edificarea al\u00adtora pentru \u201e\u00eenaintarea \u015fi prop\u0103\u015firea Ro\u00adm\u00e2niei spre capitalism\u201c, \u00ee\u015fi ami\u00adnte\u015fte: \u201eMineriada din 13-15 iunie nu m-a prins \u00een Rom\u00e2nia. Eram \u00een Ger\u00admania, la o conferin\u0163\u0103 economic\u0103 \u2013 eram ministru al reformelor eco\u00adnomice, trebuia s\u0103 explic cum vedem noi propria noastr\u0103 evolu\u0163ie. Cum vedem reconstruirea unei societ\u0103\u0163i distruse \u015fi cum ne imagin\u0103m c\u0103 vom continua. \u00cen ziua \u00een care trebuia s\u0103 vorbesc, toate televizoarele de pe holurile ce conduceau spre sala de conferin\u0163e transmiteau imagini din Bucure\u015fti. Ce s\u0103 spun? Ce s\u0103 fac? Ce s\u0103 explic? La ce-mi folosea discursul de dinainte stabilit? Eu eram acolo, doar eu, iar realitatea era cea de la televizor. Am spus atunci ceea ce trebuia s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 oamenii crescu\u0163i \u00eentr-o societate liber\u0103: \u00abNiciodat\u0103 oamenii din Rom\u00e2nia care au f\u0103cut revolu\u0163ia nu se vor mai \u00eentoarce, nu vor mai admite s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ceea ce au tr\u0103it \u00eenainte! Niciodat\u0103!\u00bb\u201c<\/p>\n \n\u201ePrimul om cu care m-am \u00eent\u00e2lnit la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103 a fost Dan Pascariu\u201c, continu\u0103 Dijm\u0103rescu. Dan Pascariu era, la acea vreme, pre\u00ad\u015fedintele Consiliului de Admi\u00adnis\u00adtra\u0163ie al B\u0103ncii Rom\u00e2ne de Comer\u0163 Exterior. \u201e\u015ei Dan Pascariu mi-a povestit ce a p\u0103\u0163it la mineriad\u0103 (a fost b\u0103tut – n. red.) – el, \u00eembr\u0103cat la costum \u015fi b\u0103rbierit. Atunci i-am spus \u015fi lui. Uite ce cred eu…\u201c<\/p>\n \nIarna lui 1989. Occidentul era \u00een culmea extazului: cel mai oprimat dintre popoarele estului comunist \u00ee\u015fi scutura gluga fricii \u015fi promitea o er\u0103 nou\u0103. Acum sunt multe de \u00eentrebat \u015fi pu\u0163ine de r\u0103spuns. Au venit vara \u015fi toamna lui 1990.<\/p>\n \nDijm\u0103rescu era vicepremier, ministrul \u00eens\u0103rcinat cu reforma economic\u0103 – venea din acel grup al Institutului de Economie Mondial\u0103 din care au fost selectate, apoi, v\u00e2rfurile economi\u015ftilor care au decis politica financiar\u0103 \u015fi monetar\u0103.<\/p>\n \nLa 30 de ani de atunci, Dijm\u0103rescu \u00ee\u015fi aminte\u015fte: \u201eMandatul meu de ministru m\u0103 obliga s\u0103 fac propuneri. Da, l-am propus pe Mugur Is\u0103rescu pentru pozi\u0163ia de guvernator, pentru c\u0103 el r\u0103spundea judec\u0103\u0163ii noastre despre cum trebuie s\u0103 arate o societate deschis\u0103\u201c.<\/p>\n \nCe \u00eenseamn\u0103 o societate deschis\u0103 azi \u015ftim cu to\u0163ii: dar ce \u00eensemna ea atunci?<\/p>\n \n\u201e\u015etiam \u00eenc\u0103 de pe atunci c\u0103 revolu\u0163iile sunt \u00eenso\u0163ite de schimb\u0103ri imediate. Guvernele se schimb\u0103 repede \u00een vremea revolu\u0163iilor, s-a v\u0103zut limpede \u015fi la noi. Cum s\u0103 faci atunci s\u0103 ai o institu\u0163ie cumva ferit\u0103 de aceast\u0103 schimbare \u015fi care s\u0103 asigure o stabilitate pentru m\u0103car c\u00e2\u0163iva ani \u2013 pentru un ciclu electoral, de pild\u0103 (4-5 ani)?\u201c<\/p>\n \nAceast\u0103 institu\u0163ie trebuia ferit\u0103, spune Dijm\u0103rescu, de orice influen\u0163\u0103. Era vremea \u00een care Ministerul de Finan\u0163e era institu\u0163ia care f\u0103cea \u015fi politica fiscal\u0103 \u015fi pe cea monetar\u0103, iar actuala BNR era aproape o banc\u0103 comercial\u0103. Or, Ministerul de Finan\u0163e este, vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, o institu\u0163ie supus\u0103 politic. Cine poate asigura echilibrul dincolo de orice controvers\u0103? Partidele nu, Finan\u0163ele, nu.<\/p>\n \n\u201eAveam nevoie de o politic\u0103 nou\u0103 \u015fi de o judecat\u0103 nou\u0103. Trebuia ceva complet independent\u201c.<\/p>\n \nDe ce nu o banc\u0103 ferit\u0103 de presiuni?<\/p>\n \nIs\u0103rescu era, \u00een vara lui 1990, trimis la Washington, la ambasada Rom\u00e2niei de acolo, cu misiunea de a reface contactele Rom\u00e2niei cu finan\u0163atorii institu\u0163ionali \u2013 FMI \u015fi BM. Venea din aceea\u015fi pepinier\u0103 a Institutului de Economie Mondial\u0103. Controversat ast\u0103zi, institutul era \u00eens\u0103 elita economiei de la acea vreme, a\u015fa c\u0103 plaja de recrutare era sub\u0163ire, sugereaz\u0103 fostul ministru.<\/p>\n \n\u201eAveam nevoie de oameni care s\u0103 fi cunoscut \u015fi trecutul \u015fi viitorul. Nu po\u0163i construi o economie nou\u0103 ne\u015ftiind cum ar urma s\u0103 func\u0163ioneze acea economie nou\u0103. Erau pu\u0163ini care aveau o idee despre cum trebuie ea s\u0103 func\u0163ioneze. Apoi nu po\u0163i construi noul ne\u015ftiind ce este vechiul\u201c.<\/p>\n \nIdeea, continua Dijm\u0103rescu, era: o banc\u0103 care trebuie s\u0103 asigure echilibrul societ\u0103\u0163ii – f\u0103r\u0103 influen\u0163e din partea fac\u00adto\u00adrului politic; cu deschidere spre pie\u0163e. Apoi, micile detalii fac marile proiecte.<\/p>\n \n\u201eLa mijlocul verii lui 1990, tr\u0103iam o situa\u0163ie ciudat\u0103. Rezerva lui Ceau\u015fescu, de 1,2 mld. dolari se \u00eempu\u0163ina \u2013 guvernul provizoriu o consuma rapid. Mai r\u0103m\u0103seser\u0103 vreo 300 de milioane de dolari \u015fi, cu c\u00e2t se \u00eempu\u0163ina rezerva, cu at\u00e2t pozi\u0163ia Rom\u00e2niei pe pie\u0163e se \u015fubrezea. Cum Is\u0103rescu era cel care, la Washington, fusese desemnat s\u0103 se ocupe de rela\u0163ia cu institu\u0163iile finan\u0163atoare interna\u0163ionale, a ap\u0103rut ca de bun sim\u0163 desemnarea lui ca guvernator \u00eentr-o banc\u0103 nou\u0103, o banc\u0103 ce avea s\u0103 se ocupe de echilibrarea economiei, o banc\u0103 independent\u0103 de influen\u0163e din societate. I-a propus acest lucru lui Petre Roman.\u201c Iulian Anghel<\/strong><\/p>\n \n \nEugen Dijm\u0103rescu: Aveam nevoie de oameni care s\u0103 fi cunoscut \u015fi trecutul \u015fi viitorul. Nu po\u0163i construi o economie nou\u0103, ne\u015ftiind cum ar urma s\u0103 func\u0163ioneze acea economie nou\u0103<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \nAdrian Severin: Eu l-am instalat, formal, pe Mugur Is\u0103rescu drept guvernator<\/span><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \n <\/p>\n \nAdrian Severin era al doilea om \u00een guvern, \u00een 1990, ministru pentru reform\u0103 \u015fi rela\u0163iile cu Parlamentul (1990-1991), \u00een momentul instal\u0103rii primului consiliu de administra\u0163ie al BNR. \u201eAm urmat o politic\u0103 bun\u0103 \u015fi roadele ei se v\u0103d acum.\u201c<\/p>\n \n\u201eDac\u0103 vre\u0163i un cuv\u00e2nt, reform\u0103, \u00een vara lui 1990 \u00eensemna totul. Dac\u0103 vre\u0163i mai multe cuvinte, atunci reforma \u00eensemna p\u0103r\u0103sirea unei lumi \u015fi construirea alteia. P\u0103r\u0103sirea unui sistem de organizare \u015fi construirea altuia. Trecerea de la un sistem autoritar, \u00eenchis, la unul deschis. \u00cen primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi luni (de c\u00e2nd fusese numit ministru al reformei \u2013 n.red.) am spus: elementul esen\u0163ial al reformei va fi reorganizarea pie\u0163ei financiare \u015fi a B\u0103ncii Na\u0163ionale\u201c, spune Adrian Severin.<\/p>\n \nPia\u0163a financiar\u0103, spune el, la 30 de ani de \u201ereform\u0103\u201c trebuia, judecam noi, s\u0103 fie elementul central al politicii economice, iar Banca Na\u0163ional\u0103 nucleul ei dur. A\u015fa a fost.<\/p>\n \n\u201eDeciziile de creditare erau, \u00een acea epoc\u0103, la Ministerul de Finan\u0163e. Ceea ce s-a discutat atunci a fost ca BNR s\u0103 devin\u0103 o banc\u0103 de emisiune \u2013 era, p\u00e2n\u0103 arunci, o banc\u0103 de credit, \u00een mare. \u00cens\u0103 problema esen\u0163ial\u0103 era ca, o astfel de banc\u0103, s\u0103 dispun\u0103 de o politic\u0103 de creditare distinct\u0103 de politica fiscal\u0103.\u201c<\/p>\n \nSeverin spune c\u0103 decizia de atunci de separare a politicii fiscale de cea monetar\u0103 a fost \u015fansa uria\u015f\u0103 a Rom\u00e2niei de a dep\u0103\u015fi crize pentru c\u0103 o politic\u0103 monetar\u0103 decis\u0103 de Ministerul Finan\u0163elor, de pild\u0103, ar fi \u00eensemnat un continuu pericol ca politica economic\u0103 a \u0163\u0103rii, \u00een ansamblul ei, s\u0103 fie subsumat\u0103 unor interese de moment, indiferent de c\u00e2t de legitime ar fi fost ele.<\/p>\n \nAstfel c\u0103, \u00een momentul \u00een care s-a pus \u015fi probema g\u0103sirii unui \u201egestionar\u201c pentru aceast\u0103 nou\u0103 idee de politic\u0103 fiscal\u0103\/monetar\u0103, atunci privirile s-au dus spre cei care puteau gestiona o astfel de idee.<\/p>\n \n\u201eNu a fost o problem\u0103 de g\u0103\u015fti \u015fi nepotisme, pur \u015fi simplu era nevoie de cineva care \u00abs\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze\u00bb aceast\u0103 nou\u0103 idee.\u201c<\/p>\n \nMul\u0163i sau pu\u0163ini? Eugen Dij\u00adm\u0103rescu – spune Severin -, Napoleon Pop, Adrian Cons\u00adtan\u00adtinescu, Victor Babiuc, Mugur Is\u0103rescu. A\u015fa c\u0103 nu erau mul\u0163i.<\/p>\n \nDe fapt, lista era mai lung\u0103, dar mul\u0163i dintre cei cu \u015fcoli grele \u015fi buni profesioni\u015fti, erau \u201e\u00eenchista\u0163i\u201c, era greu s\u0103 schimb cu ei o politic\u0103, \u00een ciuda studiilor lor. A\u015fa c\u0103 a trebuit ca cercul s\u0103 se \u00eenchid\u0103 cumva.<\/p>\n \n\u201eTo\u0163i despre cei care v\u0103 spun formam cumva un cerc de reflec\u0163ie. Nu ne-am pus mereu de acord. De pild\u0103, Dijm\u0103rescu credea c\u0103 politica monetar\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Ministerul de Finan\u0163e. Am vorbit cu Is\u0103rescu, cu mul\u00adt\u0103 vreme \u00eenainte ca el s\u0103 viseze c\u0103 va ajunge guvernator: iar el spunea, dim\u00adpotriv\u0103, c\u0103 avem nevoie nu doar de o banc\u0103 complet independent\u0103, ci \u015fi ca acea banc\u0103 s\u0103 aib\u0103 o politic\u0103 monetar\u0103 independent\u0103. Pentru c\u0103 un minister de finan\u0163e, oric\u00e2t de echidistant ar fi, este constr\u00e2ns de situa\u0163ia curent\u0103 s\u0103 ia o decizie sau alta. O tiparni\u0163\u0103 de bani la Ministerul de Finan\u0163e ar fi \u00eensemnat un dezastru garantat, \u00eentr-o economie at\u00e2t de \u00eencercat\u0103.\u201c<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103, spune Severin, Is\u0103rescu, care fusese trimis la Washington ca s\u0103 refac\u0103 leg\u0103turile cu institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, FMI \u015fi Banca Mondial\u0103, a intrat \u00een aten\u0163ia noii clase politice: \u201eErau mai mul\u0163i pe list\u0103, dar el era \u00een capul listei\u201c.<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103 a \u00eenceput \u015fi o campanie de promovare: potrivit lui Severin, a fost natural ca Is\u0103rescu s\u0103 apar\u0103 \u00een delega\u0163iile oficiale (\u00eent\u00e2lniri cu \u015feful B\u0103n\u00adcii Angliei, de pild\u0103), s\u0103 fie sugerat drept viitorul guvernator al unei vi\u00aditoare b\u0103nci centrale \u2013 o banc\u0103 de emi\u00adsiune, care s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 politica monetar\u0103 \u015fi nu una care s\u0103 execute deci\u00adziile oamenilor politici, constr\u00e2n\u015fi, ca peste tot, de problema \u015fomajului, a infla\u0163iei. \u201eEu l-am instalat pe Mugur Is\u0103rescu, oficial, ca guvernator al BNR. Nu mai \u0163in minte dac\u0103 am contra\u00adsem\u00adnat ordinul, legisla\u0163ia de la acea vreme permitea prim-ministrului s\u0103 semneze ordinul de instalare a guvernatorului (decizia este azi la Parlament \u2013 n.red.). Dar decizia a fost luat\u0103 nu pentru c\u0103 vorbeam despre o persoan\u0103, ci despre un proiect de reform\u0103\u201c.<\/p>\n \nSeverin spune c\u0103, apoi, dou\u0103 legi fundamentale au fost adoptate \u00eempreun\u0103 de guvernul din care f\u0103cea parte \u015fi de BNR: legea pie\u0163ei financiare \u015fi legea b\u0103ncii na\u0163ionale.<\/p>\n \n\u201eAm trimis aceste proiecte FMI, nu pentru c\u0103 eram obliga\u0163i, ci pentru c\u0103 voiam s\u0103 cooper\u0103m. Speciali\u015ftii lor ne-au spus c\u0103 sunt cele mai bune acte normative pe care le-au citit, \u00eentre at\u00e2t de multe \u00eencerc\u0103ri de reform\u0103, \u00een r\u00e2ndul statelor ie\u015fite din totalitarism.\u201c Iulian Anghel<\/strong><\/em><\/p>\n \n \nAdrian Severin: Nu a fost o problem\u0103 de g\u0103\u015fti \u015fi nepotisme, pur \u015fi simplu era nevoie de cineva care \u00abs\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze\u00bb aceast\u0103 nou\u0103 idee<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \nCum ar\u0103ta economia Rom\u00e2niei \u00een anii \u201990, dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului<\/span><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \n <\/p>\n \nPrea pu\u0163ini \u00ee\u015fi mai amintesc cum ar\u0103ta economia Rom\u00e2niei la \u00eenceputul anilor \u201990, dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u015fi dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea CAER, modelul centralizat al \u0163\u0103rilor socialiste.<\/p>\n \nDe atunci au trecut 30 de ani \u015fi \u00eentre timp au ap\u0103rut genera\u0163ii \u015fi genera\u0163ii noi, iar perioada anilor \u201990 apar\u0163ine mai mult bunicilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n \nSpre exemplu, cel mai nou jurnalist de la ZF, pe care l-am angajat acum o lun\u0103, are 20 de ani.<\/p>\n \nZF s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een noiembrie 1998, deci a pierdut aproape un deceniu de \u015ftiri economice \u015fi de business.<\/p>\n \nNici Google nu ne ofer\u0103 prea multe informa\u0163ii \u00eenchegate.<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103 datele statistice g\u0103site la BNR \u015fi la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 r\u0103m\u00e2n de baz\u0103.<\/p>\n \n\u00cen 1989, la c\u0103derea lui Ceau\u015fescu \u015fi a comunismului, Rom\u00e2nia a avut un PIB de 800 de miliarde de lei, adic\u0103 53 mld. dolari, la un curs mediu centralizat de 14,92 lei pentru un dolar. Cursul valutar practicat \u00een rela\u0163iile externe era de 18 lei pentru un dolar.<\/p>\n \nExporturile au fost \u00een acel an de 10,4 mld. dolari, iar importurile de 8,4 mld. dolari, rezult\u00e2nd un sold pozitiv de 2 mld. de dolari. Soldul contului curent, adic\u0103 rela\u0163ia total\u0103 cu exteriorul, a fost de 3,9 mld. dolari.<\/p>\n \nDatoria extern\u0103 consemnat\u0103 \u00een datele statistice era de 174 mil. dolari.<\/p>\n \n\u00cen 1988, cel mai bun an din punctul de vedere al cifrelor pentru perioada comunist\u0103, PIB-ul fusese de 857 mld. lei, exporturile de 11,3 mld. dolari, iar importurile de 7,6 mld. dolari.<\/p>\n \nDatoria extern\u0103 era de 2 mld. dolari, care sc\u0103zuse de la 6,875 mld. dolari \u00een 1986.<\/p>\n \nDin 1990, a urmat aproape un deceniu de c\u0103dere economic\u0103: modelul CAER s-a pr\u0103bu\u015fit de tot, iar sloganul \u201eNu ne vindem \u0163ara\u201c a fost mai puternic dec\u00e2t deschiderea economiei \u015fi atragerea de investi\u0163ii str\u0103ine. Iar rezultatele s-au v\u0103zut \u00een explozia infla\u0163iei \u015fi a cursului valutar leu\/dolar, c\u0103derea exporturilor, lipsa de valut\u0103 adev\u0103rat\u0103, sc\u0103derea real\u0103 a salariilor, devalizarea fabricilor \u2013 cei care le-au preluat, fo\u015ftii directori din perioada comunist\u0103, nu au \u015ftiut ce s\u0103 fac\u0103 cu ele \u00een lipsa unor decizii de la centru.<\/p>\n \n\u00cen 1990 PIB-ul a fost de 857 de miliarde de lei, dar la un curs de 22,43 lei pentru un dolar, adic\u0103 38 de miliarde de dolari. Produc\u0163ia industrial\u0103 sc\u0103zuse cu aproape 30%, exporturile s-au pr\u0103bu\u015fit la 5,7 miliarde de dolari, iar importurile au explodat la 9,2 miliarde de dolari, salariul mediu a fost de 3.381 de lei, care \u00eensemna 153 de dolari.<\/p>\n \n\u00cen 1991 PIB-ul a s\u0103rit la 2.203 miliarde de lei, dar la un curs de 76 lei pentru un dolar, ceea ce producea Rom\u00e2nia ajunsese la 28,9 miliarde de dolari. Infla\u0163ia s\u0103rise la 170%, iar la finalul anului ajunsese la 222%, cu un curs valutar \u00een decembrie de 189 de lei pentru un dolar.<\/p>\n \nDe\u015fi salariul mediu urcase la 7.460 de lei, \u00een dolari sc\u0103zuse la 98 de dolari. Dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la BNR era de 18%, dob\u00e2nzile la depozite erau de 8,6%, iar dob\u00e2nzile la credite de 14,8%. Datoria extern\u0103 urcase la 1,1 miliarde de dolari. Exporturile au fost de 4,2 miliarde de dolari, iar importurile de 5,3 miliarde de dolari.<\/p>\n \n\u00cen timp ce Polonia atr\u0103gea investi\u0163ii str\u0103ine de 28 de miliarde de dolari iar Ungaria de 1,4 miliarde de dolari, \u00een Rom\u00e2nia intrau investi\u0163ii str\u0103ine de numai 37 milioane de dolari.<\/p>\n \n\u00cen 1991 Polonia avea o datorie extern\u0103 de 48 de miliarde de dolari, iar Ungaria de 22 de miliarde de dolari.<\/p>\n \n\u00cen 1992, PIB-ul Rom\u00e2niei crescuse la 6.029 mld. lei, dar la un curs de 307 lei pentru un dolar, PIB-ul ajunsese \u00een mod real la numai 19,6 miliarde de dolari.<\/p>\n \nSalariul mediu urcase la 20.140 de lei, cu o infla\u0163ie, \u00eens\u0103, de 210%. \u00cen termeni reali, salariul mediu cobor\u00e2se la 65 de dolari.<\/p>\n \nZbuciumul politic \u015fi implicit economic al anilor \u201990 a l\u0103sat urme ad\u00e2nci, care nu s-au recuperat nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n \n\u00cen 1990 Rom\u00e2nia nu avea sistem bancar, ci el trebuia creat aproape de la zero.<\/p>\n \nDin cauza infla\u0163iei, rata medie de dob\u00e2nd\u0103 la BNR urcase la 50,5%, dob\u00e2nzile la depozite erau de 28,3%, iar dob\u00e2nzile la credite erau de 49,6%. Activele BNR au fost de 447 de miliarde de lei \u00een 1990, de 917 mld. lei \u00een 1991 \u015fi de 2.002 mld. lei \u00een 1992 (4,3 mld. dolari). Sistemul bancar ajunsese \u00een decembrie 1992 la active de 4.002 mld. lei, adic\u0103 8,7 mld. dolari. Rezerva valutar\u0103 a BNR era de numai 860 mil. dolari, din care aproape 90% era rezerva de aur.<\/p>\n \nDac\u0103 ne uit\u0103m la datele economice din 2019-2020, adic\u0103 aproape dup\u0103 trei decenii, ne \u00eentreb\u0103m cum au putut Ro\u00adm\u00e2nia, p\u0103rin\u0163ii, bunicii \u015fi str\u0103bunicii no\u015f\u00adtri s\u0103 reziste \u00een acea perioad\u0103 a anilor \u201890.<\/p>\n \nPIB-ul actual este de 200 mld. euro, adic\u0103 aproape 250 mld. dolari, infla\u0163ia anual\u0103 este de 2,6%, va\u00adria\u0163ia anual\u0103 a cursului este c\u00e2t o va\u00adria\u0163ie zilnic\u0103 de acum 30 de ani, salariul mediu este de 700 euro, activele bancare sunt de aproape 100 de miliarde de euro, dob\u00e2nda la BNR de 1,5%, dob\u00e2nda medie la credite este de 6,53%, iar dob\u00e2nda medie la depozite de 1,97%. Rezervele interna\u0163ionale ale BNR (aur plus valut\u0103) au ajuns la 41 mld. euro, din care 36 mld. euro \u00een valut\u0103.<\/p>\n \nExporturile se apropie de 70 de miliarde de euro, \u00een timp ce importurile \u2013 de 90 de miliarde de euro.<\/p>\n \nDatoria extern\u0103 a ajuns la 111 mld. euro, dar aproape dou\u0103 treimi din ea este datoria privat\u0103, a noastr\u0103, cei care ne-am luat apartamente cu credite \u00een euro, ma\u015fini de import sau ne petrecem vacan\u0163ele \u00een afar\u0103.<\/p>\n \nDin p\u0103cate, pentru a ajunge aici, la aceast\u0103 stabilitate economic\u0103, ne-au trebuit trei decenii, timp \u00een care am pierdut prea mult fa\u0163\u0103 de c\u00e2t am fi putut s\u0103 facem dac\u0103 \u00een anii \u201890 ne-am fi deschis economia c\u0103tre Occident, c\u0103tre investi\u0163ii str\u0103ine, care ne-ar fi adus mai repede echipamente, utilaje, know-how \u015fi organizare. Cristian Hostiuc<\/strong><\/em><\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \nAdrian Vasilescu, BNR, vorbe\u015fte despre numirea lui Is\u0103rescu la BNR acum 30 de ani <\/span><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nDeloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eens\u0103, \u00een baza acestei bogate mo\u015fteniri, de \u00eendat\u0103 ce Unirea de la 1859 a devenit fapt \u00eemplinit, visul unei monede na\u0163ionale a ren\u0103scut cu \u015fi mai mult\u0103 for\u0163\u0103. Noua moned\u0103, leul, a devenit repede un simbol na\u0163ional. Asemenea drapelului \u0163\u0103rii.<\/p>\n \n <\/p>\n \nANOTIMPURILE LEULUI<\/strong><\/p>\n \n\u00cen vremurile moderne, c\u00e2nd Rom\u00e2nia din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u015fi-a f\u0103cut banc\u0103 central\u0103 cu 33 de ani \u00eenaintea Statelor Unite ale Americii, a 16-a \u00een cronologia b\u0103ncilor centrale de pe \u00eentreaga planet\u0103, elitele \u0163\u0103rii \u2013 care au \u00een\u0163eles c\u0103 banii \u00eenseamn\u0103 putere, \u00eenseamn\u0103 prosperitate \u015fi n-au \u00eencetat s\u0103 cultive \u00eencrederea \u00een moneda na\u0163ional\u0103 tot a\u015fa cum s\u0103deau \u00eencredere \u00een armat\u0103, \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een biseric\u0103 \u2013 au f\u0103cut din leul rom\u00e2nesc un ban de larg\u0103 circula\u0163ie, o moned\u0103 tare, ce era primit\u0103 pretutindeni.<\/p>\n \nGenera\u0163iile care au alc\u0103tuit, din 1880 si p\u00e2n\u0103 \u00een 1945, capitalul uman al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 banul este nervul lucrurilor, s-au b\u0103tut s\u0103-i confere leului prestigiu \u015fi putere. \u015ei au reu\u015fit. \u00cen pragul Primului R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia realiza al 11-lea PIB ca m\u0103rime din Europa, clas\u00e2ndu-se \u00eenaintea Suediei, Finlandei, Norvegiei, Danemarcei, Portugaliei, Greciei, Turciei. Treizeci de ani mai t\u00e2rziu, ministrul de externe al lui Hitler, Ribbentrop, a fost nevoit s\u0103 recunoasc\u0103 – era \u00een 1943 – c\u0103 \u201eleul este cea mai bine acoperit\u0103 (cu aur \u015fi cu m\u0103rfuri \u2013 n.a.) moned\u0103 din Europa\u201c.<\/p>\n \nDup\u0103 r\u0103zboi \u00eens\u0103, c\u00e2nd istoria a plasat Rom\u00e2nia dincoace de \u201ecortina de fier\u201c, \u00eentr-o lume ce-i era str\u0103in\u0103, leul, chiar dac\u0103 a trecut prin momente mai bune sau mai rele, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri, \u00een general a avut soarta monedelor din zona \u0163\u0103rilor comuniste. Niciuna dintre aceste monede, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd \u201emoneda fanion\u201c, rubla, nu era convertibil\u0103, nu umbla prin lume, iar \u00een cele din urm\u0103, c\u00e2nd sistemul comunist s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een 1989, una dintre cauze a fost aceea c\u0103 monedele din aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi-au pierdut tr\u0103s\u0103tura de nerv care mi\u015fc\u0103 lucrurile. Leul, \u00een anii 1980, nu mai avea deloc putere. Dup\u0103 ce, \u00een 1981, Rom\u00e2nia intrase \u00een \u00eencetare de pl\u0103\u0163i, trocul era \u00een vog\u0103. Nici m\u0103car mita nu mai era acceptat\u0103 \u00een lei.<\/p>\n \n <\/p>\n \nLA UN LEU \u00ceN CIRCULA\u0162IE \u00ceN MAGAZINE ERAU MARFURI DE NUMAI 9 BANI<\/strong><\/p>\n \nPopula\u0163ia Rom\u00e2niei a intrat \u00een anul 1990 av\u00e2nd \u00een buzunare \u015fi la CEC 300 miliarde de lei. Erau mul\u0163i, foarte mul\u0163i acesti bani… dar anemici! \u00cen plus, oamenii nici nu prea aveau ce s\u0103 cumpere. M\u0103rfurile de strict\u0103 necesitate lipseau din magazine. Iar acestor bani, \u201e\u00een plus\u201c, li s-au ad\u0103ugat al\u0163i bani, \u00een cea mai mare parte aduna\u0163i f\u0103r\u0103 o baz\u0103 economic\u0103. A\u015fa c\u0103, \u00een fa\u0163a noii puteri, prima cerin\u0163\u0103 era absorbirea acestui surplus de mas\u0103 monetar\u0103.<\/p>\n \n\u00cen toamna lui 1990 intrasem \u00een echipa \u201eCurierului Na\u0163ional\u201c, ziar \u00een preg\u0103tire, programat s\u0103 apar\u0103 pe pia\u0163\u0103 la 5 decembrie, \u015fi m\u0103 ocupam de proiec\u0163ia spa\u0163iilor rezervate economiei, ce aveau s\u0103 fie generoase \u00een acest cotidian. Noi, jurnali\u015ftii de la rubricile economice, eram aten\u0163i la mi\u015fc\u0103rile ce aveau loc ori se anun\u0163au la Banca Na\u0163ional\u0103. Pentru c\u0103, dup\u0103 1 ianuarie 1990, \u00een economie \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie sim\u0163ite unele schimb\u0103ri. \u00cent\u00e2i \u015fi \u00eent\u00e2i, nu mai aveam planificare. \u015ei nici comand\u0103 economic\u0103 \u201ede sus\u201c. Treptat, pe m\u0103sur\u0103 ce ne luminam, am \u00eenceput s\u0103 vorbim despre contracte \u00een loc de rela\u0163ii centralizate, dictate prin plan. \u015ei chiar despre promovarea stimulentelor materiale \u00een locul celor exclusiv morale.<\/p>\n \nNicio noutate nu se anun\u0163a \u00eens\u0103 dinspre lumea banilor. \u00cen ochii rom\u00e2nilor, atunci, banii puteau trezi fascina\u0163ie, miraj, obsesii chiar, dar rareori ei erau privi\u0163i \u00een dimensiunea lor esen\u0163ial\u0103 de motor al vie\u0163ii economice. A\u015fa am fost \u201eeduca\u0163i\u201c. Statul comunist s-a zb\u0103tut s\u0103 acumuleze bani, i-a folosit c\u00e2nd i-a avut, c\u00e2\u0163i a avut, dar a f\u0103cut propagand\u0103 furibund\u0103 unui viitor iluzoriu \u00een care \u201ereparti\u0163ia se va face dup\u0103 nevoi\u201c, iar omenirea \u201eva sc\u0103pa de pacostea pl\u0103\u0163ilor\u201c. Lozinca suna frumos: \u201eTotul va fi gratuit, tovar\u0103\u015fi\u201c.<\/p>\n \nDe fapt, comunismul a \u00eencercat s\u0103 rup\u0103 banii de sensul lor istoric conferit de capitalism: acela de resurs\u0103 a dezvolt\u0103rii. Decenii la r\u00e2nd nu ne-a preocupat pre\u0163ul banilor. Plafoanele de credite erau stabilite prin plan. La fel \u015fi ratele dob\u00e2nzilor, care se men\u0163ineau la un nivel derizoriu. Nici pre\u0163urile m\u0103rfurilor nu depindeau de jocul firesc al pie\u0163ei. Prin plan se decidea: marfa cutare cost\u0103 at\u00e2t. Marfa \u00een cauz\u0103 avea cu totul alt\u0103 valoare, dar pre\u0163ul ei era \u0163inut \u00een loc din motive ideologice. Mitul \u201estabilit\u0103\u0163ii\u201c pre\u0163urilor \u015fi banilor era mai presus de orice. Dup\u0103 ce au fost blocate exporturile, s-a v\u0103zut c\u0103 importurile nu aveau cum s\u0103 renasc\u0103. Era nevoie de valut\u0103. Ori de c\u00e2te ori era pronun\u0163at cuv\u00e2ntul valut\u0103 privirile se \u00eendreptau c\u0103tre Banca Na\u0163ional\u0103. Or, \u00een Lipscani 25 nu func\u0163iona o banc\u0103 central\u0103. \u015ei nu exista o pia\u0163\u0103 valutar\u0103. Banca Na\u0163ional\u0103 mergea \u00eenainte, a\u015fa cum fusese reorganizat\u0103 \u00een baza legilor din 1970, cu unele atribu\u0163ii de banc\u0103 central\u0103, dar fiind \u00een esen\u0163\u0103 o banc\u0103 de unde \u00eentreprinderile \u00ee\u015fi primeau creditele repartizate prin plan \u2013 valut\u0103 pentru importuri, lei pentru produc\u0163ia intern\u0103 – numai c\u0103 \u00een noile \u00eemprejur\u0103ri istorice nu mai era plan \u015fi nu mai veneau de la centru nici valut\u0103, nici lei. Rezultatul? Se ajunsese ca, \u00een magazine, s\u0103 fie m\u0103rfuri de numai 9 bani pentru 1 leu \u00een circula\u0163ie.<\/p>\n \n <\/p>\n \n\u201eDACA MURGESCU NU MUREA, TRANZI\u0162IA NOASTRA ARATA ACUM CU TOTUL ALTFEL\u201c<\/strong><\/p>\n \n\u00cen toamna lui 1990, m\u0103 \u00eent\u00e2lneam frecvent cu profesorul Gheorghe Dolgu. Fusese rector al ASE-ului, ministru adjunct la externe \u015fi, mai cu seam\u0103, avusese un rol important \u00een organizarea publica\u0163iilor economice de dinainte de decembrie 1989. Era \u015fi el mirat c\u0103 nu se mi\u015fc\u0103 nimic la Banca Na\u0163ional\u0103, unde era nevoie de o reform\u0103 profund\u0103, care s-o \u00eentoarc\u0103 radical cu fa\u0163a c\u0103tre economia de pia\u0163\u0103. Dolgu \u00eei cuno\u015ftea pe mul\u0163i dintre speciali\u015ftii de la BNR, erau profesioni\u015fti \u00eencerca\u0163i, dar era nevoie de o decizie politic\u0103 \u015fi de un creier care s\u0103 se angajeze \u00eentr-o reform\u0103 \u00een stil mare.<\/p>\n \nDe la profesorul Dolgu am aflat, cu dou\u0103 zile \u00eenainte de 4 septembrie 1990, c\u0103 va fi numit un nou guvernator la Banca Na\u0163ional\u0103. Numele lui: Mugur Is\u0103rescu. Am \u00eentrebat dac\u0103 are \u201ecarte de vizit\u0103\u201c. Mi-a spus c\u0103 are. A fost aproape 20 de ani \u00een echipa academicianului Costin Murgescu, la Institutul de Economie Mondial\u0103. Si-a dat doctoratul \u00een anii 1980, cu profesorul Costin Chiri\u0163escu, cu o tez\u0103 despre schimburile valutare. Iar de \u015fapte luni e consilier economic la ambasada noastr\u0103 din Statele Unite, unde preg\u0103te\u015fte reluarea rela\u0163iilor Rom\u00e2niei cu Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi cu Banca Mondial\u0103. Au g\u0103sit, \u00een sf\u00e2r\u015fit, omul potrivit.<\/p>\n \nS\u0103 fi fost 20 de ani \u00een echipa lui Costin Murgescu era ceva. Ascultasem c\u00e2teva conferin\u0163e ale profesorului despre mersul ideilor economice la rom\u00e2ni, tem\u0103 din care a f\u0103cut o carte de referin\u0163\u0103. Murgescu era fascinant. \u00cen 1964, anul \u201eDeclara\u0163iei de independen\u0163\u0103\u201c, scrisese o carte despre pozi\u0163ia Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de op\u0163iunea sovietic\u0103 de a ne obliga pe noi, \u00een cadrul CAER, s\u0103 ne ne limit\u0103m activitatea economic\u0103 la agricultur\u0103 \u015fi la industria legat\u0103 de agricultur\u0103, care \u00een ziua scoaterii ei \u00een v\u00e2nzare a produs o at\u00e2t de mare \u00eembulzeal\u0103 \u00eenc\u00e2t au fost sparte geamurile la libr\u0103ria Eminescu. De altfel, au circulat \u015fi au f\u0103cut epoc\u0103 vorbele academicianului Postolache, care a spus c\u0103 \u201edac\u0103 Murgescu nu murea, \u00een august 1989, reforma noastr\u0103 ar fi ar\u0103tat cu totul altfel\u201c.<\/p>\n \nMai mul\u0163i dintre colaboratorii profesorului, de la Institutul de Economie Mondial\u0103, erau deja, \u00een guvern ori \u00een institu\u0163ii centrale, \u00een puncte cheie ale tranzi\u0163iei la economia de pia\u0163\u0103. \u00centre ei, Eugen Dijm\u0103rescu, Napoleon Pop, Victor Babiuc, Adrian Constantinescu, Petru Rare\u015f \u015fi Constantin Pota. Iar Adrian Severin, ministrul reformei, realizase lucr\u0103ri \u00een cadrul institutului. Acum intra \u00een scen\u0103 Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n \n <\/p>\n \nPRIMA URGENTA \u2013 VALUTA<\/strong><\/p>\n \nValuta forte \u2013 fie dolarul, fie alte monede din clasa de sus \u2013 deschidea u\u015fi pe care leul nu le putea deschide. Iar noi, \u00een drumul spre o alt\u0103 condi\u0163ie economic\u0103, am \u00eent\u00e2lnit o mul\u0163ime de u\u015fi \u00eencuiate. Nevoia de dolari, de alte valute s-a n\u0103scut din nevoia noastr\u0103 de importuri de resurse energetice, de materii prime, de tehnologii avansate, de alimente, de alte bunuri de consum, de servicii. Dar aveam nevoie de valut\u0103 \u015fi pentru a ne re\u00eentregi rezervele valutare \u00een absen\u0163a c\u0103rora convertibilitatea leului nu ar fi fost mai mult dec\u00e2t un vis imposibil de \u00eemplinit f\u0103r\u0103 o banc\u0103 central\u0103 reformat\u0103.<\/p>\n \nPrima misiune a guvernatorului Is\u0103rescu: pia\u0163a valutar\u0103. Iar noul guvernator era specialist \u00een schimburi valutare. \u00cencerc acum, dup\u0103 trei decenii, s\u0103 recompun din memorie acel timp. Era un \u00eenceput. Multe dintre vechile reflexe \u00eenc\u0103 d\u0103inuiau. Dar Rom\u00e2nia a dob\u00e2ndit repede o pia\u0163\u0103 valutar\u0103, una func\u0163ional\u0103, \u00een acei ani tumultuo\u015fi, grei \u015fi importan\u0163i. Ani \u00een care vremurile noi au dat continuu pe fa\u0163\u0103 toate r\u0103nile societ\u0103\u0163ii. Adunate \u00een zeci de ani \u00eenainte de decembrie \u201989. Zg\u00e2nd\u0103rite, de cele mai multe ori cu duritate, au provocat dureri. Iar alinarea, un timp, era c\u0103utat\u0103 numai \u201esus\u201c. Oamenii n-aveau obi\u015fnuin\u0163a s\u0103 priveasc\u0103 \u00een ei \u015fi s\u0103 caute acolo solu\u0163ii. O a\u015fteptau s\u0103 vin\u0103 de sus dar timpul se derula surprinz\u00e2ndu-i cu adev\u0103ruri nu tocmai lesne de acceptat de c\u0103tre societatea rom\u00e2neasc\u0103: economie de pia\u0163\u0103, deschideri c\u0103tre lume, capitalism.<\/p>\n \nDar timpul, care trecea repede, nu mai era doar o idee ce lega s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, luni, ani. Calendarul. Tot rup\u00e2nd foi din calendar, una dup\u0103 alta, oamenii \u00eencercau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 vremea care se gr\u0103bea atunci.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Vineri, 4 septembrie 2020, se \u00eemplinesc 30 de ani de c\u00e2nd Mugur Is\u0103rescu a preluat conducerea BNR. Pe 4 septembrie 1990 Petre Roman, primul-ministru de atunci, a semnat hot\u0103r\u00e2rea de numire a lui Is\u0103rescu, 41 de ani, \u00een func\u0163ia de guvernator al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei. Al\u0103turi de el, \u00een conducerea BNR au mai fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,12737,9166,7464,13021],"class_list":["post-186017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-guvernator","tag-ministru","tag-mugur-isarescu","tag-roman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/186017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=186017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/186017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=186017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=186017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=186017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19531937\/3\/5l-346457-6.jpg?height=479&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19531937\/2\/5-mediafax-foto-cristina-nichitus.jpg?height=481&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19531937\/4\/5-mediafax-group-mihai-dascalescu.jpg?height=480&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19531937\/5\/5-mediafax-foto-marius-dumbraveanu.jpg?height=480&width=639\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19531937\/6\/3vasilescu.jpg?height=338&width=250\")
\u00cenv\u0103\u0163a\u0163ii rom\u00e2ni \u015ftiau, \u00eenc\u0103 de demult, \u201ec\u0103 numai acei bani sunt buni care umbl\u0103 \u00een toat\u0103 lumea\u201c. Ei aveau cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre ideile g\u00e2nditorilor din Cilicia \u2013 denumire antic\u0103 a unei a\u015fez\u0103ri din Asia Mic\u0103, a c\u0103rei capital\u0103 devenise vestit\u0103 pentru via\u0163a ei cultural\u0103 \u015fi pentru \u015fcolile de acolo \u2013, care erau convin\u015fi c\u0103 banul, oric\u00e2nd \u015fi, mai cu seam\u0103, c\u00e2nd ai nevoie de el, e bun numai dac\u0103 poate fi nervul care mi\u015fc\u0103 lucrurile.<\/div>\n