{"id":185929,"date":"2020-09-01T11:19:05","date_gmt":"2020-09-01T11:19:05","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=185929"},"modified":"2020-09-01T11:19:05","modified_gmt":"2020-09-01T11:19:05","slug":"consiliul-fiscal-situatia-bugetara-a-romaniei-a-fost-si-este-foarte-incordata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=185929","title":{"rendered":"Consiliul Fiscal: Situa\u0163ia bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u015fi este foarte \u00eencordat\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nSitua\u0163ia bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u015fi este foarte \u00eencordat\u0103, fapt reflectat \u015fi de plasarea singular\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een procedura de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) la \u00eenceputul acestui an, arat\u0103 Consiliul Fiscal \u00een opinia despre a doua rectificare bugetar\u0103, publicat\u0103 mar\u0163i.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDezechilibrele macroeconomice \u2013 deficitul de cont curent (4,6% din PIB \u00een 2019) \u015fi deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari \u015fi persisten\u0163a unor presiuni mari pe buget pentru cre\u015fterea de cheltuieli permanente, reclam\u0103 o corec\u0163ie macroeconomic\u0103 \u00een viitorul nu \u00eendep\u0103rtat pentru a p\u0103stra accesul la finan\u0163are pe pie\u0163e \u015fi ratingul de \u0163ar\u0103, arat\u0103 institu\u0163ia.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, Consiliul spune c\u0103 momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restric\u0163iile de ordin sanitar (efectul shutdown, de \u00eenchidere par\u0163ial\u0103 a economiilor), pare s\u0103 fi trecut, iar procesul de revenire economic\u0103 a \u00eenceput la nivelul majorit\u0103\u0163ii economiilor na\u0163ionale, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. R\u0103zboiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzur\u0103, iar ciclul epidemic condi\u0163ioneaz\u0103 viteza de revenire \u015fi pot exista \u201ere\u00eenchideri\u201d locale, adaug\u0103 Consiliul Fiscal.<\/p>\n<p>\nAmploarea m\u0103surilor de combatere a crizei depinde de parametri precum spa\u0163iul fiscal \u015fi monetar existent, calitatea de emitent sau nu a unei monede de rezerv\u0103 pe plan interna\u0163ional, gradul de euroizare\/dolarizare, existen\u0163a unor mecanisme de back-up (inclusiv aranjamente de tip repo \u015fi swap cu Fed \u015fi BCE), gradul de robuste\u0163e economic\u0103, for\u0163a institu\u0163ional\u0103, etc. Exist\u0103 un trade-off (cost al renun\u0163\u0103rii la alternativ\u0103) \u00eentre, pe de o parte, spa\u0163iul de manevr\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 la crize majore, ceea ce reclam\u0103 cheltuieli de tip one-off \u015fi deficitul structural, pe de alt\u0103 parte (Rom\u00e2nia are cel mai \u00eenalt deficit structural \u00een UE). Aceasta explic\u0103 \u00eendr\u0103zneala mare a altor \u0163\u0103ri de a merge cu deficite bugetare spre \u015fi peste 10% f\u0103r\u0103 a avea grija unor corec\u0163ii macro inevitabile \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 o diferen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00eentre a \u00eenregistra deficite bugetare de ordinul a 8-9% din PIB preponderent ca urmare a unor elemente de natur\u0103 structural\u0103, pe baza reducerii de taxe \u015fi a major\u0103rii unor cheltuieli permanente operate \u00een ultimii ani, cum este cazul Rom\u00e2niei \u015fi a \u00eenregistra deficite de acela\u015fi ordin de m\u0103rime preponderent ca urmare a implement\u0103rii unor programe de sprijin pentru economie pentru contracararea efectelor economice \u015fi sociale ale pandemiei COVID-19, cum este cazul multor \u0163\u0103ri din UE. Acestea din urm\u0103 au spa\u0163iu de manevr\u0103 pentru a stimula economia \u015fi, \u00een plus, beneficiaz\u0103 de avantajul c\u0103 aceste m\u0103suri sunt de tip one-off \u015fi prin urmare nu vor mai afecta execu\u0163ia bugetar\u0103 atunci c\u00e2nd stimulul va fi retras. Deci, nu vor fi necesare m\u0103suri de corec\u0163ie pentru revenirea la o traiectorie sustenabil\u0103 a politicii fiscal-bugetare.<\/p>\n<p>\nDeficitele ini\u0163iale (bugetar \u015fi de cont curent) mari nu au permis B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR) s\u0103 fie la fel de agresiv\u0103 \u00een sc\u0103derea ratei de politic\u0103 monetar\u0103 precum b\u0103nci centrale din \u0163\u0103ri vecine. Aceast\u0103 situa\u0163ie se reflect\u0103 \u015fi \u00een costurile de finan\u0163are considerabil mai ridicate ale Rom\u00e2niei pe pie\u0163ele financiare, comparativ cu cele ale altor \u0163\u0103ri din regiune &#8211; Cehia, Ungaria, Polonia.<\/p>\n<p>\nO absorb\u0163ie masiv\u0103 de resurse europene din cadrul financiar multianual \u015fi din Planul european de redresare va reduce nevoia de finan\u0163are de pe pie\u0163ele financiare \u015fi va sus\u0163ine cererea \u015fi oferta agregate interne, permi\u0163\u00e2nd, astfel, o traiectorie de corec\u0163ie macroeconomic\u0103 mai lin\u0103. Absorb\u0163ia de fonduri europene este o \u201eb\u0103t\u0103lie pentru apa grea\u201d, \u00een anii ce vin.<\/p>\n<p>\nContrac\u0163ia PIB, ce este revizuit\u0103 de CNSP, pentru 2020, la 3,8%, este \u00een imediata vecin\u0103tate, u\u015for inferioar\u0103, intervalului propus anterior de CF.<\/p>\n<p>\nCF apreciaz\u0103 c\u0103 intervalul de 4 &#8211; 6% pentru contrac\u0163ia PIB din acest an \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 validitatea.<\/p>\n<p>\nEsen\u0163a celei de-a doua rectific\u0103ri bugetare pe partea de venituri este reprezentat\u0103 de o revizuire puternic\u0103 \u00een sens descendent, \u00een linie cu deteriorarea cadrului macroeconomic luat \u00een calcul la fundamentarea construc\u0163iei bugetare.<\/p>\n<p>\nCF apreciaz\u0103 caracterul prudent al proiec\u0163iei de venituri fiscale \u015fi din contribu\u0163ii de asigur\u0103ri ce poate acomoda eventuale evolu\u0163ii u\u015for sub a\u015ftept\u0103ri ale cadrului macroeconomic, sau ale veniturilor nefiscale, comparativ cu cele avute \u00een vedere la elaborarea bugetului ini\u0163ial pe anul 2020.<\/p>\n<p>\nEsen\u0163a celei de-a doua rectific\u0103ri bugetare pe partea de cheltuieli este reprezentat\u0103, \u00een opinia CF, de o deteriorare suplimentar\u0103 la nivelul anului 2020 \u2013 majorare discre\u0163ionar\u0103 de cheltuieli permanente \u015fi sl\u0103biciuni suplimentare \u00een construc\u0163ia bugetar\u0103-, la care se adaug\u0103 o majorare a unor elemente de tip one-off. CF apreciaz\u0103 inten\u0163ia Guvernului de a majora cheltuielile de investi\u0163ii, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile deterior\u0103rii semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat.<\/p>\n<p>\n\u00cen urma analizei datelor aferente celei de-a doua rectific\u0103ri bugetare, CF constat\u0103 o nou\u0103 deteriorare a pozi\u0163iei finan\u0163elor publice de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, comparativ cu estim\u0103rile sale de la prima rectificare, ca urmare a major\u0103rilor de cheltuieli operate.<\/p>\n<p>\nAv\u00e2nd \u00een vedere scenariul de baz\u0103 al CF caracterizat de o sc\u0103dere a PIB real cuprins\u0103 \u00eentre 4 \u015fi 6%, estimarea de deficit bugetar pentru 2020 este cuprins\u0103 \u00eentre 8,6-9,4% din PIB. \u00cen acest context economic, sanitar \u015fi electoral, caracterizat de incertitudini neobi\u015fnuit de mari nu pot fi excluse evolu\u0163ii mai nefavorabile dec\u00e2t cele anticipate \u00een acest moment.<\/p>\n<p>\nPunctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel pu\u0163in 7,5% din PIB, chiar admi\u0163\u00e2nd expirarea m\u0103surilor temporare \u015fi revenirea economiei prognozat\u0103 de CNSP &#8211; cre\u015ftere economic\u0103 de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclam\u0103 o pruden\u0163\u0103 sporit\u0103 \u00een adoptarea oric\u0103ror m\u0103suri de politic\u0103 fiscal-bugetar\u0103 \u015fi identificarea din timp a unei strategii graduale \u015fi coerente de consolidare bugetar\u0103, care s\u0103 minimizeze costurile economice \u015fi sociale asociate.<\/p>\n<p>\nMajorarea punctului de pensie de 14% implic\u0103 un efort bugetar de 3,6 mld. lei \u00een anul 2020 \u015fi respectiv 10,92 mld. lei \u00een anul 2021. O astfel de m\u0103sur\u0103, cu impact important asupra construc\u0163iei bugetare pe anul 2021, ar trebui inclus\u0103 \u00eentr-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu.<\/p>\n<p>\nCF apreciaz\u0103 c\u0103 o abordare bazat\u0103 pe reguli \u00een ceea ce prive\u015fte indexarea pensiilor (prev\u0103zut\u0103 de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilit\u0103\u0163ii sistemului de pensii \u015fi ancor\u0103rii a\u015ftept\u0103rilor participan\u0163ilor, sustenabilit\u0103\u0163ii fiscale \u015fi program\u0103rii bugetare.<\/p>\n<p>\nMajorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstrac\u0163ie de situa\u0163ia BGC, al c\u0103rui deficit primar si structural se plaseaz\u0103 \u00een prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclam\u0103 ini\u0163ierea unui proces de corec\u0163ie, ecartul fa\u0163\u0103 de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind \u00eensemnat.<\/p>\n<p>\n\u00cen condi\u0163iile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finan\u0163are public\u0103 al Rom\u00e2niei pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB.<\/p>\n<p>\nCF apreciaz\u0103 reu\u015fita p\u00e2n\u0103 acum \u00een asigurarea unei mari p\u0103r\u0163i din necesarul de finan\u0163are a statului rom\u00e2n pentru anul 2020.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi acoperirea necesarului de finan\u0163are pentru acest an este asigurat\u0103 \u00een larg\u0103 m\u0103sur\u0103, mult mai problematic\u0103 ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. Este greu de crezut c\u0103 pie\u0163ele financiare vor tolera pentru o perioada \u00eendelungat\u0103 niveluri \u00eenalte ale deficitului bugetar, chiar dac\u0103 regulile fiscale \u00een UE vor r\u0103m\u00e2ne suspendate \u015fi \u00een 2021. Capacitatea de finan\u0163are a deficitului bugetar \u015fi de refinan\u0163are a datoriei publice care ajunge la scaden\u0163\u0103 reprezint\u0103 o constr\u00e2ngere foarte \u201edur\u0103\u201d asupra politicii fiscal-bugetare.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest context, o corec\u0163ie care s\u0103 conduc\u0103 pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar \u015fi care s\u0103 ancoreze a\u015ftept\u0103rile creditorilor c\u0103tre o traiectorie sustenabil\u0103 a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anun\u0163area unui plan multianual credibil de consolidare fiscal\u0103 ar putea s\u0103 ofere r\u0103gazul necesar pentru o abordare gradual\u0103, care s\u0103 afecteze c\u00e2t mai pu\u0163in revenirea economiei.<\/p>\n<p>\nObiectivul ambi\u0163ios de aderare la zona euro (\u015fi, \u00een prealabil, de intrare \u00een Mecanismul Cursurilor de Schimb \u2013 ERM2) nu este compatibil cu deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB, ca s\u0103 nu mai vorbim de peste 4% din PIB, cu deficite externe considerabile, cum era situa\u0163ia Rom\u00e2niei la \u00eenceputul anului 2020.<\/p>\n<p>\nCF reitereaz\u0103 c\u0103 este absolut necesar\u0103 cre\u015fterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face fa\u0163\u0103 unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. Este fals\u0103 teza c\u0103 aceste venituri nu pot fi m\u0103rite av\u00e2nd \u00een vedere experien\u0163a altor state cu structuri economice \u015fi institu\u0163ionale similare din UE. Dar este nevoie de voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi \u00eenvingerea unor re\u0163ele de rezisten\u0163\u0103 in societate.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Situa\u0163ia bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u015fi este foarte \u00eencordat\u0103, fapt reflectat \u015fi de plasarea singular\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een procedura de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) la \u00eenceputul acestui an, arat\u0103 Consiliul Fiscal \u00een opinia despre a doua rectificare bugetar\u0103, publicat\u0103 mar\u0163i.&nbsp; Dezechilibrele macroeconomice \u2013 deficitul de cont curent (4,6% din PIB \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[18780,188],"class_list":["post-185929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-consiliul-fiscal","tag-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/185929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=185929"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/185929\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=185929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=185929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=185929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}