\nInfla\u0163ia a sc\u0103pat de sub control, carnea a devenit un lux, la fel \u015fi energia electric\u0103, economia practic nu mai exist\u0103, statul este \u00een incapacitate de plat\u0103, iar s\u0103r\u0103cia, crimi\u00adna\u00adli\u00adtatea \u015fi corup\u0163ia \u00eenfloresc.<\/p>\n
\nPandemia a f\u0103cut via\u0163a \u015fi mai grea. Haosul \u015fi dezastrul produse de imensa explozie din Beirut sunt punctul culminant al unei drame economice, financiare \u015fi sociale f\u0103r\u0103 precedent \u00een care se zbate o \u0163ar\u0103 cu \u015fase milioane de locuitori.<\/p>\n
\n\u201eAm avut 15 ani de r\u0103zboi civil, apoi \u00eenc\u0103 un r\u0103zboi \u00een 2006 cu Israel, asasinate, dar acesta este categoric un an de iad pentru Liban\u201c, spune pentru o publica\u0163ie arab\u0103 un locuitor al Beirutului.<\/p>\n
\nUn ora\u015f f\u0103r\u0103 de speran\u0163\u0103, dup\u0103 cum \u00eel descrie Nidal Al Achkar, directoarea teatrului al-Madina.<\/p>\n
\nCriza financiar\u0103 a Libanului, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een decenii de corup\u0163ie \u015fi risip\u0103 din resursele statului, reprezint\u0103 cea mai mare amenin\u0163are pentru stabilitatea \u0163\u0103rii de la r\u0103zboiul civil din 1975-90 \u00eencoace.<\/p>\n
\nColapsul monedei a dus la cre\u015fterea infla\u0163iei \u015fi a s\u0103r\u0103ciei, iar deponen\u0163ii au pierdut accesul gratuit la conturi \u00eentr-un sistem bancar paralizat, scrie The Guardian \u00eentr-un reportaj din aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Din martie, pre\u0163urile celor mai multe dintre produse s-au triplat, \u00een timp ce valoarea lirei libaneze a sc\u0103zut cu 80% pe m\u0103sur\u0103 ce economia s-a oprit \u00een loc. Mall-urile sunt pustii, magazinele de la col\u0163ul str\u0103zii nu-\u015fi mai permit s\u0103 se aprovizioneze, iar str\u0103zile sunt incendiate.<\/p>\n
\n\u201eHello Darkness my old friend\u201c, se poate citi pe cartonul agitat deasupra capului de o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eentr-o zi de protest pe str\u0103zile din Beirut. Locuitorii capitalei au curent electric prin re\u0163eaua na\u0163ional\u0103 doar 2-4 ore pe zi – o oportunitate pentru c\u00e2\u0163iva mici \u00eentre\u00adprin\u00adz\u0103tori. Sunt oamenii cu generatoare, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 din producerea de curent electric o afacere.<\/p>\n
\nDar nici ei nu se des\u00ad\u00adcurc\u0103. Clien\u0163ii, oa\u00admeni de r\u00e2nd, nu au bani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, iar \u201eafaceri\u015ftilor\u201c le tre\u00adbu\u00adie bani pentru com\u00ad\u00adbu\u00ads\u00adtibil \u015fi piese de schimb.<\/p>\n
\nEconomia \u00een c\u0103\u00addere liber\u0103 a provocat de\u00ad\u00admon\u00adstra\u0163ii \u00een mas\u0103. \u00cen\u00adcep\u00e2nd cu luna oc\u00adtom\u00ad\u00adbrie, oamenii pro\u00adtes\u00adteaz\u0103 \u00eempotriva unei clase politice acuzate c\u0103 incompeten\u0163\u0103 \u015fi corup\u00ad\u0163ie.<\/p>\n
\nZeci de mii de persoane \u015fi-au pierdut locul de munc\u0103 sau o parte din venituri. Pandemia a venit ca o lovitur\u0103 de baros, mai ales pentru afacerile mici. \u015eomajul este \u00een cre\u015ftere, iar rata s\u0103r\u0103ciei se apropie de 50%.<\/p>\n
\nClasa de mijloc este amenin\u0163at\u0103 cu extinc\u0163ia, noteaz\u0103 Deutsche Welle. Statul a intrat \u00een incapacitate de plat\u0103 pe o emisiune de obliga\u0163iuni \u00een martie, iar un alt defaut urmeaz\u0103 cur\u00e2nd. Guvernul a promis reforme, iar \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 luni a \u00eenceput negocieri cu FMI. \u00cens\u0103 dis\u00adcu\u00ad\u0163iile s-au \u00eempot\u00admolit, cu mai mul\u0163i mi\u00adni\u015f\u00adtri demi\u00adsio\u00adn\u00e2nd, spun ei, din ca\u00aduza frustr\u0103rii cre\u00adate de lipsa de voi\u0163\u0103 pentru re\u00adform\u0103 a autorit\u0103\u0163ii cen\u00adtrale, scrie AP. Guvernul a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 rost de bani v\u00e2nz\u00e2nd pe band\u0103 rulant\u0103 active ale statului. Dup\u0103 epuizarea acestora nu va mai r\u0103m\u00e2ne de v\u00e2nzare dec\u00e2t capitalul uman, care p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara \u00een mas\u0103.<\/p>\n
\nSistemul politic \u00eenvinov\u0103\u0163it pentru acest haos p\u0103rea, p\u00e2n\u0103 la tragedia din Beirut, de neclintit. Reformele erau blocate pentru c\u0103 amenin\u0163au un sistem construit pe re\u0163ele complexe de patronaj formate la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului civil. Bani, putere \u015fi religie.<\/p>\n
\nAu lucrat \u00eempreun\u0103 sute de ani. Dac\u0103 una se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, celelalte o adun\u0103 de pe jos. Este o lume construit\u0103 pe sectarism \u015fi tradi\u0163ii de familie, nu pe idei care s\u0103 priveasc\u0103 spre viitor, ci pe idei care leag\u0103 de trecut\u201c, explic\u0103 Nidal Al Achkar, directoarea teatrului al-Madina din Beirut.<\/p>\n
\nTeatrul s-a deschis \u00een iulie dup\u0103 \u015fase luni de inactivitate. Un rol principal \u00een colapsul financiar \u00eel are banca central\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu 1997, Banca Central\u0103 Libanez\u0103 a ancorat artificial lira de dolarul american la o rat\u0103 de 1 dolar pentru 1.507 lire libaneze.<\/p>\n
\nDe atunci, \u00een pofida multiplelor provoc\u0103ri socio-politice, economice \u015fi de securitate, economia libanez\u0103 a reu\u015fit s\u0103 se ridice \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 stabilit\u0103\u0163ii oferite sistemului s\u0103u financiar de ancorarea monedei na\u0163ionale de dolar.<\/p>\n
\nMai multe detalii pe www.zf.ro<\/p>\n
\nInstitu\u0163ia a protejat acest prag \u00eemprumut\u00e2ndu-se de la b\u0103ncile private, care depindeau \u00een schimb de deponen\u0163ii atra\u015fi de ratele de dob\u00e2nd\u0103 uria\u015fe (de p\u00e2n\u0103 la 14%), explic\u0103 gulfnews.com.<\/p>\n
\nRatele mari ale dob\u00e2nzilor pl\u0103tite deponen\u0163ilor au atras remiteri din diaspora – o surs\u0103 crucial\u0103 de dolari -, dar au f\u0103cut neatractiv\u0103 ini\u0163iativa \u00een afaceri \u00eentruc\u00e2t libanezii puteau c\u00e2\u015ftiga mai mult depun\u00e2nd bani la banc\u0103. Cu aceast\u0103 ancorare, guvernul practic a subven\u0163ionat importurile, permi\u0163\u00e2nd popula\u0163iei un trai altfel greu de ob\u0163inut.<\/p>\n
\nTimp de 20 de ani Libanul a tr\u0103it din intr\u0103ri de capital, care ajungeau \u00een medie la 20% din PIB pe an. Casa din paie s-a pr\u0103bu\u015fit anul trecut, c\u00e2nd retrageri mari de capital au fost urmate de o hemoragie a depozitelor \u015fi de oprirea brusc\u0103 a remiterilor \u015fi intr\u0103rilor de capital.<\/p>\n
\nAcest lucru a for\u0163at creditorii s\u0103 limiteze retragerile de dolari, apoi s\u0103 re\u0163in\u0103 to\u0163i dolarii. Pe m\u0103sur\u0103 ce controlul asupra sistemului financiar a sl\u0103bit, pia\u0163a neagr\u0103 a \u00eenflorit, ajung\u00e2nd s\u0103 eclipseze economia formal\u0103. Afacerile s-au \u00eendreptat c\u0103tre aceast\u0103 pia\u0163\u0103 neagr\u0103 pentru a pl\u0103ti furnizorii din str\u0103in\u0103tate. De dolari au nevoie \u015fi cei cu \u00eemprumuturi pentru case sau autovehicule denominate \u00een moneda american\u0103 sau cei care au copii la universit\u0103\u0163i str\u0103ine. Din septembrie, lira \u015fi-a pierdut din valoare p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t cursul de schimb pe strad\u0103 este de 9.500-10.000 lire pentru un dolar. Rata oficial\u0103 a r\u0103mas aceea\u015fi ca \u00een 1997, dar aproape nimeni nu are acces la aceasta cu excep\u0163ia oligarhilor \u015fi a altor oameni cu un statut privilegiat. Cei care \u015fi-au depus economiile \u00een lire la b\u0103nci \u015fi-au v\u0103zut banii str\u00e2n\u015fi o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 pur \u015fi simplu evapor\u00e2ndu-se. Nici cei suficient de inspira\u0163i pentru a-\u015fi p\u0103stra economiile \u00een conturi \u00een dolari nu-\u015fi mai pot accesa banii, aceasta pentru c\u0103 nu exist\u0103 suficien\u0163i dolari \u00een sistemul financiar libanez. B\u0103ncile au impus restric\u0163ii severe cu privire la c\u00e2t poate fi retras dintr-un cont. De obicei, suma este de aproximativ 200 de dolari pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nici expa\u0163ii libanezi care doresc s\u0103 trimit\u0103 dolari familiilor \u015fi prietenilor din Liban nu pot face acest lucru deoarece dolarii sunt confisca\u0163i de b\u0103nci. Situa\u0163ia dezastruoas\u0103 este subliniat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 firmele mici \u015fi mari deopotriv\u0103 refuz\u0103 s\u0103 accepte tranzac\u0163iile prin card de credit de la clien\u0163i de team\u0103 c\u0103 b\u0103ncile nu vor onora aceste tranzac\u0163ii. Guvernul a fost neputincios, sau nu a dorit, s\u0103 opreasc\u0103 c\u0103derea lirei \u015fi ie\u015firile enorme de capital. Pre\u0163urile alimentelor \u015fi hainelor – aproape toate importate \u201e cresc zilnic, o tendin\u0163\u0103 amplificat\u0103 de transferul de dolari c\u0103tre Siria pentru stabilizarea altei monede care se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. Liban g\u0103zduie\u015fte peste un milion de refugia\u0163i sirieni. P\u00e2n\u0103 la 21 de miliarde de dolari au fost soase din \u0163ar\u0103 \u00een ultimul an, spun speciali\u015ftii financiari, de o elit\u0103 politic\u0103 \u015fi comercial\u0103 care se opune reformelor. Alain Bifani, directorul general al ministerului finan\u0163elor din Liban timp de 20 de ani p\u00e2n\u0103 \u00een iunie, c\u00e2nd a renun\u0163at la post \u00een semn de protest fa\u0163\u0103 de lipsa voin\u0163\u0103 pentru un acord reformator cu FMI, a declarat: \u201eAm fost foarte aproape de a-i face pe cei care beneficiaz\u0103 at\u00e2t de mult de sistem s\u0103 contribuie. Acest lucru ar fi subminat sistemul de putere \u015fi privilegiul pe care le-au pus la punct \u015fi ar fi permis apari\u0163ia unui stat modern\u201c. Beirutul \u015fi-a pierdut demult statutul de fratele levantin al Parisului. Via\u0163a sa vibrant\u0103 de noapte \u015fi zg\u00e2rie-norii s\u0103i au disp\u0103rut \u00een bezn\u0103. Zilele sunt animate de proteste \u015fi de cozile la p\u00e2ine. Carnea ro\u015fie nu \u015fi-o mai permite nici armata. Ministrul economiei a declarat zilele trecute c\u0103 gr\u00e2ul din depozitele din portul Beirutului este inutilizabil din cauza exploziei. \u0162ara va trebui astfel s\u0103 importe gr\u00e2u.<\/p>\n
\n\u201eBeirutul este un ora\u015f f\u0103r\u0103 de speran\u0163\u0103\u201c, spune Nidal Al Achkar. \u201eA disp\u0103rut \u00eencrederea. Nu mai ai la ce s\u0103 visezi. La ce s\u0103 vis\u0103m? La ce o s\u0103 m\u00e2nc\u0103m? La orele \u00een care putem aprinde becul? La c\u00e2t cost\u0103 un kilogram de ro\u015fii?\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Infla\u0163ia a sc\u0103pat de sub control, carnea a devenit un lux, la fel \u015fi energia electric\u0103, economia practic nu mai exist\u0103, statul este \u00een incapacitate de plat\u0103, iar s\u0103r\u0103cia, crimi\u00adna\u00adli\u00adtatea \u015fi corup\u0163ia \u00eenfloresc. Pandemia a f\u0103cut via\u0163a \u015fi mai grea. Haosul \u015fi dezastrul produse de imensa explozie din Beirut sunt punctul culminant al unei drame […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8363,182,150,7822,184,18690,18567,186],"class_list":["post-185281","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-carne","tag-criza","tag-energie","tag-energie-electrica","tag-inflatie","tag-liban","tag-rationalizare","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/185281","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=185281"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/185281\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":185289,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/185281\/revisions\/185289"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=185281"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=185281"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=185281"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}