\nExemplul businessului rom\u00e2nesc de 70 de milioane de euro RAAL din Bistri\u0163a, care a atras inclusiv aten\u0163ia gigantului Tesla, ne face s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m unde se afl\u0103 Rom\u00e2nia \u00een noua curs\u0103 spre transformarea \u00eentr-un pol regional al produc\u0163iei.<\/p>\n
\nIndustria trece prin schimb\u0103ri, nu doar \u00een context pandemic, iar efectele acestora se traduc deseori prin \u00eenchideri de fabrici ale celor care nu reu\u015fesc s\u0103 se adapteze: pe pia\u0163a local\u0103, doar anul acesta au anun\u0163at oprirea activit\u0103\u0163ii fabrica de pantaloni RHM Pants de exemplu, cu 200 de angaja\u0163i, din localitatea Estelnic, jude\u0163ul Covasna, care apar\u0163ine produc\u0103torului german Dr. Bock Industries, dar \u015fi grupul german Ara Shoes, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori locali de pantofi, cu aproximativ 1.000 de angaja\u0163i, care a \u00eenchis \u00een aprilie a acestui an fabrica de la \u015eimleul Silvaniei, jude\u0163ul S\u0103laj.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, \u00een timp ce multe afaceri sunt nevoite s\u0103 \u00ee\u015fi opreasc\u0103 activit\u0103\u0163ile, altele apas\u0103 accelera\u0163ia pe ni\u015fe noi. \u201eAtunci c\u00e2nd am demarat proiectele de dezvoltare aferente domeniului automobilelor electrice \u015fi hibride, am depus un efort considerabil s\u0103 convingem juc\u0103torii importan\u0163i s\u0103 colaboreze cu noi, \u00een condi\u0163iile \u00een care capacit\u0103\u0163ile noastre de fabrica\u0163ie nu asigurau, la acea vreme, cerin\u0163ele necesare, precum spa\u0163ii de produc\u0163ie, dot\u0103ri, logistic\u0103. Demonstraser\u0103m doar c\u0103 putem realiza prototipuri \u015fi serii mici de produse care asigurau cerin\u0163ele beneficiarilor\u201d, a spus Clement Iv\u0103nescu, directorul de strategie al RAAL Bistri\u0163a, \u00eentr-un interviu acordat revistei Business MAGAZIN.<\/p>\n
\nCompania, axat\u0103 pe produc\u0163ia de sisteme de r\u0103cire pentru industria agricol\u0103, auto, minier\u0103 \u015fi de construc\u0163ii, cu afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro \u00een 2019 \u015fi peste 2.250 de angaja\u0163i, a investit \u00een diversificarea portofoliului de produse \u015fi a intrat pe pia\u0163a componentelor pentru automobilele electrice \u015fi hibride, ceea ce a atras aten\u0163ia celor de la Tesla \u015fi Volkswagen.<\/p>\n
\nCompania a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1991, prin desprinderea din compania I.U.T. Bistri\u0163a. \u00cen prezent, aceasta opereaz\u0103 dou\u0103 fabrici: una \u00een Bistri\u0163a, care dispune de trei sec\u0163ii de produc\u0163ie cu o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 12.500 de metri p\u0103tra\u0163i, \u015fi o alta la aproximativ 25 de kilometri dep\u0103rtare, la Prundul B\u00eerg\u0103ului, care dispune de o suprafa\u0163\u0103 de produc\u0163ie de aproximativ 45.000 de metri p\u0103tra\u0163i.
\nRAAL Bistri\u0163a ocup\u0103 pozi\u0163ia cinci \u00een top 20 al celor mai mari exportatori cu capital privat rom\u00e2nesc \u00een 2018, top realizat de ZF pe baza datelor de la INS.
\nDe aproximativ patru ani, compania export\u0103 diferite componente pentru utilajele agricole \u015fi tractoarele produse de John Deere, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de ma\u015fini grele din Statele Unite, pentru Same Deutz, unul dintre cei mai importan\u0163i produc\u0103tori mondiali de tractoare, ma\u015fini de recoltat, motoare diesel \u015fi ma\u015fini agricole; utilaje de construc\u0163ii pentru companii precum Caterpillar – compania american\u0103 cu sediul \u00een Illinois, care produce echipament pentru construc\u0163ii \u015fi industria minier\u0103 \u015fi motoare; Komatsu \u2013 o companie japonez\u0103 ce produce utilaje de construc\u0163ii, minerit \u015fi militar.
\n\u201eRAAL export\u0103 99% din tot ceea ce produce. \u00cen ultimii patru ani am exportat diverse sisteme \u015fi componente pentru aplica\u0163ii industriale pentru companii precum Parker, ABB, Ingersoll sau Rand, instala\u0163ii hidraulice pentru companii precum Bosch, pentru industria auto, pentru Continental, McLaren\u201d, spune Clement Iv\u0103nescu, directorul de strategie al companiei, pentru Business MAGAZIN.
\n\u00cen anul 1995, firma s-a privatizat prin metoda MEBO, ac\u0163ionarii fiind salaria\u0163ii companiei \u00een propor\u0163ie de 93%, restul titlurilor afl\u00e2ndu-se \u00een posesia SIF Banat-Cri\u015fana. \u00cen prezent, potrivit informa\u0163iilor publicate pe platforma Confidas, administratorii companiei sunt Ilie\u015f Paul Adrian, care mai de\u0163ine \u015fi func\u0163ia de pre\u015fedinte al Consiliului de Administra\u0163ie, Ilie\u015f Paul Lucian \u015fi Pop Simion Pavel, care mai este \u015fi membru \u00een Consiliul de Administra\u0163ie.
\nCum pandemia a \u00eenchis la nivel european juc\u0103tori de toate rangurile – mari, medii sau mici – \u015fi v\u00e2nz\u0103rile produc\u0103torului local RAAL au avut de suferit, \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere de circa 50%, spune Iv\u0103nescu. \u201e\u00cen ultimele trei luni am resim\u0163it faptul c\u0103 mul\u0163i dintre clien\u0163ii no\u015ftri au oprit temporar activitatea \u015fi, \u00een continuare, este de a\u015fteptat ca pe lan\u0163ul comercial s\u0103 se resimt\u0103 toate efectele negative cauzate de sc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor. \u00cen lunile martie – mai produc\u0163ia companiei a ajuns la o valoare de 2,5 milioane de euro – 3 milioane de euro pe lun\u0103, cu mult sub media produc\u0163iei de circa 6 milioane de euro pe lun\u0103\u201d, adaug\u0103 directorul de strategie al companiei.
\nAceasta \u015fi-a continuat investi\u0163iile \u015fi \u015fi-a diversificat portofoliul de produse \u2013 ad\u0103ug\u00e2nd pe list\u0103 fabricarea echipamentelor de r\u0103cire destinate autovehiculelor electrice, r\u0103citoarelor pentru bateriile automobilelor electrice sau hibride \u015fi echipamente electronice, care a atras dup\u0103 sine \u015fi diversificarea portofoliului de clien\u0163i.<\/p>\n
\nAccelera\u0163ie spre inovatorii lumii<\/p>\n
\nCa urmare a celor mai recente investi\u0163ii, a c\u0103ror valoare nu a fost dezv\u0103luit\u0103 de reprezentan\u0163ii companiei, aceasta a pus \u00een func\u0163iune o hal\u0103 nou\u0103 dotat\u0103 modern, \u00een care produce schimb\u0103toare de c\u0103ldur\u0103 pentru echipamentele electronice, pentru compania Continental, \u015fi o alt\u0103 hal\u0103 \u00een care a \u00eenceput deja s\u0103 produc\u0103 un tip de schimb\u0103toare de c\u0103ldur\u0103 pentru baterii pentru compania Samsung. Clement Iv\u0103nescu spune c\u0103 \u201e\u00een prezent, at\u00e2t Continental, c\u00e2t \u015fi Samsung sunt convin\u015fi c\u0103 pot conta pe noi, dovad\u0103 fiind evolu\u0163ia comenzilor, dar mai ales a cererilor de ofert\u0103 pentru produsele noi. \u00cencep\u00e2nd cu trimestrul III al acestui an sunt posibile v\u00e2nz\u0103ri la clien\u0163ii noi cu care suntem \u00een discu\u0163ii \u00een prezent\u201d.
\nDe asemenea, adaug\u0103 el, compania lucreaz\u0103 la prototipuri din domeniul r\u0103citoarelor pentru baterii pentru companii precum Northvolt, Benteler, Panasonic, Borgwarner, Thor Motors, Enertech. Totodat\u0103 s-au interesat de produsele lor \u015fi Leclanche, Volkswagen, Porsche \u015fi Tesla. Astfel, reprezentan\u0163ii RAAL spun c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu lunile iunie – iulie, nivelul comenzilor va cre\u015fte, dar nu vor putea acoperi pierderile deja \u00eenregistrate, motiv pentru care pentru finalul acestui an oficialii estimeaz\u0103 o sc\u0103dere de aproximativ 18% a cifrei de afaceri.
\n \u201ePentru anul 2020 estim\u0103m afaceri de 57 de milioane de euro. \u00cen condi\u0163iile actuale este dificil de prognozat care vor fi rezultatele financiare viitoare, dar, dac\u0103 avem \u00een vedere experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 la criza din 2009, cont\u0103m pe cre\u015fterea rapid\u0103 a comenzilor \u00een viitorul apropiat, dat\u0103 fiind flexibilitatea noastr\u0103 pentru a introduce \u00een fabrica\u0163ie produse noi destinate unor pie\u0163e noi.\u201c
\nCa orice companie cu istorie prezent\u0103 pe pia\u0163\u0103, RAAL a mai trecut printr-o criz\u0103, cea financiar\u0103. \u201eLa criza precedent\u0103, de la o cifr\u0103 de afaceri de 37 de milioane de euro \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2008, ajunsesem la 17,5 milioane de euro \u00een anul 2009, cu pierderi. Am atins o cifr\u0103 de afaceri de 31 de milioane de euro \u00een 2010 \u015fi tot atunci am \u00eenregistrat \u015fi profit, iar \u00een 2011 am ajuns la aproape 38,5 milioane de euro. \u00cen 2009 finalizasem o investi\u0163ie nou\u0103, hala de fabrica\u0163ie pentru sisteme de r\u0103cire pentru utilaje agricole \u015fi de construc\u0163ii, iar \u00een prezent se afl\u0103 \u00een stadiu final de punere \u00een func\u0163iune o hala nou\u0103 pentru r\u0103citoare destinate ma\u015finilor electrice\u201d, a mai spus Clement Iv\u0103nescu.
\nDe asemenea, \u00een cele dou\u0103 luni de stare de urgen\u0163\u0103 compania nu \u015fi-a oprit activitatea, \u00eens\u0103 circa 650 de angaja\u0163i din cei peste 2.250 au fost \u00een \u015fomaj tehnic. \u201e\u00cen lunile aprilie \u2013 mai, aproximativ 650 de angaja\u0163i au fost \u00een \u015fomaj tehnic sau \u00een regim de \u00eengrijire a copiilor. Am \u00eencercat s\u0103 monitoriz\u0103m evolu\u0163ia coronavirusului \u015fi am implementat m\u0103suri de protec\u0163ie \u015fi preven\u0163ie a r\u0103sp\u00e2ndirii virusului.\u201d
\nExemplul companiei RAAL nu este \u00eens\u0103 singular c\u00e2nd vine vorba despre investi\u0163ii recente \u00een tehnologii de produc\u0163ie a autovehiculelor electrice: un altul poate fi reprezentat de produc\u0103torul de acumulatori auto Rombat Bistri\u0163a, cu afaceri de 85,8 milioane de euro \u00een 2018 – ultimul an pentru care exist\u0103 date publice disponibile – controlat de grupul sud-african Metair, care spre finalul anului 2019 a finalizat o investi\u0163ie de 12 milioane de euro \u00eentr-o linie tehnologic\u0103 de fabricare a celulelor Li-Ion. \u201eRombat va continua s\u0103 produc\u0103 baterii plumb acid, dar investe\u015fte \u015fi \u00een baterii Li-Ion (\u2026). Sper\u0103m ca la \u00eenceputul lunii februarie 2020, fabrica din Bucure\u015fti s\u0103 func\u0163ioneze \u015fi \u00een felul acesta s\u0103 facem pasul \u00een fabrica\u0163ia de baterii Li-Ion. Acesta va fi doar \u00eenceputul\u201c, spunea Ioan Repede, directorul general al Rombat, \u00eentr-un articol publicat \u00een revista semestrial\u0103 a companiei. De altfel, Rombat a preluat anul trecut circa 35% din ac\u0163iunile companiei rom\u00e2ne\u015fti Prime Motors Industry SRL Bucure\u015fti, produc\u0103tor de baterii Li-Ion \u015fi vehicule electrice.
\nRombat Bistri\u0163a \u00een colaborare cu compania Prime Motors Industry din Bucure\u015fti au dezvoltat \u00een urm\u0103 cu doi ani versiunea electric\u0103 a Daciei Logan, Rombat f\u0103c\u00e2nd astfel primii pa\u015fi \u00een domeniul bateriilor pentru vehicule electrice \u015fi stocarea energiei. Produc\u0103torul de baterii Prime Motors Industry din Bucure\u015fti produce baterii cu o medie a puterii de 58 kWh – c\u00e2t are, spre exemplu modelul ID.3 dezvoltat de Volkswagen – pentru aproximativ 3.500 de ma\u015fini electrice pe an. \u201eAm discutat deja cu mai mul\u0163i produc\u0103tori auto din Europa, \u00eens\u0103 cei mai mul\u0163i \u00eencep \u00een 2022-2023 produc\u0163ia de serie\u201d, spuneau reprezentan\u0163ii companiei.
\nCompania a \u00eenregistrat afaceri de circa 517.000 euro \u00een 2018 \u015fi export\u0103 peste tot \u00een lume pentru aplica\u0163ii industriale, energy storage \u015fi automotive. \u201eAm discutat deja cu mai mul\u0163i produc\u0103tori auto din Europa, \u00eens\u0103 cei mai mul\u0163i \u00eencep \u00een 2022-2023 produc\u0163ia de serie. Iar pentru a trece la produc\u0163ia \u00een serie trebuie s\u0103 produci trei-patru ani pentru a fi omologat. \u00cen prezent avem o capacitate instalat\u0103 de 200 MWh, putem produce un milion de celule\u201c, a spus Adrian Polec, ac\u0163ionar la Prime Motors Industry SRL Bucure\u015fti.
\n\u015ei gigan\u0163ii interna\u0163ionali au luat \u00een calcul accelerarea investi\u0163iilor c\u00e2nd vine vorba despre autovehiculele viitorului. Grupul german Dr\u00e4xlmaier, care are \u00een Rom\u00e2nia aproximativ 15.000 de angaja\u0163i \u015fi care a suspendat activitatea fabricilor locale din Satu Mare, Pite\u015fti, Timi\u015foara, Hunedoara \u015fi Bra\u015fov ca urmare a m\u0103surilor implementate \u00een vederea prevenirii r\u0103sp\u00e2ndirii coronavirusului \u015fi \u00een contextul reducerii activit\u0103\u0163ii clien\u0163ilor din pia\u0163a auto, are planuri de dezvoltare pe termen lung, mai exact p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, spun oficialii companiei la solicitarea ZF.
\nFiliala local\u0103 a grupului Dr\u00e4xlmaier, intrat\u0103 pe pia\u0163a local\u0103 \u00een 1992, produce \u00een fabricile din Rom\u00e2nia cablaje electrice, componente electrice \u015fi electronice, cablaje de \u00eenalt\u0103 tensiune, interioare (cockpit), console centrale \u015fi panouri de u\u015fi. De asemenea, germanii produc \u00een fabricile locale sisteme electrice \u015fi electronice, interioare de lux \u015fi sisteme de bord pentru m\u0103rci premium din industria de profil, precum BMW, Jaguar, Mercedes-Benz sau Maserati.
\nPotrivit informa\u0163iilor acordate de reprezenta\u0163ii companiei anterior, Dr\u00e4xlmaier avea \u00een plan s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o fabric\u0103 de baterii pentru ma\u015fini electrice la Timi\u015foara, unde compania de\u0163ine deja un teren de 130.000 mp pentru care are un plan de dezvoltare pe o perioad\u0103 de 15 ani. Astfel, proiectul ar cuprinde cinci cl\u0103diri de produc\u0163ie concentrate \u00een jurul unei cl\u0103diri-nucleu \u2013 ce va cuprinde spa\u0163ii de birouri, sociale \u015fi laboratoare de cercetare. \u201ePrima parte va fi realizat\u0103 \u00een intervalul 2020-2021 \u015fi include construc\u0163ia primei hale de produc\u0163ie cu o suprafa\u0163\u0103 de peste 10.000 mp, iar a doua etap\u0103 va fi contruit\u0103 \u00eentre 2022 \u015fi 2030 \u015fi const\u0103 \u00een dezvoltarea cl\u0103dirii nucleu \u015fi alte spa\u0163ii de produc\u0163ie ce se vor \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 15.300 mp\u201d, au explicat reprezentan\u0163ii companiei.<\/p>\n
\nCare sunt \u015fansele Rom\u00e2niei s\u0103 devin\u0103 din nou un hub de produc\u0163ie?
\nLu\u00e2nd \u00een calcul aceste exemple \u015fi contextul pandemic, nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m care sunt \u015fansele Rom\u00e2niei de a se transforma din nou \u00eentr-un hub regional \u015fi poate chiar global al produc\u0163iei. \u00cen domeniul aprovizion\u0103rii de pild\u0103, \u00een contextul actualei pandemii, exist\u0103 \u015fi o tendin\u0163\u0103 de mutare a lan\u0163urilor de aprovizionare dinspre China c\u0103tre Europa, care ar poate fi o veste bun\u0103 pentru \u0163\u0103rile est-europene, \u00een special pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 ar putea veni cu investi\u0163ii str\u0103ine noi, a observat Alexander Boersch, economistul-\u015fef \u015fi coordonatorul diviziei de cercetare din cadrul Deloitte Germania, \u00een cadrul evenimentului Deloitte\/ZF CFO Summit. \u201eAm v\u0103zut multe discu\u0163ii despre lan\u0163urile de aprovizonare. Sunt c\u00e2teva trenduri \u00een care lan\u0163urile de aprovizionare ar putea s\u0103 se mute dinspre China spre Europa, lucru care ar putea fi interesant pentru \u0163\u0103rile din Europa de Est, \u00een special pentru Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 mutare ar putea veni cu investi\u0163ii substan\u0163iale. M\u0103 a\u015ftept ca multe investi\u0163ii s\u0103 fie realizate \u00een acest context. Nu neap\u0103rat anul acesta, dar poate anul viitor\u201c, a spus Alexander Boersch, invitatul special al evenimentului.
\n\u201eSunt dou\u0103 motive pentru care unii produc\u0103tori interna\u0163ionali ar putea decide relocalizarea produc\u0163iei \u00een Europa: reducerea dependen\u0163ei de continentul asiatic (de exemplu, \u00een industria farmaceutic\u0103, ingredientele vin \u00een propor\u0163ie de 80% din China sau India) sau nevoia de a reconstitui proximitatea pe lan\u0163ul de produc\u0163ie (\u00een piata componentelor electronice, de exemplu). Pentru industria chimic\u0103 \u015fi farmaceutic\u0103 vedem tendin\u0163a de a asigura un soi de suveranitate sanitar\u0103, \u00een timp ce pentru electronice, motiva\u0163iile principale sunt proximitatea fa\u0163\u0103 de locul unde se asambleaz\u0103 produsul finit, deci fa\u0163\u0103 de client\u201d, a r\u0103spuns Raluca P\u00e2rvu, business manager la BPI Group, companie de consultan\u0163\u0103 \u00een management \u015fi resurse umane, \u00eentrebat\u0103 de Business MAGAZIN care sunt \u015fansele ca produc\u0163ia asiatic\u0103 s\u0103 se relocheze \u00een Rom\u00e2nia. Ea este de p\u0103rere c\u0103 vor fi luate \u015fi astfel de decizii, de relocare a produc\u0163iei, mai ales c\u0103 unele guverne le \u00eencurajeaz\u0103 \u201eputernic \u015fi promit sprijin financiar consistent\u201d acestor companii.
\n \u201eCostul sc\u0103zut al produc\u0163iei fusese motivul pentru care multe industrii au ales Asia ca baz\u0103 de produc\u0163ie. \u00cen contextul postpandemic, nu se pune problema ca produc\u0103torii s\u0103 accepte costurile de produc\u0163ie europene (de dou\u0103 ori mai mari \u00een medie) pentru c\u0103 acest lucru se va reg\u0103si implicit \u015fi \u00een costul final al produselor. Deci vor c\u0103uta solu\u0163ii s\u0103 ob\u0163in\u0103 costuri similare cu cele asiatice \u00een Europa.\u201d
\n \u00cens\u0103 unul dintre principalii factori care vor atrage produc\u0103torii interna\u0163ionali va fi automatizarea \u015fi digitalizarea, at\u00e2t la nivel public c\u00e2t \u015fi privat. \u201eDac\u0103 procesele automatizate vor fi eficiente ca \u015fi cost, atunci noile investi\u0163ii se vor direc\u0163iona \u015fi c\u0103tre Europa. Dar asta implic\u0103 mult mai pu\u0163in personal\u201d, observ\u0103 ea.
\nAstfel, ea crede c\u0103 \u201eeste pu\u0163in probabil ca industrii care folosesc intensiv m\u00e2na de lucru ieftin\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een Europa, pu\u0163ine sunt \u0163\u0103rile cu cost competitiv din acest punct de vedere. Mai degrab\u0103 a\u015ftept\u0103m investi\u0163ii \u00een centre de cercetare sau companii tehnologice, unde procesele de lucru au mare valoare ad\u0103ugat\u0103\u201d.
\n\u00cen acest context, ea consider\u0103 c\u0103 \u201eRom\u00e2nia poate juca o carte important\u0103 \u015fi mai ales are nevoie s\u0103 investeasc\u0103 major \u00een cercetare, \u00een educa\u0163ie, pentru a putea forma speciali\u015fti \u015fi, eventual, s\u0103 le \u015fi dea o p\u00e2ine acas\u0103, nu s\u0103-i exporte prin alte \u0163\u0103ri\u201d. Raluca P\u00e2rvu adaug\u0103 c\u0103 pe termen scurt \u015fansele Rom\u00e2niei de a atrage noi investi\u0163ii sunt moderate: infrastructura nu s-a dezvoltat major, nu avem vizibilitate pe planuri consistente de investi\u0163ii publice, deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este \u00eenc\u0103 de actualitate \u00een ciuda acestui \u00eenceput de criz\u0103. \u201e\u015ei mai ales Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een competi\u0163ie cu multe alte \u0163\u0103ri din regiune \u015fi chiar cu \u0163\u0103rile de origine ale marilor grupuri produc\u0103toare. Nu e de ignorat c\u0103 \u00een ultimii cinci ani Rom\u00e2nia nu a beneficiat deloc de tendin\u0163a de relocalizare industrial\u0103. Ba mai mult, ne afl\u0103m printre \u0163\u0103rile care au beneficiat masiv de pe urma offshoring-ului\u201d, a continuat P\u00e2rvu.
\nEa mai spune c\u0103 \u201epentru companiile produc\u0103toare va deveni important s\u0103 g\u0103seasc\u0103 locul potrivit, nu doar locul cel mai ieftin – costuri mici de transport \u015fi logistice, costuri cu for\u0163a de munc\u0103\u201d. \u00cen mod tradi\u0163ional, Transilvania a fost cel mai bun bazin ocupa\u0163ional pentru industrie, pentru c\u0103 at\u00e2t infrastructura c\u00e2t \u015fi personalul calificat erau disponibile. \u201ePentru noi investi\u0163ii sunt argumente importante \u00een decizie \u015fi nu sunt motive ca aceste argumente s\u0103 se fi schimbat. Va mai conta \u015fi peisajul politic de dup\u0103 alegeri, mai ales dac\u0103 la nivel local \u015fi jude\u0163ean se vor g\u0103si lideri capabili s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2t de importante sunt locurile de munc\u0103 pentru comunitate\u201d, a mai observat ea.
\nFlorin Godean, country manager \u00een cadrul furnizorului de servicii de resurse umane Adecco Rom\u00e2nia, este de p\u0103rere c\u0103 atuurile \u0163\u0103rii constau \u00een \u201eexperien\u0163a ultimilor 20 de ani, timp \u00een care a atras multe investi\u0163ii str\u0103ine exact \u00een domeniul industrial \u015fi de produc\u0163ie. Acest lucru a adus dup\u0103 sine preg\u0103tirea unor genera\u0163ii de blue collars (\u015fi nu numai) care s-ar integra cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een fabricile noilor investitori. \u00cen acela\u015fi timp faptul c\u0103 apar tot mai multe \u015fcoli duale \u015fi c\u0103 infrastructura de transport se extinde sunt atuuri foarte importante pentru Rom\u00e2nia\u201d.
\nEl observ\u0103 c\u0103 \u00een prezent, regiunile cu cel mai mare poten\u0163ial de atragere a investitorilor interna\u0163ionali sunt cele care au un capital uman disponibil \u015fi bine preg\u0103tit. \u201eDesigur, \u015fi infrastructura de transport este important\u0103, dar a\u015f pune accentul pe resurse umane disponibile care s\u0103 deserveasc\u0103 ace\u015fti investitori, spre exemplu regiunile Bucure\u015fti-Ilfov, Vest, Nord-Vest.\u201d
\nPrincipalele motive care ar sta la baza mut\u0103rii produc\u0163iei din Asia \u00een Europa ar fi chiar o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a pandemiei de Covid-19, care pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 ar aduce produc\u0163ia din Asia \u00een Europa, ar perturba lan\u0163urile de produc\u0163ie \u00een Asia, astfel c\u0103 \u201einvestitorii ar alege s\u0103 aduc\u0103 produc\u0163ia mai aproape de consumatorii finali\u201d, a mai spus Florin Godean.
\n \u201eEuropa este un mare consumator de bunuri \u015fi servicii, iar estul continentului poate prelua aceste investi\u0163ii. Mai ales pentru c\u0103 \u0163\u0103rile din est au dat dovada c\u0103 pot gestiona cu succes pandemia de COVID-19 – Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Croa\u0163ia, inclusiv Rom\u00e2nia.\u201d
\nTotu\u015fi, Florin Godean crede c\u0103 momentan \u201eeste dificil s\u0103 anticip\u0103m o astfel de mi\u015fcare logistic\u0103. Mai ales c\u0103 sunt mul\u0163i factori care ne indic\u0103 mi\u015fc\u0103ri \u00eentre \u0163\u0103rile asiatice. La \u00eenceputul lunii martie Apple, Google \u015fi Microsoft luau \u00een calcul mutarea unor centre de produc\u0163ie din China \u00een \u0163\u0103ri din Asia de Sud-Est care au avut mai mult succes \u00een gestionarea epidemiei Covid-19 \u2013 spre exemplu, Vietnam sauThailanda. Chiar \u015fi a\u015fa, este evident c\u0103 Rom\u00e2nia ar avea de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 marii produc\u0103tori de bunuri ar muta produc\u0163ia \u00een \u0163ar\u0103. Principalii c\u00e2\u015ftig\u0103tori ar fi angaja\u0163ii care au fost de cur\u00e2nd disponibiliza\u0163i \u015fi sunt \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 \u015fi, ulterior, statul \u015fi to\u0163i furnizorii locali de materii prime, bunuri intermediare \u015fi servicii.\u201d
\nCu atuuri sau f\u0103r\u0103, pentru a se asigura c\u0103 produc\u0103torii cu renume interna\u0163ional nu vor ocoli pia\u0163a local\u0103, statul rom\u00e2n ar trebui s\u0103 acorde importan\u0163\u0103 anumitor indicatori \u015fi factori ce pot atrage sau respinge aceste poten\u0163iale investi\u0163ii str\u0103ine.
\n\u201eM\u0103surile acestea nu sunt diferite de cele pe care le auzeam postcriz\u0103, ele fiind stabilitate economic\u0103 \u015fi fiscal\u0103, facilit\u0103\u0163i pentru investitorii str\u0103ini, o for\u0163\u0103 de munc\u0103 din ce \u00een ce mai educat\u0103 \u015fi disponibil\u0103, infrastructur\u0103 de transport \u2013 o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru industrie. Suplimentar, dac\u0103 ar exista resurse, s-ar impune un plan strategic cu finan\u0163are pentru sectoarele susceptibile s\u0103 relocalizeze afaceri \u00een Europa\u201d, a explicat Raluca P\u00e2rvu.
\nDe asemenea, Florin Godean consider\u0103 c\u0103 \u201eun punct bun de \u00eenceput ar fi reducerea impozit\u0103rii pe munc\u0103. Lucrul acesta ar reduce presiunea costurilor pentru angajatori, ar duce la cre\u015fterea salariilor \u015fi ar \u00eencuraja rom\u00e2nii s\u0103 \u00ee\u015fi caute un loc de munc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Cu o for\u0163\u0103 de munc\u0103 disponibil\u0103 \u015fi un cadru de impozitare mai relaxat, Rom\u00e2nia ar compensa pentru lipsa infrastructurii de transport, care \u00eenc\u0103 se las\u0103 a\u015fteptat\u0103\u201d. <\/p>\n
\nExporturi \u00een context pandemic
\nPeste 50% dintre responden\u0163ii la un sondaj realizat de INS, care \u00een martie 2019 de\u0163ineau 62% din exporturile Rom\u00e2niei, au spus c\u0103, \u00een martie curent, exporturile lor s-au redus ca urmare a pandemiei.
\n32% dintre reponden\u0163i (\u015fefi de companii) au estimat pentru martie 2020 o sc\u0103dere de p\u00e2n\u0103 la 25% a exporturilor, 12% o sc\u0103dere \u00eentre 25% \u015fi 50%, iar 7% au estimat o contrac\u0163ie a exporturilor cu peste 50%. Pentru 10% dintre reponden\u0163i exporturile au crescut, relev\u0103 sondajul.
\nPotrivit sursei citate, cauzele principale ale reducerii exporturilor au fost problemele cu transportul (22,4% dintre reponden\u0163i); reducerea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie (16,6%); interdic\u0163ii temporare legale de export (16,5%); lipsa materiilor prime din import (14,1%) \u015fi anularea de contracte (9,1%).<\/p>\n
\nSursa foto: RAAL Bistri\u0163a<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chiar dac\u0103 investi\u0163iile noi \u00een produc\u0163ie au devenit un soi de rara avis a industriei locale, schimb\u0103rile din domeniu nu \u00eenseamn\u0103 doar \u00eenchideri de fabrici, ci \u015fi intrarea pe cele mai noi ni\u015fe ale industriei globale. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[26791,13044,235,4636,10275,30016,9794,474,293,149,21231,36022,259,80,98,4895,9459,241],"class_list":["post-184244","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-atragere","tag-bistrita","tag-business","tag-cursa","tag-fabrici","tag-gigant","tag-inchidere","tag-industrie","tag-intrare","tag-investitii","tag-locale","tag-miza","tag-productie","tag-refuz","tag-romania","tag-schimbari","tag-tesla","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=184244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":184259,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184244\/revisions\/184259"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=184244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=184244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=184244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}