\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5740890\/18\/banda-jocuri-1.jpg?width=438&height=31\")
<\/a><\/p>\nPe continentul european, numele Namco Bandai este insa destul de
\nputin cunoscut, desi apartine unuia dintre cei mai mari producatori
\nde jocuri din lume. In Romania, nici atat. Intrebati pe oricine din
\nafara cercului de oameni din industria jocurilor si probabil nu va
\nputea spune cu ce se ocupa compania. “Nici macar cei care vin la
\ninterviuri de angajare nu stiu prea multe”, spune in gluma Andrei
\nLopata, directorul de operatiuni al companiei. “De-abia dupa ce
\nafla de Pac-Man fac legatura”, marturiseste el despre jocul devenit
\nemblema pentru producatorul japonez.<\/p>\n
<\/p>\n
Studioul din Romania si-a inceput activitatea in 2007, pe atunci
\nsub numele de Vivendi Games Mobile, fiind divizia locala a
\nproducatorului care, un an mai tarziu, a cumparat competitorul
\nActivision. In urma integrarii, jocurile pentru echipamente mobile
\nnu au mai avut loc in strategia noilor manageri, care au luat
\natunci decizia sa renunte la productia de astfel de jocuri si sa
\ninchida sau sa vanda toate birourile din lume. Asa a intrat practic
\nNamco Bandai in Romania.<\/p>\n
“Negocierea a fost destul de neobisnuita”, isi aminteste Lopata,
\ncel care a purtat discutiile cu Kenji Hisatsune, seful din SUA al
\ncompaniei, cu managerul operatiunilor din Marea Britanie de la acel
\nmoment si cu seful studioului american de productie. Nu, nu pentru
\nca, in general, discutiile dintre europeni sau americani si
\njaponezi sunt destul de greoaie, ci pentru ca strainii au pus mai
\ndegraba pret pe cuvant atunci cand au trasat conditiile generale
\nale preluarii, decat pe indicatorii si rapoartele financiare
\nanalizate cu minutiozitate inainte. Una dintre conditii, spre
\nexemplu, a fost ca echipa de management sa ramana aceeasi, desi in
\ncontract nu se regaseste o asemenea clauza. Iar tactica este
\naplicata si acum, o decizie comunicata verbal valorand mai mult
\ndecat procesul birocratic ce trebuie urmat.<\/p>\n
Studioul unde lucreaza acum aproape 140 de oameni, cifra ce
\nurmeaza sa depaseasca 150 pana la jumatatea anului, este insa un
\nsoi de subcontractor pentru Namco Bandai, achizitia avand drept
\nscop acoperirea activitatilor de adaptare a jocurilor pe noile
\nmodele de telefoane. In celelalte birouri, din SUA si Japonia, nu
\nprea se mai facea fata, in timp ce in Marea Britanie activitatea
\ns-a concentrat doar pe vanzari. “Cand porneste un proiect nou,
\ncompania cere oferte de la toate diviziile din lume, dar si de la
\nfirme externe, urmand sa aleaga producatorul in functie de
\ncosturile aferente si de timpul de derulare”, explica Andrei
\nLopata.<\/p>\n
Astfel, deciziile operationale si strategiile sunt creionate
\nindependent in fiecare dintre filiale, entitati juridice
\nindependente care ajung astfel sa concureze intre ele pentru a
\ncastiga un proiect. Competitia se justifica prin faptul ca
\ninvestitiile si cheltuielile sunt suportate din incasarile proprii,
\nfara sustinere din partea companiei-mama, model radical diferit
\nfata de cel aplicat de Vivendi, spre exemplu, care lua deciziile la
\nsediul central si le transmitea apoi spre executie in studiourile
\ndin lume, centralizand veniturile si cheltuielile.<\/p>\n
“Evident, daca nu faci bani, nu mai poti prelua nici proiecte”,
\nspune managerul Namco Bandai Romania. Compania a avut anul trecut o
\ncifra de afaceri de aproape 2,4 de milioane de euro, din care mai
\nbine de 95% provine de pe piata americana, in conditiile unei marje
\nde profitabilitate de 2%. Perspectivele pentru acest an sunt insa
\ndestul de optimiste, mai ales ca a existat crestere chiar din
\nprimele doua luni, iar planurile lui Lopata vizeaza dezvoltarea a
\n12 jocuri in 2010, cu patru mai multe fata de anul precedent.<\/p>\n
<\/p>\n
Intrarea Namco Bandai a confirmat Romania drept “hub” pentru
\nproductia de jocuri pentru telefoane mobile, chiar daca probabil nu
\nasta a fost intentia de la bun inceput. Rand pe rand, pe piata
\nsi-au facut loc cativa dintre cei mai mari producatori din lume,
\nmizand fiecare pe avantajul de a avea o legatura aici si de a nu
\nporni de la zero \u00f1 Electronic Arts a avut omul, pe Mihai Pohontu,
\nangajat in SUA si intors in tara pentru a porni divizia, Gameloft a
\navut relatia stabilita anterior cu Romania de Ubisoft, companie
\naflata sub aceeasi umbrela, iar Namco Bandai a avut un birou gata
\ncladit, cu mai bine de 100 de angajati. “Probabil ca daca in locul
\nunui roman ar fi fost un ungur sau daca in loc de Bucuresti
\nstudioul ar fi fost la Budapesta, industria romaneasca de jocuri
\nn-ar mai fi fost la fel de aglomerata”, crede Paul Friciu, seful
\nGameloft. “Iar daca ar fi fost sa porneasca de la zero, evaluarea
\nar fi fost facuta mult mai in detaliu, caz in care alte tari vecine
\nar fi avut poate de castigat”.<\/p>\n
Pe de alta parte insa, Romania are in continuare avantajul ca
\ndispune de programatori specializati mai ieftini decat in Vest, mai
\nales acum, cand situatia economica dificila a temperat asteptarile
\nsi cresterile mari de salarii de acum cativa ani. In total, in
\ndomeniul dezvoltarii de jocuri pentru mobile lucreaza probabil
\npeste 1.000 de oameni, dar fiind ca, pe langa marii producatori
\ncare aduna mai mult de jumatate din aceasta cifra, exista zeci de
\nfirme mici cu cateva jocuri la activ sau chiar echipe de cativa
\noameni care au dezvoltat un singur joc pentru iPhone. Un
\nprogramator din categoria juniorilor, cu un bagaj de cunostinte de
\nbaza, este platit cam cu 800 de euro, in timp ce unul specializat
\nsi cu experienta mai mare de trei ani castiga in medie 1.500 de
\neuro, dupa aprecierea Iulianei Badea, manager in cadrul companiei
\nde resurse umane Lugera&Makler, dar poate ajunge chiar si la
\n2.500 de euro. Adica sub nivelul salariilor programatorilor din
\nEuropa de Vest si chiar si din tari vecine, precum Polonia. “Fata
\nde Ucraina, spre exemplu, programatorii romani sunt mai scumpi.
\nPrin comparatie cu Franta insa, sunt mai ieftini, iar fata de Marea
\nBritanie sunt foarte ieftini”, apreciaza Andrei Lopata.<\/p>\n
Cu toate acestea, salariile au crescut destul de mult in ultimii
\nani, cu o marja chiar mai mare de 20% pe an, pe de-o parte pentru
\nca nivelul de unde s-a pornit a fost scazut de la bun inceput, iar
\npe de alta parte pentru ca, de fiecare data cand un nou competitor
\nsi-a facut intrarea pe piata, firmele deja existente s-au asigurat
\nastfel ca nu vor pierde din angajati. De-abia anul trecut s-au
\nvazut si efectele acestei strategii de crestere a salariilor, cand,
\nfortate sa se reorganizeze si sa reduca din cheltuieli, multe
\ncompanii au renuntat la o parte din angajati – obligati astfel, in
\ncea mai mare parte, sa se reorienteze catre alte domenii unde era
\nnevoie de programare. “Singura problema ramane faptul ca, desi stam
\nbine din punct de vedere tehnic, la capitolul design si
\ncreativitate mai avem de munca”, crede Paul Friciu, managerul
\nGameloft, care se loveste acum tocmai de acest neajuns in cautarea
\nde angajati, in special pentru departamentul de creatie, ca parte a
\nstrategiei de crestere de la 210 la 240 de oameni in prima parte a
\nacestui an.<\/p>\n
<\/p>\n
Andrei Lopata are si o explicatie pentru ceea ce denumesc
\nmanagerii companiilor de jocuri “lipsa de creativitate”. In Romania
\nn-a existat traditia din cultura occidentala a revistelor de benzi
\ndesenate sau a jocurilor electronice de sala aparute in urma cu mai
\nmult de trei decenii. Pac-Man, de exemplu, personajul pe care s-a
\nconstruit imperiul Namco, a aparut in 1980 si detine opt recorduri
\nGuiness, printre care “cel mai de succes joc video cu moneda” din
\nlume, dar si cel mai mare joc, pentru ca in 2004 a fost recreat de
\nstudentii de la New York University, imbracati in costumul galben
\nal personajului sau in fantome multicolore si jucat in labirintul
\ncladirilor din Manhattan.<\/p>\n
Pac-Man face astfel si o legatura culturala care altfel nu prea
\nfunctioneaza. Pentru ca Namco Bandai imparte harta mondiala in
\ntrei: Japonia, pentru care produc jocuri doar japonezii, SUA si
\nrestul lumii. Japonia si celelalte tari din Asia, in general,
\nbeneficiaza de tratament special doar prin prisma diferentelor de
\nfond, fie ele culturale sau chiar comportamentale, pentru asiatici
\njocurile fiind mai mult decat un stil de viata. Nu conteaza ca doar
\njumatate din populatia continentului detine un telefon mobil, daca
\nne gandim ca baza este uriasa – numai China si Japonia aduna peste
\n850 de milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobila.
\n“Diferentele culturale enorme ne-au impiedicat sa dezvoltam jocuri
\npentru Asia. Si nici cu piata americana nu avem prea multe in
\ncomun”, spune Andrei Lopata. Cea mai importanta deosebire dintre
\nEuropa si America tine chiar de platforma – in Europa, jocurile
\nsunt cladite in Java, in timp ce in SUA este folosita platforma
\nBrew. Cu toate acestea, nu putea fi ignorat potentialul enorm al
\npietei americane, unde consumatorii sunt mult mai deschisi sa
\ncheltuie sume modice pentru a cumpara un joc pentru telefonul mobil
\ndecat europenii, care anul acesta ar urma sa asigure 20% din
\nvanzari.<\/p>\n
Contributia pietei romanesti nu va fi insa foarte mare, pentru
\nca din punctul de vedere al jocurilor mobile nu este inca o piata
\nconsistenta, chiar daca e comparabila ca vanzari cu tari mai
\ndezvoltate in domeniu, precum Ungaria sau Cehia. Putini scot din
\nbuzunar intre unu si trei euro pentru a descarca unul dintre
\njocurile disponibile pe portalurile operatorilor de telefonie
\nmobila – Orange si Vodafone, spre exemplu, ofera fiecare peste
\n1.000 de titluri. “Baza de consumatori este mica si destul de
\ninstabila, in principiu cateva zeci de mii de oameni care cumpara
\njocuri in mod constant”, sustine Paul Friciu. In realitate, numarul
\ncelor care se joaca este mult mai mare, pentru ca, asemenea
\ncomputerelor, nici telefoanele mobile nu sunt ferite de
\npiraterie.<\/p>\n
<\/p>\n
Problema n-ar fi nici jocurile disponibile – operatorii ofera
\ntitluri semnate de nume cunoscute, precum Electronic Arts,
\nGameloft, Glu sau I-Play – si nici compatibilitatea telefoanelor,
\ndin moment ce aproape toate tipurile de terminale vandute de cei
\nmai mari operatori de pe piata, cateva mii la numar, sunt capabile
\nsa ruleze un joc. Cu toate acestea, numai “aproximativ 10% dintre
\nvizitatorii portalului Orange folosesc serviciul de jocuri,
\ndescarcand in medie cam doua titluri pe luna”, spune Oana
\nComanescu, content&young segment manager in cadrul Orange
\nRomania. Pentru competitorul Vodafone, care a lansat si un
\nabonament de doi euro ce permite descarcarea a doua jocuri pe luna
\nindiferent de costul lor, media este de 1,5 jocuri, preferate fiind
\ncele de fotbal, curse de masini si actiune, pe care cei mai multi
\ndintre clienti le joaca pe telefoane Nokia, urmate de Sony Ericsson
\nsi Samsung, conform oficialilor Vodafone. “Mai mult de jumatate
\ndintre jocurile descarcate din portal sunt incadrate in categoriile
\nsport, racing, actiune si aventura”, confirma si Comanescu,
\nmentionand ca restul jocurilor cumparate sunt impartite intre alte
\n15 categorii.<\/p>\n
Pe masura ce telefoanele mobile compatibile, mai performante si
\ncu ecrane mai generoase, isi fac tot mai mult loc in buzunarele
\nconsumatorilor, numarul celor ce vor descarca jocuri va creste si
\nla fel se va intampla probabil si cu numarul jocurilor cumparate.
\nTotusi, acest tip de continut va intra in urmatorii ani in
\ncompetitie cu aplicatiile pentru mobil, care ofera o experienta
\nsimilara, dar inlocuiesc componenta de amuzament cu una practica”,
\neste de parere Oana Comanescu. Si, probabil, si accesul la astfel
\nde servicii va evolua catre un model bazat mai degraba pe vanzarea
\ncontinutului prin magazine de aplicatii, asa cum se intampla la
\nnivel mondial pe Apple App Store sau Nokia Ovi Store, de
\nexemplu.<\/p>\n
Nu in ultimul rand, dimensiunea de “hub” a Romaniei este
\ncompletata de prezenta, pe langa Gameloft si Namco Bandai, a
\nElectronic Arts Mobile Romania, divizie a gigantului Electronic
\nArts, si de I-Play, subsidiara a Oberon Media, companie infiintata
\nin 2003, cu birouri in America de Nord, Europa si Asia. Oberon este
\nun start-up israeliano-american dedicat jucatorului de ocazie,
\ndevenit, de altfel, tinta preferata; jucatorul de ocazia nu este
\nnici asa de pretentios ca jucatorul inrait si, spun statisticile, e
\nmult mai dispus sa plateasca.
\nDirectia in care se indreapta jocurile mobile pare sa fie destul de
\nclara. Daca despre industria jocurilor se spunea la inceputul lui
\n2009 ca nu va fi afectata de criza, atunci cand in cele din urma
\ns-a dovedit contrariul, iar majoritatea marilor producatori de
\njocuri au pierdut bani, colacul de salvare a venit tocmai din
\npartea jocurilor pentru echipamente mobile. Domeniul este destul de
\nrezistent la criza, considera Paul Friciu, care ofera drept
\nexplicatie faptul ca jocurile mobile au ramas chiar si in vremurile
\nde acum o forma ieftina de divertisment. “O contributie a avut si
\niPhone, care a schimbat perceptia consumatorilor in ce priveste
\njocurile pe echipamente mobile”, apreciaza managerul Gameloft. Iar
\niPad, noua jucarie a lui Steve Jobs care va fi lansata in magazine
\nla inceputul lunii aprilie, nu va face decat sa deschida si mai
\nmulte drumuri producatorilor de jocuri mobile. iPad este potrivit,
\nspre exemplu, pentru jocurile de genul sah, table sau
\nMonopoly.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Gameloft a inceput sa lucreze in Romania la adaptarea jocului
\nNova pentru platforma iPad inca dinainte sa fie prezentat
\nechipamentul (compania are acces la o parte dintre specificatiile
\ntehnice), dar in pregatire mai este cel putin inca un alt proiect,
\ndespre care managerul nu ofera deocamdata nici un detaliu. Si nu va
\ntrece mult timp pana cand toti marii producatori se vor inghesui sa
\nlanseze titluri pentru iPad, cu toate criticile referitoare la
\ndimensiunile incomode ale e-readerului.<\/p>\n
Putin surprinzator poate, analistii estimeaza ca numarul
\ntelefoanelor mobile inteligente vandute in lume pana la sfarsitul
\nanului viitor va fi mai mare decat cel al PC-urilor, dupa cum
\nestimeaza Mike Abramsky, analist in cadrul RBC. Si o piata de peste
\n500 de milioane de utilizatori spune multe despre potentialul
\ndomeniului; sa ne gandim ca divertismentul digital pe telefoane
\nmobile a ajuns la o valoare a vanzarilor de 30 de miliarde de euro
\nanul acesta, din care jocurilor le revine cam un sfert.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe o piata care la nivel mondial depaseste cinci miliarde de euro, cea a jocurilor pentru mobile, lucreaza mai mult de 1.000 de romani. Recent intrata este compania japoneza Namco, creatoarea binecunoscutului Pac-Man<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,7209,16447,16446],"class_list":["post-18382","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-itc","tag-namco","tag-pac-man"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18382"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38284,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18382\/revisions\/38284"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5740890\/20\/banda-jocuri-vandute.jpg?width=333&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5740890\/23\/banda-tv-telefoane.jpg?width=327&height=31\")
<\/a><\/p>\n