Glasbau Hahn ar putea fi cu usurinta confundat cu unul dintre
\nservice-urile sau magazinele de instalatii care predomina intr-un
\nfost cartier industrial aflat la cativa kilometri de cartierul
\nfinanciar al Frankfurtului.<\/p>\n
Producatorul de sticla – o afacere de familie, cu 140 de
\nangajati, fara a-l socoti pe nepotul Hahn care conduce
\noperatiunile, este insa un exemplu perfect de companie mica si
\nfoarte bine orientata, din categoria celor care ar putea propulsa
\nGermania din nou pe orbita cresterii economice.<\/p>\n
Paradoxul este ca tocmai asemenea companii fac viata dificila
\npentru partenerii Germaniei din Uniunea Europeana. Glasbau Hahn
\neste o companie multinationala in miniatura, care face peste 60%
\ndin cifra de afaceri in exteriorul tarii si care domina ingusta,
\ndar foarte profitabila sa nisa: piata globala de cutii de sticla
\npentru exponatele din muzee. Chiar mumia faraonului Tutankhamon se
\nafla intr-o vitrina cu climat controlat facuta in atelierul Glasbau
\nHahn, aflat langa un depou si peste drum de un showroom Fiat.<\/p>\n
Pe masura ce Glasbau Hahn si mii de alti mici exportatori
\ngermani isi revin dintr-un 2009 dramatic, ei dau Uniunii Europene
\nacel atat de necesar impuls de crestere. Din nefericire, o parte a
\nsuccesului lor se realizeaza in dauna unor tari ca Grecia, Spania
\nsi Portugalia.<\/p>\n
Aceste asa-numite tari de la periferia UE au ajuns la datorii
\nmasive in parte pentru ca au cumparat mult prea multe Mercedesuri
\nsi alte bunuri fabricate in Germania si in alte parti, fara a mai
\nproduce destule bunuri de export in compensatie.<\/p>\n
De fapt, marfurile din Grecia, Spania si Portugalia erau adesea
\nnecompetitive pentru ca in ultimul deceniu aceste state au lasat
\nsalariile sa creasca mai repede decat productivitatea si au devenit
\nprea scumpe.<\/p>\n
In acelasi timp, Germania – o natiune de economi – a exportat
\nmai mult decat a consumat, profitand de pe urma vecinilor cu mana
\nlarga, dar neraspunzand prin achizitia unei cantitati comparabile
\nde marfuri de import.<\/p>\n
<\/p>\n
“Aceste bule ale consumului pe baza de marfa de import, care au
\ntot crescut la periferie, reflecta in oglinda surplusul pe care il
\nproduce Germania”, spune Erik Berglof, economist-sef la Banca
\nEuropeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu sediul la
\nLondra. “Seamana cu ce se intampla intre China si Statele Unite si
\na dat nastere la multe tensiuni”.<\/p>\n
Excedentul comercial al Germaniei este de departe cel mai mare
\ndin Europa, ajungand anul trecut la 135,8 miliarde de euro,
\npotrivit Eurostat, oficiul de statistica al Uniunii Europene.
\nExcedentul Germaniei a fost de cel putin trei ori mai mare decat
\ncel al Olandei, aflata pe locul al doilea in UE dupa acest
\ncriteriu.
\n}arile cu cele mai mari deficite comerciale sunt de asemenea si
\ncele cu cele mai mari probleme: Marea Britanie, Spania, Grecia si
\nPortugalia. Doar Franta, care se situeaza si ea in primele cinci
\nstate cu cele mai mari deficite, are o economie relativ
\nsanatoasa.<\/p>\n
Exemplul Glasbau Hahn ne ajuta sa intelegem de ce este Germania
\natat de competitiva. Compania si cele asemanatoare cu ea sunt
\nadesea numite campionii din umbra. Ele au invatat cu multa vreme in
\nurma cum sa compenseze lenta crestere economica din interior prin
\nextinderea operatiunilor in exterior. Si, ca sa acopere costul
\nridicat al fortei de munca din Germania, ele se concentreaza pe
\nproduse premium pentru care consumatorii sunt dispusi sa plateasca
\nmai mult.<\/p>\n
“Niciodata nu suntem cei mai ieftini”, admite Till Hahn, decanul
\nde varsta al familiei care detine si opereaza compania din 1836.
\nDar Hahn, un tip vesel in varsta de 72 de ani, imbracat cu
\npantaloni reiati si un pulover cadrilat, adauga ca pretul este mai
\nputin important pentru un curator de muzeu care trebuie sa pastreze
\no Biblie tiparita de Gutenberg. “In 20 de ani, nimeni nu va mai
\nintreba cat a costat vitrina respectiva”, spune el. “Ce conteaza
\neste conservarea exponatului”.<\/p>\n
Intr-un stil nemtesc caracteristic, Glasbau Hahn a aplicat o
\nmentalitate inginereasca unui obiect aparent obisnuit. Vitrinele
\nsale au sisteme de protectie impotriva prafului si de control al
\nclimatului. Peretii de sticla se deschid cu ajutorul unei
\ntelecomenzi.<\/p>\n
Vitrinele Glasbau Hahn se gasesc in muzee de varf, inclusiv in
\nBritish Museum din Londra, Rijksmuseum din Amsterdam si Hermitage
\ndin Sankt Petersburg. Compania a construit vitrine care adapostesc
\ncopii ale Declaratiei de Independenta la Biblioteca din New York si
\nmumia lui Tutankhamon din Luxor, unde o carcasa de sticla special
\ncreata la Frankfurt il pastreaza pe faraonul adolescent intr-o
\natmosfera de azot.<\/p>\n
<\/p>\n
Expertiza si reputatia Glasbau Hahn au ajutat-o s-o ia inaintea
\nconcurentilor din Italia si Belgia, la fel cum alte companii
\ngermane si-au surclasat competitorii europeni.<\/p>\n
Problema cu care se confrunta autoritatile europene este cum pot
\nfi corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii,
\ncreate de competitivitatea Germaniei.<\/p>\n
Pentru Germania n-ar avea niciun sens sa-si reduca exporturile.
\n“Cum sa le spui companiilor germane ca n-ar trebui sa mai faca
\nprofit?”, comenteaza Tommaso Padoa-Schioppa, fost membru al
\nconsiliului executiv al Bancii Centrale Europene.<\/p>\n
O solutie ar fi ca Germania sa reduca taxele, pentru a stimula
\nconsumul intern. Dar o reducere a impozitelor ar inrautati si mai
\nmult un deficit bugetar care este deja peste limita stabilita de
\nreglementarile zonei euro.<\/p>\n
In ultima instanta, responsabilitatea de a rezolva decalajul
\ndintre plati si productivitate cade pe statele mai slabe. “Aceasta
\nfalie trebuie sa fie inchisa, dupa cum a facut Germania in ultimii
\nzece ani”, considera Padoa-Schioppa, care este acum presedinte al
\ndiviziei europene a firmei de consultanta Promontory Financial
\nGroup.<\/p>\n
De fapt, angajatii germani erau la un moment dat renumiti ca
\nprea scumpi si inflexibili. Dar, cu trecerea anilor, sindicatele au
\nacceptat cresteri de salarii mai mici si au fost de acord cu masuri
\ncare sa ajute companiile sa se descurce cu fluctuatiile cererii
\nfara sa se recurga la concedieri in masa.<\/p>\n
Spre exemplu, Glasbau Hahn – unde nici nu exista un sindicat – a
\nreusit sa evite concedierile anul trecut prin introducerea unor
\nconturi de ore de munca, o solutie des folosita. Angajatii lucreaza
\nin plus in perioadele aglomerate, iar cand comenzile scad, muncesc
\nmai putin, dar compenseaza cu rezerva de ore suplimentare din
\nconturile respective pentru a primi acelasi salariu.<\/p>\n
Angajatorii au ajuns si sa aprecieze stabilitatea politica a
\nGermaniei si aptitudinile lucratorilor nemti, chiar daca acestia
\nsunt mai costisitori. Sun Chemical, producator de cerneluri
\nspeciale pentru ambalaje alimentare, cu sediul in Parsippany, New
\nJersey, tocmai inaugureaza o noua fabrica in Frankfurt, unde a
\nangajat 120 de oameni.<\/p>\n
“Poti obtine in alte state costuri mai mici cu forta de munca”,
\nspune Rudi Lenz, director executiv al Sun Chemical. “Dar noi avem
\nnevoie de personal experimentat si calificat si asa ceva gasesti in
\nGermania”.<\/p>\n
<\/p>\n
Ca multe alte companii nemtesti, Glasbau Hahn a suferit din
\ncauza prabusirii exporturilor, anul trecut. Dar acum comenzile
\nsi-au revenit – incluzand, printre altele, un contract pentru
\nfurnizarea de vitrine pentru exponatele de la galeriile islamice
\nale Muzeului de Arta Metropolitan din New York, aflate in renovare.
\n“Anul trecut am avut prea putin de munca, acum avem prea mult”,
\nzice Hahn.<\/p>\n
Sunt semne ca Glasbau Hahn reprezinta o tendinta mai larga de
\nrevigorare a comertului german. Desi exporturile s-au prabusit cu
\n18% anul trecut, in trimestrul al patrulea au crescut cu 3% fata de
\ntrimestrul al treilea, potrivit statisticilor guvernamentale
\npublicate recent.<\/p>\n
O vizita la biroul lui Hahn, plin cu diverse exponate, ofera un
\nindiciu ca ar fi gresit sa pariezi impotriva companiilor germane.
\nEle au trecut si prin situatii mai grele decat cea de acum.<\/p>\n
O acuarela de pe un perete arata cat de putin mai ramasese din
\natelierele Glasbau Hahn la sfarsitul celui de-al doilea razboi
\nmondial. Hahn scoate dintr-un dulap mici farfurioare de sticla pe
\ncare compania le-a vandut soldatilor americani dupa razboi – un
\nsemn ca au facut orice pentru a-si mentine afacerea in
\nfunctiune.<\/p>\n
Sute de alti antreprenori nemti putin cunoscuti pot spune
\npovesti asemanatoare, ca dovada a vastelor resurse ale economiei
\ngermane, care ajuta si in acelasi timp pune probleme restului
\nEuropei. “Germania joaca un rol de lider”, spune Hahn. “Poate fi
\nincomod, dar in cele din urma avantajele sunt evidente.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ani de-a randul, performantele exportatorilor nemti s-au realizat si pe seama unor tari ca Grecia, Spania si Portugalia, care au importat marfuri din Germania, fara a reusi sa si exporte pe masura. Problema cu care se confrunta acum autoritatile europene este cum pot fi corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii, create de competitivitatea Germaniei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[560,7921,5842,474,8988],"class_list":["post-18378","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-exporturi","tag-germania","tag-grecia","tag-industrie","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18378","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18378"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38280,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18378\/revisions\/38280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}