{"id":183628,"date":"2020-06-08T09:00:00","date_gmt":"2020-06-08T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=183628"},"modified":"2020-06-08T09:00:00","modified_gmt":"2020-06-08T09:00:00","slug":"cat-de-tare-a-fost-lovita-romania-de-criza-provocata-de-pandemia-de-covid-19-si-care-sunt-domeniile-care-au-pierdut-cei-mai-multi-oameni-si-bani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=183628","title":{"rendered":"C\u00e2t de tare a fost lovit\u0103 Rom\u00e2nia de criza provocat\u0103 de pandemia de COVID-19 \u015fi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mul\u0163i oameni \u015fi bani"},"content":{"rendered":"

\n\u201eCriza actual\u0103 nu se compar\u0103 cu nimic din ce am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acum\u201d. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatur\u0103 NNDKP, este \u00een business din 1990, a trecut prin crize marcate de infla\u0163ie record, devaloriz\u0103ri de active, \u015focuri externe, a consiliat antreprenori \u015fi multina\u0163ionale \u00een tranzac\u0163ii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele tr\u0103ite p\u00e2n\u0103 acum nu seam\u0103n\u0103 cu cea actual\u0103. Acum \u201eeconomia a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de oameni. Oamenii au decis – nu de bun\u0103voie – s\u0103 abandoneze economia\u201d, spune avocatul \u015fi trimite prin declara\u0163ia sa c\u0103tre ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla de ast\u0103zi \u00eencolo. Vor reveni oamenii, consumatorii \u00een economie? \u015ei dac\u0103 da, c\u00e2nd? Cum? Cu ce intensitate fa\u0163\u0103 de obi\u015fnuin\u0163a lor de dinainte de criz\u0103?<\/p>\n

\nOrice criz\u0103 na\u015fte \u015fi oportunit\u0103\u0163i. Auzim \u00een fiecare zi \u015fi asta. Dar urmele l\u0103sate \u00een dou\u0103 luni \u015fi jum\u0103tate de criza generat\u0103 de pandemia de COVID-19 sunt ad\u00e2nci. Sunt 430.000 de locuri de munc\u0103 pierdute, c\u00e2te 5.000 pentru fiecare zi de criz\u0103, locuri de munc\u0103 ce se vor \u00eentoarce cu greu \u00een economie. Peste ele vine \u015fomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi c\u00e2nd se termin\u0103 \u015fi el, c\u00e2nd companiile vor avea de pl\u0103tit salarii din contractele pe care le genereaz\u0103, din facturile pl\u0103tite de clien\u0163i care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou c\u0103tre oameni. Care vor fi veniturile lor dup\u0103 aceast\u0103 criz\u0103? 96% dintre IMM-urile din Rom\u00e2nia au o sc\u0103dere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din aceast\u0103 zon\u0103, a firmelor mici \u015fi mijlocii, vine \u015fi cel mai mare num\u0103r al contractelor de munc\u0103 \u00eencetate \u00een criz\u0103.
\n\u201eCriza e abia la \u00eenceput\u201d, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reune\u015fte sub aceea\u015fi umbrel\u0103 restaurantele Stadio, NOR, Bistro Ci\u015fmigiu, Social 1, 18 Lounge \u015fi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri \u2013
\nn. red.) este cel mai lovit \u00een aceast\u0103 criz\u0103, peste 100.000 de oameni au fost \u00een \u015fomaj tehnic, iar mul\u0163i dintre ei nu au revenit \u00eenc\u0103 la munc\u0103.
\nUn raport al BNR identific\u0103 \u015fase sectoare din economie \u2013 HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activit\u0103\u0163i sportive, agen\u0163ii de turism \u015fi transport aerian \u2013 ca fiind cel mai lovite din economie \u00een trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizeaz\u0103 evolu\u0163ia industriilor din perspectiva valorii ad\u0103ugate brute (VAB) \u015fi men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een cele \u015fase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse \u00eentre 30 \u015fi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse \u00een raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
\n\u201eP\u00e2n\u0103 acum juc\u0103torii HoReCa au primit bani pentru \u015fomaj, n-au pl\u0103tit taxe, au beneficiat de multe ori de am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii chiriilor sau a pl\u0103\u0163ilor c\u0103tre furnizori, b\u0103ncile au \u00een\u0163eles \u015fi ele. Acum urmeaz\u0103 o reactivare a costurilor men\u0163ionate mai sus, de\u015fi noi func\u0163ion\u0103m la doar 15% din capacitate (doar cu terasele \u015fi conform regulilor de distan\u0163are social\u0103 – n.red.). Trebuie s\u0103 avem grij\u0103 la fiecare leu\u201d, spune Radu Dumitrescu.
\nTrimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reac\u0163ie \u00een elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa \u015fi mai scump.
\n\u201eEconomia local\u0103 va fi sever afectat\u0103, peisajul fiind \u00eens\u0103 neuniform \u00een plan sectorial. Domenii precum industria alimentar\u0103, cea farmaceutic\u0103 sau cea chimic\u0103 sunt relativ bine pozi\u0163ionate \u00een contextul actual, dup\u0103 cum sunt \u015fi comer\u0163ul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezint\u0103 neap\u0103rat o vulnerabilitate. Totu\u015fi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate\u201d, noteaz\u0103 BNR
\n\u00eentr-un raport.
\n\u00cen 85 de zile de criz\u0103, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, c\u00e2te 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. \u00cen 2020, pentru prima dat\u0103, num\u0103rul de salaria\u0163i din companii va cobor\u00ee sub 4 milioane de oameni. La \u00eenceputul crizei din 2008, \u00een companiile locale lucrau 4,6 milioane de salaria\u0163i, cifr\u0103 care nu a mai fost atins\u0103 de\u015fi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum num\u0103rul angaja\u0163ilor va sc\u0103dea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi \u015fi mai dramatic\u0103. De m\u0103suri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilan\u0163ul primelor 100 de zile de criz\u0103 economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nRadu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
\n\u201eCriza e abia la \u00eenceput, mai exact p\u00e2n\u0103 acum juc\u0103torii HoReCa au primit bani pentru \u015fomaj, n-au pl\u0103tit taxe, au beneficiat de multe ori de am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii chiriilor sau a pl\u0103\u0163ilor c\u0103tre furnizori, b\u0103ncile au \u00een\u0163eles \u015fi ele. Acum urmeaz\u0103 o reactivare a costurilor men\u0163ionate mai sus, de\u015fi noi func\u0163ion\u0103m la doar 15% din capacitate (doar cu terasele \u015fi conform regulilor de distan\u0163are social\u0103 – n.red.). Trebuie s\u0103 avem grij\u0103 la fiecare leu\u201d, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reune\u015fte sub aceea\u015fi umbrel\u0103 restaurantele Stadio, NOR, Bistro Ci\u015fmigiu, Social 1, 18 Lounge \u015fi Embassy Park.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDaniel Boaje, CEO \u015fi ac\u0163ionar minoritar al McDonald\u2019s
\n\u201eConstruim planuri pe termen scurt \u015fi mediu, pe care le adapt\u0103m \u00een func\u0163ie de contextul \u00een continu\u0103 schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucr\u0103m \u015fi ne asigur\u0103m c\u0103 lu\u0103m de fiecare dat\u0103 cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oric\u00e2nd este nevoie de colaborare, s\u0103 existe un dialog \u00eentre autorit\u0103\u0163i \u015fi companiile private, precum \u015fi un plan de redresare economic\u0103, pentru a ajuta economia Rom\u00e2niei s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103 \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt.
\nDe deciziile luate acum depinde succesul business-ului \u00een viitor, de aceea cel mai important este s\u0103 ne adapt\u0103m rapid la contextul \u00een continu\u0103 schimbare, s\u0103 ne folosim resursele acolo unde este nevoie \u015fi s\u0103 lu\u0103m decizii responsabile pentru a sus\u0163ine continuitatea businessurilor\u201d, spune Daniel Boaje, CEO-ul \u015fi ac\u0163ionarul minoritar al McDonald\u2019s, liderul pie\u0163ei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri \u015fi afaceri ce sar de 200 mil. euro.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nIon Nestor, cofondator al NNDKP
\n\u201eCriza actual\u0103 nu se compar\u0103 cu nimic din ce am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acum. Am trecut (\u00een cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape \u015fi momente dificile pentru economie, dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum e cu totul diferit \u015fi sper s\u0103 nu mai tr\u0103im niciodat\u0103 a\u015fa ceva. Diferen\u0163a major\u0103 fa\u0163\u0103 de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direc\u0163ia din care s-a n\u0103scut \u015fi s-a propagat criza. P\u00e2n\u0103 acum direc\u0163ia a fost mereu dinspre economie c\u0103tre oameni.
\nAstfel, orice criz\u0103 a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a pr\u0103bu\u015fit. La un moment dat s-au creat ni\u015fte exager\u0103ri \u00een sectorul financiar, aceasta fiind situa\u0163ia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea \u00een care s-au n\u0103scut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondial\u0103 sau a anumitor \u0163\u0103ri s-au \u00eemboln\u0103vit. Acea boal\u0103 s-a propagat. \u00cen cazul acestei pandemii, economia a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de oameni. Oamenii au decis – nu de bun\u0103voie – s\u0103 abandoneze economia\u201d spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum \u00een antreprenoriat \u00een 1990, al\u0103turi de so\u0163ia sa Manuela Nestor, \u00eempreun\u0103 cu care a cofondat casa de avocatur\u0103 NNDKP, una dintre cele mai importante din pia\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nIrina Schrotter, designer \u015fi proprietara a dou\u0103 fabrici de textile
\n\u201eOdat\u0103 ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic \u0163\u0103rile din Europa am \u00eenceput s\u0103 sim\u0163im efectele \u00een special pe brandul propriu. La fel ca \u015fi la criza anterioar\u0103, zona de high-end \u015fi lux a fost prima care a sim\u0163it, impactul fiind imediat. Am v\u0103zut cum consumatorii \u00eencep s\u0103 se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul \u00een industria de lohn se va resim\u0163i din plin 3-4 luni, c\u00e2nd ar fi trebuit s\u0103 \u00eencepem noile comenzi. Momentan sim\u0163im \u00eengrijorare de la clien\u0163ii care au depozitele \u00eenchise. Nu am putut trimite marfa actual\u0103 clientului principal din Italia. Nu exist\u0103 nicio certitudine, nici cu show-urile de mod\u0103, nici cu showroom-urile\u201d, spune Irina Schrotter, designer \u015fi proprietara a dou\u0103 fabrici de textile cu 800 de salaria\u0163i.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDan Pavel, fondatorul Benvenuti<\/p>\n

\n\u201eMomentan ne lovim de un fenomen la care nu
\nne-am a\u015fteptat niciodat\u0103 \u00een decursul carierei noastre de business, de stopare total\u0103 a activit\u0103\u0163ii, ceea ce \u00een 2008-2009 nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Asta \u00eenseamn\u0103 o reevaluare total\u0103 a businessului, \u015fi al nostru, \u015fi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. \u00cen august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar \u00een final de martie era 4,39 lei la euro. Aceast\u0103 devalorizare a influen\u0163at profund businessul, de la achizi\u0163ii, p\u00e2n\u0103 la plata chiriilor \u015fi a d\u0103rilor la malluri, toate fiind echivalente \u00een euro. \u00cen acel moment, principala noastr\u0103 problem\u0103, a cre\u015fterii costurilor, a fost devalorizarea. \u00centr-adev\u0103r a fost \u015fi o tendin\u0163\u0103 pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dac\u0103 ne uit\u0103m din actuala criz\u0103 la ce a fost \u00een 2008-2009 putem spune c\u0103 atunci a fost ceva u\u015for fa\u0163\u0103 de se va \u00eent\u00e2mpla acum. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu 11-12 ani\u201d, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte Benvenuti, unul dintre cei mai mari juc\u0103tori de pe pia\u0163a de profil, cu peste 50 de magazine \u015fi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nRaul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods<\/p>\n

\n\u201eEu personal cred c\u0103 un rol major \u00een evolu\u0163ia acestei situa\u0163ii \u00eel are statul rom\u00e2n prin m\u0103surile pe care le ia sau ar trebui s\u0103 le ia. Sunt dou\u0103 direc\u0163ii care pot influen\u0163a viitorul economic al Rom\u00e2niei. Pe de-o parte statul rom\u00e2n ar trebui \u00een acest moment istoric pe care \u00eel tr\u0103im s\u0103 \u00ee\u015fi asume pe termen mediu \u015fi lung un program masiv de investi\u0163ii \u00een \u015fosele, spitale, \u015fcoli, \u00een lucrurile care conteaz\u0103. Al doilea lucru curajos \u015fi hot\u0103r\u00e2t pe care ar trebui s\u0103 \u00eel fac\u0103 statul rom\u00e2n ar fi s\u0103 sprijine \u2013 e momentul cel mai import s\u0103 fac\u0103 asta \u2013 juc\u0103torii locali din produc\u0163ie. Trebuie s\u0103 producem mult mai mult \u00een Rom\u00e2nia\u201d, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importan\u0163i antreprenori din industria alimentar\u0103, de numele s\u0103u fiind legat cel mai mare produc\u0103tor de lactate din Rom\u00e2nia, Albalact, v\u00e2ndut c\u0103tre gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renun\u0163at la produc\u0163ie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat \u00eentr-unul dintre cei mai mari juc\u0103tori din produc\u0163ia de conserve, investind totodat\u0103 \u00een branduri precum \u201eCapricii \u015fi Delicii\u201c sau \u201ede Azi\u201c.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nRucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm<\/p>\n

\n\u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 ne adapt\u0103m la aceast\u0103 nou\u0103 criz\u0103. E o situa\u0163ie \u00een care suntem cu to\u0163ii. E o criz\u0103 foarte diferit\u0103 de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 oamenii au acceptat \u015fi \u00een\u0163eles situa\u0163ia \u00een care ne afl\u0103m. A fost o perioad\u0103 de \u015foc \u00een care a fost haos. Oamenii sunt afecta\u0163i la nivel mental, emo\u0163ional, de aceea liderii trebuie s\u0103 fie aproape de ei, s\u0103 comunice mai mult, s\u0103 fie mai prezen\u0163i \u00een mediul virtual sau oricum aleg s\u0103 fac\u0103 ei comunicarea. Cred c\u0103 antreprenorii ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een primul r\u00e2nd grij\u0103 de oameni, s\u0103 nu renun\u0163e la ei\u201d, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2005, care produce dermatocosmetice cu ap\u0103 termal\u0103 de la Herculane.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nConstantin Dulu\u0163e, proprietar Domeniile Avere\u015fti<\/p>\n

\n\u201eEu cred c\u0103 cine poate, trebuie s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii \u00een criz\u0103, cine are posibilitatea, bine\u00een\u0163eles. Trebuie s\u0103 ne folosim experien\u0163a pentru ceva util tuturor. E doar o criz\u0103, totul se va rezolva \u015fi va trece dac\u0103 suntem s\u0103n\u0103to\u015fi. Eu to\u0163i banii \u00eencasa\u0163i \u00eei investesc tot \u00een Rom\u00e2nia, nu plec nic\u0103ieri\u201d, spune Constantin Dulu\u0163e, unul dintre cei mai putenici antreprenori rom\u00e2ni, cunoscut pentru afacerile \u00een domeniul agricol. El de\u0163ine ast\u0103zi produc\u0103torul de vin Domeniile Avere\u015fti, mai multe sute de hectare de teren agricol \u015fi are \u00een plan \u015fi o investi\u0163ie imobiliar\u0103. Banii provin din tranzac\u0163ia pe care el a \u00eencheiat-o \u00een 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul \u00een Abu Dhabi \u015fi cu afaceri \u00een agricultur\u0103, i-au pl\u0103tit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare ferm\u0103 de cereale \u015fi oleaginoase din Rom\u00e2nia dup\u0103 suprafa\u0163a cultivat\u0103.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDan Balaban, cofondator al Davino<\/p>\n

\n\u201eAvem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de vi\u0163\u0103 de vie. Asta \u00een contextul \u00een care \u00eencas\u0103rile sunt aproape zero. Sunt zile \u00een care nu am \u00eencasat nimic. \u00cen ceea ce prive\u015fte businessul, m\u0103 a\u015ftept la o sc\u0103dere, mai ales c\u0103 noi suntem at\u00e2t de dependen\u0163i de HoReCa. \u00cen scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul \u00eentregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla. \u00cen scenariul optimist sc\u0103derea va fi de 10-15% la nivel de cifr\u0103 de afaceri. Cu siguran\u0163\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Davino va fi pe pierderi pentru c\u0103 vor fi restaurante care vor \u00eenchide sau nu vor mai pl\u0103ti. Nu ni s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fim pe pierderi de 20 de ani\u201d, spune Dan Balaban, antreprenorul care de\u0163ine businessul Davino \u00eempreun\u0103 cu oenologul Bogdan Cost\u0103chescu. Davino are \u00een zona Dealu Mare 70 de hectare de vi\u0163\u0103-de-vie \u00een proprietate \u015fi lucreaz\u0103 alte 17 hectare luate \u00een arend\u0103. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Produc\u0103torul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pie\u0163ei \u015fi vinde doar \u00een HoReCa, \u00een magazinele specializate \u015fi la export.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nJean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica \u015fi Domeniile S\u00e2mbure\u015fti<\/p>\n

\n\u201eInvesti\u0163iile \u00een infrastructur\u0103 \u00een faza de criz\u0103 sunt decizii majore, istorice. Ele au scos \u015fi America \u015fi Europa din crizele economice. Investi\u0163ia \u00een infrastructura pentru agricultur\u0103 e o prioritate absolut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe oameni, lumea \u00ee\u015fi va organiza priorit\u0103\u0163ile mai direct, mai sincer, mai natural, f\u0103r\u0103 a accepta corup\u0163ia, poluarea sau distrugerea p\u0103durilor. Lumea nu va mai vrea s\u0103 fac\u0103 orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade\u201d, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici \u015fi cunoscu\u0163i antreprenori din industria alimentar\u0103 din Rom\u00e2nia. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) \u015fi Dorna (ap\u0103 mineral\u0103), pe care apoi le-a v\u00e2ndut unor gigan\u0163i str\u0103ini, respectiv grupului Lactalis \u015fi c\u0103tre Coca-Cola. Acum el are \u00een portofoliu marca de ap\u0103 mineral\u0103 Aqua Carpatica, precum \u015fi produc\u0103torul de vinuri Domeniile S\u00e2mbure\u015fti.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDani Caramihai, cofondator al Fratelli<\/p>\n

\n\u201eEmo\u0163iile mele cele mai mari dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 vin din faptul c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 rom\u00e2nii vor mai avea aceea\u015fi disponibilitate de a cheltui pentru c\u0103 nu vor mai avea la fel de mul\u0163i bani. Obligatoriu e s\u0103 avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru c\u0103 lucrurile se schimb\u0103 de la o zi la alta. Poate doar \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu au mai fost schimb\u0103ri semnificative pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci ce discutam ast\u0103zi nu mai era valabil m\u00e2ine\u201d, afirm\u0103 Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o re\u0163ea de cluburi sub acest brand \u00een mai multe ora\u015fe mari din \u0163ar\u0103 \u015fi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nOctavian Radu, fondator al Diverta<\/p>\n

\n\u201eO diferen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 fa\u0163\u0103 de criza din 2009-2010 e c\u0103 guvernul Rom\u00e2niei a ac\u0163ionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat \u015fansa companiilor s\u0103 p\u0103streze angaja\u0163ii prin plata \u015fomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evit\u0103 falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi \u00een lan\u0163. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca to\u0163i s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u00een acela\u015fi timp, pentru c\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fti capacitatea sistemelor sanitare, \u015fi \u00een economie vrei ca nu toate firmele s\u0103 aib\u0103 probleme simultan. Dezastrul ar fi uria\u015f. La criza anterioar\u0103 b\u0103ncile nu au fost \u00een\u0163eleg\u0103toare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel \u015fi al\u0163i parteneri\u201d, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i antreprenori locali, care are acum \u00een portofoliu mai multe businessuri, printre care lan\u0163ul de libr\u0103rii Diverta, compania de logistic\u0103 TCE, produc\u0103torul de componente auto Flaro \u015fi firma de po\u015ft\u0103 Pink Post.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMircea Turdean, CEO \u015fi ac\u0163ionar al Farmec Cluj
\n\u201e\u00cen 2009, criza economic\u0103 a fost diferit\u0103 de pandemia de azi. \u015ei atunci \u00eens\u0103, ca \u015fi acum, Farmec s-a adaptat \u015fi a prosperat. \u00cen aceea perioad\u0103 produsele autohtone au fost cerute mai mult \u015fi noi am avut cre\u015fteri. Am \u015fi \u015ftiut s\u0103 ne adapt\u0103m la cerin\u0163ele de atunci, la fel ca \u015fi acum, c\u00e2nd ne-am pliat pe necesit\u0103\u0163ile prezente ale pie\u0163ei autohtone. E important ca o companie rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 trag\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte rapid dintr-o criz\u0103 \u015fi s\u0103 se adapteze la cerin\u0163ele de la momentul respectiv\u201d, spune Mircea Turdean, CEO \u015fi ac\u0163ionar al Farmec Cluj, cel mai mare produc\u0103tor local de cosmetice, cu 850 de salaria\u0163i, cei mai mul\u0163i activ\u00e2nd \u00een produc\u0163ie.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDan Ostahie, proprietar al Altex
\n\u201eActuala criz\u0103 ofer\u0103 astfel \u015fi o serie de lec\u0163ii \u015fi de oportunit\u0103\u0163i. Cea mai mare piedere pe care eu o v\u0103d \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 e cea legat\u0103 de locurile de munc\u0103. Aceast\u0103 criz\u0103 va \u015fterge multe locuri de munc\u0103, \u00een unele sectoare mai multe, \u00een altele mai pu\u0163ine, dar per total vom avea o pierdere sever\u0103 de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudent\u0103 a consumatorului, mai elaborat\u0103. Este o incertitudine care domne\u015fte\u201d, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nFeliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco<\/p>\n

\n\u201eNoi vom \u00eenv\u0103\u0163a ceva din pandemia actual\u0103. Cu siguran\u0163\u0103! O s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult \u015fi nu am \u015ftiut s\u0103 facem economii. Poate trebuia s\u0103 vin\u0103 ceva s\u0103 ne \u00eencerce. Genera\u0163iile ce pornesc de la baby boomer \u015fi merg spre millennial sau Z nu au fost \u00eencercate de lucruri at\u00e2t de grave cum a fost cazul bunicilor no\u015ftri. Bunicii sau str\u0103bunicii no\u015ftri au trecut printr-un r\u0103zboi sau chiar dou\u0103, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (p\u00e2n\u0103 acum \u2013 n.red.)\u201d, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lan\u0163ului de magazine Paco \u00een urm\u0103 cu mai bine de dou\u0103 decenii \u015fi a ajuns ast\u0103zi la 15 unit\u0103\u0163i \u00een jude\u0163ul Vrancea \u015fi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u015eerban Radu, cofondator al re\u0163elei de libr\u0103rii C\u0103rture\u015fti
\n\u201ePentru ca o libr\u0103rie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interac\u0163iuni \u00eentre librari, editori, autori \u015fi public. perioada martie-mai, libr\u0103riile noastre au r\u0103mas f\u0103r\u0103 cititori, lans\u0103rile de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut la niveluri de neimaginat. Activ\u0103m \u00eentr-un domeniu vulnerabil la sc\u0103derile economice: c\u0103r\u0163ile \u015fi activit\u0103\u0163ile culturale sunt primele t\u0103iate de pe list\u0103 \u00een astfel de vremuri. \u00eens\u0103 disrup\u0163ia creat\u0103 de pandemia COVID 19 s-a dovedit p\u00e2n\u0103 acum mai devastatoare dec\u00e2t oricare dintre crizele cu care libr\u0103riile s-au confruntat \u00een ultimele decenii\u201d, spune \u015eerban Radu, cofondator al re\u0163elei de libr\u0103rii C\u0103rture\u015fti, una dintre cele mai importante zn Rom\u00e2nia cu un total de circa 40 de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiecare zi de criz\u0103 cost\u0103 5.000 de locuri de munc\u0103 \u015fi 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agen\u0163ii de turism, transport rutier \u015fi aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar \u201er\u0103nile\u201d crizei se vor vedea peste tot \u00een economie. \u201eMarea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate\u201d, noteaz\u0103 BNR \u00eentr-un raport publicat la finalul lunii mai.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,512],"tags":[10440,8786,185,235,388,4126,201,7283,246,182,188,6552,274,474,276,210,430,161,6266,14847,93,13422,78,33499,7176,80,7436,9781,16593,11256,7880,8292],"class_list":["post-183628","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-revista-bm","tag-agentii-de-turism","tag-avocat","tag-bnr","tag-business","tag-cifra-de-afaceri","tag-clienti","tag-companii","tag-costuri","tag-crestere","tag-criza","tag-economie","tag-hoteluri","tag-incepere","tag-industrie","tag-locuri-de-munca","tag-lovire","tag-majoritate","tag-miliarde","tag-oameni","tag-pandemie","tag-plati","tag-proprietar","tag-publicare","tag-ranire","tag-raport","tag-refuz","tag-restaurante","tag-revenire","tag-rutier","tag-somaj","tag-spectacole","tag-transport"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183628","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=183628"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183628\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=183628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=183628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=183628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}