{"id":183543,"date":"2020-06-04T16:34:43","date_gmt":"2020-06-04T16:34:43","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=183543"},"modified":"2020-06-04T16:34:43","modified_gmt":"2020-06-04T16:34:43","slug":"seful-directiei-de-stabilitate-financiara-la-bnr-apel-catre-politicieni-nu-va-jucati-cu-focul-nu-aruncati-in-haos-economia-nationala-cu-masuri-fantasmagorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=183543","title":{"rendered":"\u015eeful direc\u0163iei de stabilitate financiar\u0103 la BNR, apel c\u0103tre politicieni: Nu v\u0103 juca\u0163i cu focul! Nu arunca\u0163i \u00een haos economia na\u0163ional\u0103 cu m\u0103suri fantasmagorice!"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen situa\u0163ia de acum, de altfel, nu exist\u0103 solu\u0163ii magice prin care b\u0103ncile centrale s\u0103 poat\u0103 rezolva problemele, at\u00e2t de complexe, cu care se confrunt\u0103 economia mondial\u0103, iar deciziile sunt cu at\u00e2t mai dificile \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor \u015fi a c\u0103ror rezolvare nu poate \u00een niciun caz s\u0103 se realizeze doar prin p\u00e2rghii monetare.<\/p>\n<p>\nS\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, Banca Na\u0163ional\u0103 a decis reducerea dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 cu 25 de puncte de baz\u0103 (adic\u0103 0,25 la sut\u0103). A fost o decizie dificil\u0103, \u00eentr-un context macroeconomic \u015fi interna\u0163ional dintre cele mai complicate. \u00cen situa\u0163ia de acum, de altfel, nu exist\u0103 solu\u0163ii magice prin care b\u0103ncile centrale s\u0103 poat\u0103 rezolva problemele, at\u00e2t de complexe, cu care se confrunt\u0103 economia mondial\u0103, iar deciziile sunt cu at\u00e2t mai dificile \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor \u015fi a c\u0103ror rezolvare nu poate \u00een niciun caz s\u0103 se realizeze doar prin p\u00e2rghii monetare.<\/p>\n<p>\nMarea, imensa problem\u0103 a Rom\u00e2niei este dezechilibrul bugetar. Nu s-a ajuns aici peste noapte. \u00cen \u00eentreaga perioad\u0103 de la pr\u0103bu\u015firea comunismului ne-am confruntat cu o capacitate sc\u0103zut\u0103 de a colecta impozitele \u015fi taxele \u015fi cu nevoi de cheltuieli mari \u015fi \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Dup\u0103 eforturi persistente \u015fi adoptarea unor decizii deosebit de dificile, reu\u015fiser\u0103m, \u00een urm\u0103 cu vreo 5-6 ani, s\u0103 ne apropiem de faimosul MTO (medium term objective \u00e2 obiectiv pe termen mediu, adic\u0103 un deficit mai mic de 1 la sut\u0103 din PIB, in conditii de cre\u015ftere economic\u0103). Dar minunea nu a durat prea mult: \u00eencep\u00e2nd din 2017, guvernele care s-au succedat la palatul Victoria au adoptat o conduit\u0103 pe care p\u0103s\u0103reasca macroeconomi\u015ftilor o denume\u015fte \u201cnesustenabil\u0103\u201d, dar \u00eentr-un limbaj de zi cu zi poate fi catalogat\u0103 drept aberant\u0103 \u015fi distrug\u0103toare. Dac\u0103 \u00een anii 2017 \u015fi 2018 au mai putut fi g\u0103site expediente pentru a men\u0163ine iluzia unui deficit mai mic de 3 la sut\u0103 din PIB (oricum, departe de MTO&nbsp;!), rezervele de machiaj s-au epuizat, iar finalul anului 2019 ne-a g\u0103sit la un nivel al deficitului bugetar de 4,3 la sut\u0103 \u2013 de departe cel mai ridicat din Uniune European\u0103. S\u0103 consemn\u0103m c\u0103 nivelul mediu al deficitului bugetar a fost anul trecut de 0,8 la sut\u0103 pe ansamblul Uniunii. Cel mai mare deficit, dup\u0103 Rom\u00e2nia, a fost cel al Fran\u0163ei, de 3 la sut\u0103 din PIB, \u00een condi\u0163iile \u00een care aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00ee\u015fi acoper\u0103 deficitul la rate ale dob\u00e2nzilor apropiate de 0. De consemnat, de asemenea, c\u0103 \u0163\u0103rile fost comuniste au, toate, o situa\u0163ie bugetar\u0103 cu mult mai bun\u0103. Ungaria a avut un deficit de 2 la sut\u0103, Polonia de 0,7 la sut\u0103, \u00een timp ce Cehia \u015fi Bulgaria au avut excedente bugetare (0,3, respectiv 2,1 la sut\u0103 din PIB).<\/p>\n<p>\nAm insistat at\u00e2t de mult asupra acestor cifre, aride, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pentru c\u0103 orice construc\u0163ie macroeconomic\u0103 \u00eencepe cu o situa\u0163ie de fapt, iar deciziile nu se adopt\u0103 din burt\u0103 sau plec\u00e2nd de la iluzii, de\u015fi unii politicieni nu se sfiesc s\u0103 le \u00eentre\u0163in\u0103, \u00eentr-un dispre\u0163 total al realit\u0103\u0163ii \u015fi al consecin\u0163elor acestora.<\/p>\n<p>\nDeclan\u015farea crizei Covid ne-a prins din nou f\u0103r\u0103 niciun fel de rezerve. Nici \u00een privin\u0163a unei minime echip\u0103ri a sistemului sanitar pentru a putea face fa\u0163\u0103 situa\u0163iei de urgen\u0163\u0103, nici a fondului de rezerv\u0103 bugetar, care fusese tocat f\u0103r\u0103 remu\u015fc\u0103ri. Nu putem pierde din vedere nici faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a reu\u015fit \u201cperforman\u0163a\u201d de a fi singura \u0163ar\u0103 a Uniunii Europene care se afl\u0103 \u00eentr-o procedur\u0103 de infringement pentru dep\u0103\u015firea deficitului bugetar, ceea ce oblig\u0103 la adoptarea prompt\u0103 a unor m\u0103suri semnificative de corec\u0163ie a acestui deficit \u2013 \u015fi nicidecum a toca iresponsabil banii publici pentru a respecta promisiuni fantasmagorice.<\/p>\n<p>\nDeficitul bugetar merge, de cele mai multe ori, m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu deficitul extern. Rom\u00e2nia a consemnat anul trecut un deficit al contului curent de 4,6 la sut\u0103 din PIB. Nu a fost chiar cel mai ridicat din Uniunea European\u0103 (ne-au dep\u0103\u015fit la acest indicator Irlanda \u015fi Cipru) dar \u015fi aici st\u0103m cu mult mai r\u0103u dec\u00e2t \u0163\u0103rile vecine: Bulgaria, Croa\u0163ia \u015fi Polonia \u00eenregistreaz\u0103 excedente de cont curent, \u00een timp ce Ungaria, Cehia \u015fi Slovacia au deficite semnificativ mai mici.<\/p>\n<p>\nDeficitele gemene, bugetar \u015fi de cont curent, precum \u015fi perspectiva ca acestea s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u00een continuare, au determinat cele mai importante agen\u0163ii de rating s\u0103 coboare nivelul evalu\u0103rii de \u0163ar\u0103 al Rom\u00e2niei la BBB- cu perspectiv\u0103 negativ\u0103, adic\u0103 la o jum\u0103tate de pas de ie\u015firea din r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor recomandate investi\u0163iilor \u015fi intrarea \u00een categoria pentru care termenul folosit este \u201cjunk\u201d(gunoi). Impactul pe care aceast\u0103 eventualitate l-ar avea asupra economiei na\u0163ionale, \u00een general, \u015fi a situa\u0163iei financiare, \u00een special, ar fi teribil. Capacitatea de a finan\u0163a deficitul pe pia\u0163a extern\u0103 s-ar deteriora grav, iar costul \u00eemprumuturilor ar exploda. Este o perspectiv\u0103 pe care autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne trebuie s\u0103 o evite.<\/p>\n<p>\n\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie tensionat\u0103 a ap\u0103rut criza mondial\u0103 a Coronavirusului, ceea ce a complicat foarte mult lucrurile, inclusiv pentru \u0163\u0103rile cu o situa\u0163ie de pornire favorabil\u0103, dar cu at\u00e2t mai mult pentru una prins\u0103 din nou pe picior gre\u015fit. Deja sc\u0103derea produc\u0163iei \u015fi a veniturilor bugetare, concomitent cu cheltuielile de urgen\u0163\u0103 pentru limitarea efectelor crizei Coronavirusului, pun o presiune formidabil\u0103 asupra bugetului.<\/p>\n<p>\nAceasta este imaginea de ansamblu \u00een care Banca Na\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie dep\u0103\u015fit\u0103 criza, s\u0103 poat\u0103 fi reluat\u0103 \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103 activitatea economic\u0103, f\u0103r\u0103 a pierde, \u00een acela\u015fi timp, din vedere riscurile pe care situa\u0163ia macroeconomic\u0103 le atrage.<\/p>\n<p>\nCe ar putea s\u0103 fac\u0103 \u00een aceste condi\u0163ii banca central\u0103? Primul pas, care a \u015fi fost f\u0103cut de altminteri, a fost acela de a m\u0103ri lichiditatea \u00een sistemul bancar, at\u00e2t prin clasicele opera\u0163iuni reversibile (\u201crepo\u201d), c\u00e2t \u015fi prin mai pu\u0163in uzitatele p\u00e2n\u0103 \u00een prezent achizi\u0163ii de titluri de stat de pe pia\u0163a secundar\u0103. Aceste din urm\u0103 opera\u0163iuni semnalizeaz\u0103 orientarea politicii monetare \u00eenspre satisfacerea nevoilor pie\u0163ei, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a o inunda cu lei.<\/p>\n<p>\nCea de-a doua m\u0103sur\u0103 a fost aceea de a reduce rata de referin\u0163\u0103, cu un total de 0,75 la sut\u0103, \u015fi de \u00eengustare a coridorului de dob\u00e2nzi ale B\u0103ncii Na\u0163ionale, cu un total de un punct procentual. Aceste decizii de politic\u0103 monetar\u0103 au fost favorizate de o sc\u0103dere a ratei infla\u0163iei \u00eentruc\u00e2tva mai rapid\u0103 dec\u00e2t se anticipase. Trebuie spus c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a infla\u0163iei nu reflect\u0103 neap\u0103rat evolu\u0163ii favorabile, \u00eentruc\u00e2t, pe de-o parte, ea se datore\u015fte sc\u0103derii abrupte a pre\u0163ului petrolului pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, este semnul sc\u0103derii cererii de bunuri \u015fi servicii, \u00een condi\u0163iile st\u0103rii de urgen\u0163\u0103. Totu\u015fi, sc\u0103derea ratei infla\u0163iei ofer\u0103 b\u0103ncii centrale oarece spa\u0163iu de manevr\u0103, care a atras, de altfel, cea mai recent\u0103 reducere a ratei de referin\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nAr exista alternative la aceast\u0103 politic\u0103 a b\u0103ncii centrale, considerat\u0103 de unii prea prudent\u0103? P\u0103i, s\u0103 vedem! Teoretic, Banca Na\u0163ional\u0103 ar putea reduce dob\u00e2nda sa de referin\u0163\u0103 mai mult \u015fi mai repede, apropiindu-ne de nivelurile practicate de alte b\u0103nci centrale europene. Doar c\u0103, a\u015fa cum am ar\u0103tat mai sus, toate celelalte \u0163\u0103ri care au redus ratele dob\u00e2nzilor au o situa\u0163ie a bugetului \u015fi a contului curent incomparabil mai bun\u0103 dec\u00e2t cea pe care o \u00eenregistreaz\u0103 \u0163ara noastr\u0103. Dac\u0103 e s\u0103 ne afl\u0103m \u00een treab\u0103, putem s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103, de exemplu, Bulgaria are rata de referin\u0163\u0103 la nivelul zero. (Exist\u0103 un cet\u0103\u0163ean, care se crede analist, care afirm\u0103 c\u0103 dob\u00e2nda BNR este de 17,5 ori mai ridicat\u0103 dec\u00e2t cea a B\u0103ncii Poloniei. L-a\u015f sf\u0103tui, colegial, ca s\u0103 zic a\u015fa, s\u0103 ne compare cu Banca Bulgariei&nbsp;: dob\u00e2nda noastr\u0103 este de un infinit de ori mai mare. Ce impact mediatic ar avea&nbsp;!) Doar c\u0103 Bulgaria are at\u00e2t excedent bugetar, de 2,1 la sut\u0103 din PIB, c\u00e2t \u015fi de cont curent, de 4 la sut\u0103 din PIB. Dac\u0103 avem cuno\u015ftin\u0163e de economie m\u0103car la nivel de anul I de facultate, \u00een\u0163elegem de ce nu se pot compara situa\u0163iile. Dac\u0103 nu, facem \u00eemp\u0103r\u0163iri la 0 \u015fi ne sc\u0103rpin\u0103m \u00een cap.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 dou\u0103 argumente puternice pentru care pruden\u0163a trebuie s\u0103 caracterizeze politica de dob\u00e2nzi a B\u0103ncii Na\u0163ionale. Primul este legat de impactul pe care sc\u0103derea abrupt\u0103 a dob\u00e2nzilor l-ar avea asupra cursului valutar al leului. Reducerea mai agresiv\u0103 a ratelor de dob\u00e2nd\u0103 ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi st\u0103vilit. Iar aceasta, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t deficitul extern genereaz\u0103, prin el \u00eensu\u015fi, o nevoie de valut\u0103 care preseaz\u0103 oricum asupra cursului valutar. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, experien\u0163a func\u0163ion\u0103rii pie\u0163elor valutare arat\u0103 c\u0103, aproape \u00eentotdeauna, declan\u015farea unui proces de depreciere a unei monede are tendin\u0163a de a se opri doar dup\u0103 ce a fost dep\u0103\u015fit nivelul de echilibru, ajung\u00e2ndu-se la ceea ce \u00een pia\u0163\u0103 este caracterizat cu termenul \u201covershooting\u201d. O depreciere a leului cu 10-15 la sut\u0103, deloc imposibil\u0103 dac\u0103 dob\u00e2nzile interne ar fi semnificativ mai sc\u0103zute dec\u00e2t \u00een prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5-5,6 lei\/euro, ceea ce ar arunca \u00een aer o stabilitate dob\u00e2ndit\u0103 cu greu \u015fi cu eforturi importante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de c\u00e2\u015ftigat dintr-o asemenea nebunie?<\/p>\n<p>\nAl doilea argument este pu\u0163in mai nuan\u0163at, iar el se refer\u0103 la credibilitatea politicilor urmate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne. Mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, avem nevoie ca partenerii externi s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een conduita politicilor Rom\u00e2niei. Da, vom avea un deficit bugetar mult mai mare dec\u00e2t cel avut \u00een vedere \u00een ianuarie&nbsp;; dar acest deficit trebuie s\u0103 fie strict corelat cu efectele crizei Coronavirusului \u015fi cu m\u0103surile adoptate pentru dep\u0103\u015firea ei. Da, Banca Na\u0163ional\u0103 poate reduce ratele dob\u00e2nzilor \u015fi poate m\u0103ri lichiditatea din sistem \u2013 tot ca urmare a crizei Coronavirusului, nu oric\u00e2t \u015fi oricum. Dac\u0103 \u00eens\u0103 deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Coronavirusul \u015fi dac\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 capoteaz\u0103 de la \u00eendeplinirea rolului ei de ap\u0103r\u0103tor al monedei na\u0163ionale, atunci credibilitatea autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne se n\u0103ruie, iar \u0163ara se auto-izoleaz\u0103, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai \u015fi al viitorului economiei na\u0163ionale.<\/p>\n<p>\nSitua\u0163ia este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, deosebit de complex\u0103. Riscurile pe care le avem sunt colosale. Doar politici responsabile ne pot scoate la lumin\u0103. \u015ei \u00eenchei cu un apel pentru politicieni: nu v\u0103 juca\u0163i cu focul! Nu arunca\u0163i \u00een haos economia na\u0163ional\u0103 cu m\u0103suri fantasmagorice!<\/p>\n<p>\nEugen R\u0103dulescu este Directorul Direc\u0163iei stabilitate financiar\u0103 \u00een cadrul BNR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, Banca Na\u0163ional\u0103 a decis reducerea dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 cu 25 de puncte de baz\u0103 (adic\u0103 0,25 la sut\u0103). A fost o decizie dificil\u0103, \u00eentr-un context macroeconomic \u015fi interna\u0163ional dintre cele mai complicate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,188,14746,10898],"class_list":["post-183543","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-economie","tag-eugen-radulescu","tag-masuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183543","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=183543"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183543\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=183543"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=183543"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=183543"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}