\nDac\u0103 ne uit\u0103m pe datele statistice macro ale Rom\u00e2niei din perioada 2008-2009, c\u00e2nd a venit criza precedent\u0103, \u015fi le compar\u0103m cu datele de ast\u0103zi, vom constata c\u0103 Rom\u00e2nia este mult mai bine preg\u0103tit\u0103 pentru noua criz\u0103 at\u00e2t la nivelul popula\u0163iei, c\u00e2t \u015fi al companiilor.<\/p>\n
\nDar statul este total nepreg\u0103tit \u015fi ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 \u00eemprumuturi majore, care se vor vedea peste trei ani \u00eentr-o cre\u015ftere accelerat\u0103 a datoriei publice, ceea ce va trimite Rom\u00e2nia cu spatele la zid \u015fi la m\u00e2na creditorilor.<\/p>\n
\nFa\u0163\u0103 de criza de acum zece ani, Rom\u00e2nia st\u0103 mult mai bine la dob\u00e2nzile la lei \u015fi \u00een euro, la stabilitatea cursului, la nivelul salarial, la raportul dintre credite \u015fi depozite, chiar \u015fi la contul curent, care a fost cea mai mare vulnerabilitate \u00een criza anterioar\u0103.<\/p>\n
\nDac\u0103 ne uit\u0103m la deficitul bugetar, ne trezim \u00een fa\u0163a unei explozii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nAnaliza indicatorilor:<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \n1<\/span><\/span><\/strong>. PIB-ul s-a dublat \u00een zece ani:<\/strong><\/span> \u00cen 2008, PIB-ul a fost de 514 miliarde de lei (142 miliarde de euro), pentru ca \u00een 2009 s\u0103 scad\u0103 la 498 miliarde de lei (118 miliarde de euro), dup\u0103 o c\u0103dere economic\u0103 de 7%.<\/p>\n \n\u00cen 2019 PIB-ul a fost de 1.059 miliarde de lei (220 de miliarde de euro), iar prognoza pentru 2020 indic\u0103 o sc\u0103dere economic\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 1,9% \u015fi 8%.<\/p>\n \nEconomia s-ar putea s\u0103 fie mult mai rezilient\u0103 pe parcursul anului dec\u00e2t arat\u0103 datele datele de acum.<\/p>\n \nInteresant este c\u0103 aceast\u0103 dublare PIB \u00een zece ani a venit pe fondul cre\u015fterii num\u0103rului de salaria\u0163i cu numai 20%, de la 4,8 milioane \u00een 2008, 4,5 milioane \u00een 2009 \u015fi p\u00e2n\u0103 la 5,2 milioane \u00een 2019.<\/p>\n \n <\/p>\n \n2<\/span>. Cre\u015fterea salariilor:<\/span><\/strong> \u00cen 2009, salariul minim net a fost de 469 de lei (112 euro) \u015fi un salariu mediu net de 1.361 de lei, adic\u0103 325 de uro.<\/p>\n \n\u00cen 2008 salariul minim net a fost de 442 de lei, adic\u0103 122 de euro, cu un salariu mediu net de 1.309 lei, adic\u0103 348 euro.<\/p>\n \n\u00cen 2020, salariul minim net este de 1.346 de lei, adic\u0103 280 de euro, cu un salariu mediu net de 3.300 de lei, adic\u0103 680 de euro.<\/p>\n \n <\/p>\n \n3.<\/span> Cursul leu\/euro este mult mai stabil fa\u0163\u0103 de acum 10 ani:<\/strong><\/span> \u00cen 2008 cursul mediu a fost de 3,68 lei\/euro, pentru ca \u00een 2009 s\u0103 creasc\u0103 la 4,23 lei\/euro, adic\u0103 un plus de 15%.<\/p>\n \n\u00cen 2020 cursul este de 4,84 lei\/euro, iar Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR promite c\u0103 vom vedea o stabilitate a cursului, o flucuta\u0163ie de doar c\u00e2teva procente fiind acceptabil\u0103.<\/p>\n \nDin 2009 p\u00e2n\u0103 acum, cursul a crescut cu numai 20%, \u00een timp ce economia \u015fi salariile s-au dublat.<\/p>\n \n <\/p>\n \n4<\/span>. Infla\u0163ia a sc\u0103zut substan\u0163ial fa\u0163\u0103 de criza precendet\u0103:<\/span><\/strong> \u00cen 2008 infla\u0163ia a fost de 7,85%, \u00een 2009 a fost de 5,59%, iar acum infla\u0163ia este de 2,6%, iar BNR face eforturi s\u0103 nu scad\u0103 prea mult.<\/p>\n \n <\/p>\n \n5.<\/span> Dob\u00e2nda BNR:<\/span><\/strong> \u00cen 2008 BNR avea o dob\u00e2nd\u0103 de 10,25% (decembrie 2008), care a sc\u0103zut la 8% \u00een decembrie 2009, pentru ca \u00een mai 2020 s\u0103 fie de 2%, iar Is\u0103rescu spune c\u0103 trendul de sc\u0103dere va continua.<\/p>\n \n <\/p>\n \n6.<\/span> Dob\u00e2nzile la nivelul b\u0103ncilor:<\/span><\/strong> \u00cen 2008 dob\u00e2nda medie la creditele \u00een lei era de 17,3%, iar la depozite era de 11,89%, pentru ca \u00een martie 2020 dob\u00e2nda medie la creditele \u00een lei s\u0103 fie de 6,86%, iar la depozitele \u00een lei de 2,03%.<\/p>\n \n <\/p>\n \n7<\/span>. Depozitele reziden\u0163ilor neguvernamentali \u00een b\u0103nci (lei \u015fi valut\u0103), care arat\u0103 c\u00e2\u0163i bani au popula\u0163ia \u015fi companiile la b\u0103nci:<\/span><\/strong> \u00cen 2008 soldul era de 151 de miliarde de lei, \u00een 2009 a crescut la 167 de miliarde de lei, pentru ca \u00een martie 2020 s\u0103 fie de 375 de miliarde de lei.<\/p>\n \nEconomisirea popula\u0163iei (lei \u015fi valut\u0103) a crescut de la 82 miliarde de lei \u00een 2008 la 97 de miliarde de lei \u00een 2009, p\u00e2n\u0103 la 230 de miliarde de lei \u00een martie 2020, adic\u0103 de aproape trei ori.<\/p>\n \nDepozitele companiilor la b\u0103nci au fost de 59 de miliarde de lei \u00een 2008, au sc\u0103zut la 56 de miliarde de lei \u00een 2009, pentru a ajunge \u00een martie 2020 la 127 de miliarde de lei.<\/p>\n \n <\/p>\n \n8. <\/span>Creditul intern acordat sectorului privat<\/span><\/strong> (popula\u0163ie plus companii, \u00een lei \u015fi valut\u0103) a fost \u00een martie 2020 de 272 de miliarde de lei, dintr-un total al creditului intern de 398 de miliarde de lei, de unde rezult\u0103 un sold al creditului guvernamental de 126 de miliarde lei.<\/p>\n \n\u00cen decembrie 2008 soldul creditului intern a fost de 215 miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de 198 de miliarde de lei.<\/p>\n \n\u00cen decembrie 2009 creditul intern a fost de 246 de miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de numai 199 de miliarde de lei.<\/p>\n \n\u00centre decembrie 2008 \u015fi decembrie 2009 creditul guvernamental a explodat de la 17 miliarde de lei la 46 de miliarde de lei.<\/p>\n \n <\/p>\n \n9.<\/span> Rezerva valutar\u0103 (aur plus valut\u0103):<\/strong><\/span> \u00cen 2008 rezerva interna\u0163ional\u0103 a fost de 28 de miliarde de euro, pentru a cre\u015fte la 30 miliarde de euro \u00een 2009 (au intrat primii bani de la FMI). \u00cen aprilie 2020 rezerva interna\u0163ional\u0103 a fost de 38,4 miliarde de euro, f\u0103r\u0103 nicio datorie la FMI.<\/p>\n \n <\/p>\n \n10.<\/span> Balan\u0163a comercial\u0103:<\/span><\/strong> \u00cen 2008 exporturile Rom\u00e2niei au fost de 33 de miliarde de euro, \u00een 2009 au sc\u0103zut la 29 de miliarde de euro, pentru ca \u00een 2019 s\u0103 se dubleze, ajung\u00e2nd la 63 de miliarde de euro.<\/p>\n \n\u00cen 2008, importurile au fost de 52 de miliarde de euro, au sc\u0103zut la 35 de miliarde de euro \u00een 2009, pentru a cre\u015fte la 80 de miliarde de euro \u00een 2019.<\/p>\n \nLa nivelul soldului comercial, \u00een 2008 am avut un deficit de 19 miliarde de euro la un PIB de 144 de miliarde de euro, care a sc\u0103zut la 6 miliarde de euro \u00een 2009 la un PIB de 118 miliarde de euro, pentru a ajunge la 17 miliarde de euro \u00een 2019, dar la un PIB de 220 de miliarde de euro.<\/p>\n \n <\/p>\n \n11.<\/span> Contul curent, care exprim\u0103 rela\u0163ia Rom\u00e2niei cu exteriorul: <\/span><\/strong>\u00cen 2008 am avut un deficit de 16 miliarde de euro, cea mai mare vulnerabilitate a Rom\u00e2niei \u00een criza precedent\u0103, care a sc\u0103zut apoi la 5 miliarde de euro \u00een 2009, pentru a ajunge la 10 miliarde de euro \u00een 2019, dar la un PIB dublu.<\/p>\n \n <\/p>\n \n12.<\/span> Pilonul II de pensii:<\/span><\/strong> \u00cen 2009 nu cred c\u0103 s-au str\u00e2ns 1 miliard de euro, \u00eentruc\u00e2t de-abia se \u00eenfiin\u0163ase, dar \u00een martie 2020 a ajuns la 13 miliarde de euro, ceea ce reprezint\u0103 un amortizor destul de bun pentru pia\u0163a titlurilor de stat, adic\u0103 finan\u0163area bugetului \u015fi pia\u0163a bursier\u0103, unde fondurile de pensii Pilon II au ajuns s\u0103 fie cei mai mari ac\u0163ionari ai B\u0103ncii Transilvania, cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \n <\/p>\n \n13.<\/span> Cifra de afaceri a tututor companiilor: <\/span><\/strong>\u00cen 2008 cifra de afaceri a tuturor companiilor din Rom\u00e2nia a fost de 1.082 miliarde de lei, adic\u0103 300 de miliarde de euro, pentru ca \u00een 2018 s\u0103 ajung\u0103 la 330 de miliarde de euro, iar pentru 2019 va dep\u0103\u015fi 360 de miliarde de euro.<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \nLa polul opus, vulnerabilit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei:<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \n1. <\/span>Creditul comercial<\/strong><\/span>, adic\u0103 datoriile pe care le au companiile una la cealalt\u0103, au ajuns la 125 de miliarde de lei (sold unic) \u015fi la 380 de miliarde de lei soldul creditelor comerciale extinse.<\/p>\n \nCreditele comerciale sunt de 3 ori peste creditele bancare pe termen scurt, care sunt de numai 34 de miliarde de lei.<\/p>\n \nAcum zece ani, creditele bancare erau de 3 trei ori mai mari dec\u00e2t creditele comerciale.<\/p>\n \nPentru sectorul privat, creditul comercial reprezint\u0103 cea mai mare vulnerabilitate pentru c\u0103, dac\u0103 o firm\u0103 nu-\u015fi pl\u0103te\u015fte factura, infecteaz\u0103 tot lan\u0163ul.<\/p>\n \n <\/p>\n \n2.<\/span> Deficitul bugetar<\/strong><\/span>: \u00cen 2008, deficitul bugetar a ajuns la 24 de miliarde de lei, \u00een condi\u0163iile \u00een care, cu un an \u00een urm\u0103 era de numai 9 miliarde de lei. \u00cen 2009, deficitul a crescut la 36 de miliarde de lei.<\/p>\n \n\u00cen 2019, deficitul bugetar a fost de 48 de miliarde de lei, iar \u00een martie 2020, c\u00e2nd aveam numai 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de criz\u0103, deficitul bugetar a urcat deja la 18 miliarde de lei.<\/p>\n \nConform prognozei guvernului, deficitul bugetar ar trebui s\u0103 fie de 72 de miliarde de lei \u00een acest an, adic\u0103 13 miliarde de euro, dar anali\u015ftii cred c\u0103 ar putea dep\u0103\u015fi \u00een final 100 de miliarde de lei, ceea ce ar fi un dezastru av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 trebuie finan\u0163at.<\/p>\n \nProblema este c\u0103 \u015fi \u00een 2021 deficitul bugetar se va situa \u00een jurul a 75 de miliarde de lei, dac\u0103 nu chiar mai mult.<\/p>\n \nDin cauza rigidit\u0103\u0163ii bugetului, unde salariile \u015fi pensiile consum\u0103 80% din venituri, aproape c\u0103 nu mai exist\u0103 bani pentru altceva.<\/p>\n \n <\/p>\n \n3.<\/span> Datoria public\u0103 a statului <\/span><\/strong>(intern\u0103 \u015fi extern\u0103, \u00een lei \u015fi valut\u0103) a crescut \u00een martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezent\u00e2nd 37,9% din PIB, iar p\u00e2n\u0103 la finalul anului, probabil c\u0103 va atinge 450 de miliarde de lei, dar la un PIB \u00een valoare nominal\u0103 mai redus, ceea ce va duce datoria public\u0103 la peste 40% din PIB, nivelul de alarm\u0103 fiind de 45% din PIB, nivel care va fi atins f\u0103r\u0103 probleme \u00een 2021, dac\u0103 deficitul bugetar se va men\u0163ine.<\/p>\n \n\u00cen decembrie 2019, soldul datoriei publice a fost de 373 de miliarde de lei, adic\u0103 35% din PIB.<\/p>\n \n\u00cen 2007, datoria public\u0103 a fost de 50 de miliarde de lei, adic\u0103 11,9% din PIB, a crescut la 66 de miliarde de lei \u00een 2008, adic\u0103 12% din PIB, pentru a exploda \u00een 2009 la 115 miliarde de lei, adic\u0103 21,8% din PIB.<\/p>\n \nDin aceast\u0103 datorie public\u0103, \u00een martie 2020 datoria extern\u0103 a statului era de 41 de miliarde de euro, dintr-un total de 106 miliarde de euro al datoriei externe totale a Rom\u00e2niei (public \u015fi privat\u0103).<\/p>\n \n\u00cen 2008 datoria extern\u0103 a statului era de numai 11 miliarde de euro, la care s-a ad\u0103ugat datoria extern\u0103 privat\u0103 de 61 de miliarde de euro, rezult\u00e2nd un total de 72 de miliarde de euro.<\/p>\n \n <\/p>\n \nCa o concluzie, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een aceast\u0103 nou\u0103 criz\u0103 mai bine echipat\u0103, mai ales c\u0103 expunerea extern\u0103 pe valut\u0103 s-a diminuat considerabil \u00een sectorul privat, iar dob\u00e2nzile la lei au sc\u0103zut substan\u0163ial, iar BNR promite c\u0103 acest trend va continua.<\/p>\n \nCre\u015fterea salariilor a u\u015furat substan\u0163ial sarcina de plat\u0103 a ratelor la banc\u0103 pentru cas\u0103 pentru persoanele fizice, ponderea \u00eentr-un salariu cobor\u00e2nd la 30%, fa\u0163\u0103 de 80% c\u00e2t era acum 10 ani.<\/p>\n \nDac\u0103 mai punem la socoteal\u0103 c\u0103 pre\u0163ul apartamentelor a sc\u0103zut cu 30-50%, presiunea pe plata ratelor \u015fi posibilitatea achizi\u0163iei unui apartament s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it semnificativ.<\/p>\n \nNu mai exist\u0103 credite \u00een franci elve\u0163ieni \u015fi nici \u00een euro pentru persoanele fizice, iar BNR, prin controlul dob\u00e2nzii la lei, poate influen\u0163a mult pia\u0163a.<\/p>\n \nProblema major\u0103 a Rom\u00e2niei o reprezint\u0103 bugetul de stat, cu 1,2 milioane de salaria\u0163i \u015fi 5 milioane de pensionari, care are un cost extrem de ridicat \u015fi care nu poate fi redus at\u00e2t de u\u015for prin t\u0103ieri de salarii sau cre\u015fteri de taxe sau impozite.<\/p>\n \nEconomia s-ar putea s\u0103 mearg\u0103 mai bine \u00een acest an dec\u00e2t estim\u0103rile anali\u015ftilor, dar asta nu \u00eensemn\u0103 c\u0103 \u015fi bugetul statului o va duce bine, ci dimpotriv\u0103.<\/p>\n \nDin p\u0103cate, ajustarea bugetului \u015fi a deficitului bugetar nu va putea fi f\u0103cut\u0103 lin, ci prin m\u0103suri radicale, care \u00eens\u0103 vor afecta economia c\u00e2nd se vor lua.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dac\u0103 ne uit\u0103m pe datele statistice macro ale Rom\u00e2niei din perioada 2008-2009, c\u00e2nd a venit criza precedent\u0103, \u015fi le compar\u0103m cu datele de ast\u0103zi, vom constata c\u0103 Rom\u00e2nia este mult mai bine preg\u0103tit\u0103 pentru noua criz\u0103 at\u00e2t la nivelul popula\u0163iei, c\u00e2t \u015fi al companiilor. Dar statul este total nepreg\u0103tit \u015fi ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 trebuie s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[12834,178,182,46431,31278,14884,161,87,7931,7742,425],"class_list":["post-183193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-creditori","tag-cristian-hostiuc","tag-criza","tag-daroria-publica","tag-deficitul-bugetar","tag-explozie","tag-miliarde","tag-opinie","tag-pib","tag-salariu-minim","tag-statistica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=183193"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/183193\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=183193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=183193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=183193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}