{"id":182864,"date":"2020-05-13T14:56:27","date_gmt":"2020-05-13T14:56:27","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182864"},"modified":"2020-05-13T14:56:27","modified_gmt":"2020-05-13T14:56:27","slug":"leonardo-badea-viceguvernator-bnr-9-masuri-de-relansare-a-economiei-romaniei-trebuie-sa-existe-o-balanta-intre-riscul-sanitar-si-riscul-caderii-economice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182864","title":{"rendered":"Leonardo Badea, viceguvernator BNR: 9 m\u0103suri de relansare a economiei Rom\u00e2niei. Trebuie s\u0103 existe o balan\u0163\u0103 \u00eentre riscul sanitar \u015fi riscul c\u0103derii economice"},"content":{"rendered":"<p>\nDeja de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een aproape \u00eentreg spa\u0163iul european se face sim\u0163it\u0103 o schimbare pozitiv\u0103 de abordare de\u015fi este evident pentru toat\u0103 lumea c\u0103 exist\u0103 \u00een continuare riscuri pandemice importante.<\/p>\n<p>\nPreocuparea pentru evolu\u0163ia \u00eemboln\u0103virilor \u015fi a consecin\u0163elor pandemiei r\u0103m\u00e2ne, dar a trecut \u00een subsidiar, primul plan fiind foarte evident c\u00e2\u015ftigat de dezbaterea \u015fi preg\u0103tirile pentru reluarea activit\u0103\u0163ii \u015fi revenirea la o nou\u0103 normalitate.<\/p>\n<p>\nCred c\u0103 aceast\u0103 modificare este un uria\u015f c\u00e2\u015ftig, schimb\u00e2nd focusul de la preocup\u0103rile inevitabil ap\u0103s\u0103toare emo\u0163ional privind limitarea dezastrului c\u0103tre o abordare implicit mai pozitiv\u0103, de reconstruc\u0163ie a economiei \u015fi societ\u0103\u0163ii, ce d\u0103 speran\u0163a dep\u0103\u015firii momentului cel mai greu al acestei crize.<\/p>\n<p>\nChiar dac\u0103 avem \u00een continuare \u00een fa\u0163\u0103 o lupt\u0103 grea \u015fi probabil destul de \u00eendelungat\u0103, faptul c\u0103 reu\u015fim s\u0103 ne angajam \u00een acest demers pozitiv de cl\u0103dire a unui nou viitor este deja un succes important.<\/p>\n<p>\nAvem nevoie acum de maximul de contribu\u0163ie al tuturor la efortul de relansare, obiectiv pe care ar trebui s\u0103-l urm\u0103rim nu doar din perspectiva obliga\u0163iilor \u015fi atribu\u0163iilor formale de serviciu ale fiec\u0103ruia la locul s\u0103u de munc\u0103, ci \u015fi ca o angrenare personal\u0103 \u00een a g\u0103si cele mai bune solu\u0163ii la nivel personal, al familiei, comunit\u0103\u0163ii, organiza\u0163iilor din care facem parte, na\u0163ional \u015fi european, precum \u015fi printr-o implicare serioas\u0103, onest\u0103 \u015fi constructiv\u0103 pentru punerea acestora \u00een aplicare.<\/p>\n<p>\nCu o astfel de perspectiv\u0103, am \u00eencercat mai jos o trecere \u00een revist\u0103 a c\u00e2torva repere pentru perioada imediat urm\u0103toare, care ar putea fi de ajutor \u00een demersul nostru colectiv de cre\u015ftere a robuste\u0163ii economiei locale.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 analiz\u0103m m\u0103surile adoptate de c\u0103tre majoritatea \u0163\u0103rilor \u00een lupta \u00eempotriva pandemiei de COVID 19, acestea pot fi grupate pe trei mari categorii:<\/p>\n<ol>\n<li>\n<strong>M\u0103suri care transmit un impuls fiscal imediat<\/strong> \u015fi care duc \u00een mod rapid la deteriorarea soldului bugetar, f\u0103r\u0103 a exista compensa\u0163ii directe ulterioare. \u00cen aceast\u0103 categorie de masuri intr\u0103 asigurarea resurselor medicale \u00een timpul pandemiei, men\u0163inerea angaja\u0163ilor \u00een \u015fomaj tehnic, subven\u0163ionarea IMM urilor, realizarea de investi\u0163ii publice &#8211; m\u0103suri av\u00e2nd impact pe cre\u015fterea cheltuielilor bugetare -, sau m\u0103suri cu impact pe diminuarea veniturilor bugetare curente cum ar fi anularea unor taxe \u015fi a contribu\u0163iilor la asigur\u0103ri sociale pentru o perioada de timp limitat\u0103.<\/li>\n<li>\n<strong>M\u0103suri care constau \u00een am\u00e2narea de la plat\u0103<\/strong> care duc la deteriorarea soldului bugetar \u00een anul 2020 dar care \u00eel vor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u00een perioada ulterioar\u0103. Astfel c\u0103 multe guverne au decis sa am\u00e2ne de la plat\u0103 anumite pla\u0163i de impozite, contribu\u0163ii c\u0103tre stat sau rambursarea de \u00eemprumuturi si plata de utilit\u0103\u0163i c\u0103tre priva\u0163i. Acestea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc pozi\u0163ia de lichiditate a persoanelor fizice sau juridice, dar nu le anuleaz\u0103 obliga\u0163iile de plat\u0103.<\/li>\n<li>\n<strong>Alte m\u0103suri<\/strong> inclusiv garan\u0163iile de lichiditate sunt m\u0103suri care nu au sau au doar o mic\u0103 influen\u0163\u0103 asupra soldului bugetar \u00een 2020, creeaz\u0103 obliga\u0163ii contingente care s-ar putea transforma \u00een cheltuieli \u00eentr-un moment ulterior. Aceste m\u0103suri includ garan\u0163ii la export, linii de credit prin intermediul b\u0103ncilor de stat sau a b\u0103ncilor private \u00een cadrul unor programe bine definite .<\/li>\n<\/ol>\n<p>\nAceste m\u0103suri au mai diminuat din efectele asupra oamenilor ale acestui veritabil dezastru \u015fi au avut cu siguran\u0163\u0103 un impact favorabil asupra capacit\u0103\u0163ii de recuperare a economiilor dup\u0103 criz\u0103. Totu\u015fi pierderile sunt uria\u015fe iar mecanismele economice au fost afectate structural.<\/p>\n<p>\nDe aceea este deocamdat\u0103 o necunoscut\u0103 dac\u0103 m\u0103surile de stimulare se vor propaga eficient \u00een economie \u015fi vor determina o relansare rapid\u0103, sau dac\u0103 modific\u0103rile induse de criz\u0103, inclusiv de natur\u0103 comportamental\u0103 la nivelul consumatorilor \u015fi investitorilor, vor necesita mai mult dec\u00e2t stimuli financiari pentru revenirea la cre\u015ftere economic\u0103. A\u015fadar \u00eenc\u0103 nu avem r\u0103spuns la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri foarte dificile \u015fi cu efect amplu asupra vitezei de recuperare dup\u0103 criz\u0103:<\/p>\n<ol>\n<li>\ndac\u0103 mai putem func\u0163iona a\u015fa cum o f\u0103ceam \u00eenainte de criz\u0103 (m\u0103car \u00een linii generale, cu doar mici ajust\u0103ri) sau avem nevoie urgent de reforme structurale (care prin defini\u0163ie necesit\u0103 un timp \u00eendelungat) \u015fi<\/li>\n<li>\nc\u00e2t de repede putem restabili \u00eencrederea.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\nMajoritatea&nbsp; anali\u015ftilor economici, consider\u0103 c\u0103 recesiunea actual\u0103 ar putea avea dou\u0103 tipare de evolu\u0163ie: \u00een form\u0103 de V \u015fi \u00een form\u0103 de U.&nbsp;O recesiune \u00een form\u0103 de V este scurt\u0103, iar recuperarea este rapid\u0103, economia revenind \u00een scurt timp la nivelul de produc\u0163ie, consum, investi\u0163ii, exporturi, ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 anterioare crizei.&nbsp;<\/p>\n<p>\nO recesiune \u00een form\u0103 de U are o perioad\u0103 mai lung\u0103 \u00eenainte de recuperare.&nbsp;Cu c\u00e2t curba de jos a recesiunii in forma de&nbsp; U&nbsp; este mai \u00eentins\u0103, cu at\u00e2t este mai mare prejudiciul economic. Recesiunea din 2007-2009 a fost o recesiune \u00een form\u0103 de U.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDeoarece recesiunea COVID-19 a fost par\u0163ial indus\u0103 de blocajul instituit pentru distan\u0163are social\u0103 \u015fi limitarea circula\u0163iei virusului, tendin\u0163a este s\u0103 presupunem revenirea c\u0103 va fi scurt\u0103 adic\u0103 \u00een form\u0103 de V.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi contraargumente \u00eempotriva acestei idei.&nbsp;Din p\u0103cate nu putem \u015fti deocamdat\u0103 \u00een c\u00e2te valuri succesive s-ar putea manifesta pandemia, ceea ce ar avea o influen\u0163\u0103 major\u0103 asupra tiparului evolu\u0163iei viitoare a economiei. At\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndire semnificativ\u0103 a COVID-19 \u00een comunitate, oamenii vor ezita s\u0103 revin\u0103 la programul de dinainte de pandemie.&nbsp;<\/p>\n<p>\nReticen\u0163a de a se expune la riscul care \u00eenc\u0103 planeaz\u0103 este ra\u0163ional\u0103.&nbsp;Altfel spus, economia <strong>nu \u00ee\u015fi va rec\u0103p\u0103ta pozi\u0163ia&nbsp;<\/strong><strong>p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd<\/strong><strong>&nbsp;nu va fi&nbsp;rezolvat\u0103 criza de s\u0103n\u0103tate. <\/strong>Rezolvarea crizei de s\u0103n\u0103tate \u00eenseamn\u0103 rec\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii. Iar \u00eencrederea are la baz\u0103 apari\u0163ia unui vaccin sau a \u00een\u0163elegerii condi\u0163iilor \u00een care putem s\u0103 convie\u0163uim cu virusul.<\/p>\n<p>\n&nbsp;Chiar dac\u0103 am fi tenta\u0163i s\u0103 presupunem ca noi am fi mai curajo\u015fi ca popor \u015fi c\u0103, \u00eentr-o propor\u0163ie mai mare dec\u00e2t alte na\u0163iuni europene, am fi mai dispu\u015fi s\u0103 ignor\u0103m sau s\u0103 subestim\u0103m implica\u0163iile bolii, asta tot nu ne-ar ajuta foarte mult la nivel economic pentru c\u0103 exporturile noastre depind de evolu\u0163iile externe iar contribu\u0163ia lor nu poate fi neglijat\u0103.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 fiecare criz\u0103 economic\u0103 major\u0103 tendin\u0163a societ\u0103\u0163ii a fost s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la situa\u0163ia anterioar\u0103. Dar poate c\u0103 de data aceasta (sau mai bine spus \u015fi de data aceasta) ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim nu s\u0103 ne re\u00eentoarcem <strong>ci s\u0103 evolu\u0103m c\u0103tre o societate mai robust\u0103 din punct de vedere economic.<\/strong><\/p>\n<p>\nProiectarea \u015fi construirea unui mediu mai sigur pentru angaja\u0163i, particularizat \u00een func\u0163ie de specificul activit\u0103\u0163ii (la birou, la catedr\u0103, pe \u015fantier, \u00een hala de produc\u0163ie, la linia de asamblare, la ghi\u015feele de v\u00e2nz\u0103ri, \u00een spa\u0163iile de servicii etc.) sunt componente importante pentru <strong>rec\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii \u00een \u00eentreaga economie \u015fi societate<\/strong>.&nbsp; Trebuie s\u0103 cre\u0103m protocoale clare \u015fi transparente care s\u0103 le permit\u0103 oamenilor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eencrez\u0103tori \u00eentr-un loc de munc\u0103 sigur. Aceasta \u00eenseamn\u0103 implementarea mai multor m\u0103suri \u015fi rutine de igien\u0103 necesare.&nbsp; \u00cen acela\u015fi timp, avem nevoie de noi abord\u0103ri: testare la scar\u0103 larg\u0103, at\u00e2t pentru infec\u0163ie, c\u00e2t \u015fi pentru imunitate; noi modele de stratificare a riscurilor; noi practici de urm\u0103rire rapid\u0103&nbsp; \u015fi noi linii directoare pentru c\u00e2nd, unde \u015fi cum s\u0103 deschizi comunit\u0103\u0163ile \u015fi economia &#8211; \u015fi c\u00e2nd \u015fi cum s\u0103 se reac\u0163ioneze dac\u0103 reapar infec\u0163iile.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi este adev\u0103rat c\u0103 este treaba companiilor private s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163iile \u015fi s\u0103 suporte costurile de implementare, suportul financiar al statului, ajutorul \u015ftiin\u0163ific \u015fi tehnic al institutelor de cercetare \u015fi contribu\u0163ia constructiv\u0103 \u015fi realist\u0103\/practic\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor implicate \u00een siguran\u0163a \u015fi s\u0103n\u0103tate \u00een munc\u0103 sunt vitale.<\/p>\n<p>\nNu va fi deloc u\u015foar\u0103 g\u0103sirea unui echilibru rezonabil \u00eentre nevoia de a proteja s\u0103n\u0103tatea angaja\u0163ilor (\u015fi a clien\u0163ilor) \u015fi nevoia de a controla costurile (inclusiv din perspectiva transmiterii indirecte a acestora c\u0103tre consumatori, prin \u00eenglobare \u00een pre\u0163urile finale).<\/p>\n<p>\nTocmai din aceasta perspectiv\u0103 rolul autorit\u0103\u0163ilor guvernamentale cu atribu\u0163ii \u00een domeniu este vital, pentru a conlucra cu mediul privat \u015fi a g\u0103si aceste solu\u0163ii necesare pentru eficien\u0163a \u015fi robuste\u0163ea noii economii.<\/p>\n<p>\nA\u015fa cum excep\u0163ionalii medici rom\u00e2ni epidemiologi \u015fi de boli infec\u0163ioase (dar nu numai!) au fost \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een contact ne\u00eentrerupt cu mediul profesional \u015fi de cercetare interna\u0163ional, acces\u00e2nd aproape \u00een timp real cele mai recente studii \u015fi rezultate \u00een domeniu, aceea\u015fi excelen\u0163\u0103 profesional\u0103 \u015fi colaborare interna\u0163ional\u0103 impecabil\u0103 sunt imperios necesare \u00een perioada urm\u0103toare pentru autorit\u0103\u0163ile administrative competente \u00een domeniul muncii.<\/p>\n<p>\nPoate c\u0103 nu vom reu\u015fi s\u0103 invent\u0103m noi pe plan local cele mai eficiente solu\u0163ii dar putem s\u0103 facem efortul de a cunoa\u015fte toate abord\u0103rile practicate \u00een celelalte state , de a le \u00een\u0163elege \u00een profunzime \u015fi a le implementa local pe cele mai adecvate, obligatoriu \u00een colaborare cu mediul privat.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia are avantaje pe care le poate fructifica \u015fi care pot face diferen\u0163a pentru succesul pe termen lung al ie\u015firii din criz\u0103. Noi rom\u00e2nii ne m\u00e2ndrim cu una dintre cele mai moderne infrastructuri de telecomunica\u0163ii, o armat\u0103 de speciali\u015fti \u015fi companii de top \u00een domeniul solu\u0163iilor informatice, un excelent acces la internet \u00een majoritatea zonelor urbane \u015fi o atitudine general\u0103 foarte favorabil\u0103 a popula\u0163iei \u00een adoptarea noilor tehnologii. Ar fi o mare pierdere s\u0103 nu fructific\u0103m la maxim aceste avantaje sau s\u0103 neglij\u0103m s\u0103 ne men\u0163inem la un nivel avansat prin continuarea stimul\u0103rii asimil\u0103rii noilor evolu\u0163ii tehnologice.<\/p>\n<p>\nDe exemplu, studii interna\u0163ionale publicate \u00een perioada recent\u0103 arat\u0103 c\u0103 ora\u015fele mari din Rom\u00e2nia sunt printre cele mai avantajoase pentru lucrul de acas\u0103. Bazat pe acestea, am putea s\u0103 includem ca prioritate \u00een strategia noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 men\u0163inerea \u015fi sporirea investi\u0163iilor str\u0103ine legate de centre de suport, servicii \u015fi lucru la distan\u0163\u0103 ale marilor corpora\u0163ii regionale, inclusiv s\u0103 stimul\u0103m domicilierea fiscal\u0103 a acestora \u00een Rom\u00e2nia. Cred c\u0103 avem o \u015fans\u0103 s\u0103 facem din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Timi\u015foara, Constan\u0163a, Cluj, Sibiu \u015fi alte ora\u015fe din Rom\u00e2nia adev\u0103rate hub-uri pentru activit\u0103\u0163i derulate de la distan\u0163\u0103 ale companiilor europene. Fiind \u015fi centre universitare valoroase, exist\u0103 premise pentru companiile str\u0103ine s\u0103-\u015fi formeze aici exact competen\u0163ele de care au nevoie. Sigur c\u0103 \u00een ora\u015fe din Asia ar putea pl\u0103ti salarii mai mici lucr\u0103torilor la distan\u0163\u0103, dar competen\u0163a lucr\u0103torilor \u015fi infrastructura adecvat\u0103 pot face diferen\u0163a.<\/p>\n<p>\nAfacerile \u015fi tehnologiile IT&#038;C sunt str\u00e2ns legate. Fiecare companie este, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, o companie tehnologic\u0103. \u00cen derularea opera\u0163iunilor cotidiene, majoritatea organiza\u0163iilor se bazeaz\u0103 pe tehnologii digitale. Prin urmare, pentru a r\u0103m\u00e2ne competitivi pe pia\u0163\u0103, companiile ar trebui s\u0103 fie ajutate \u015fi stimulate s\u0103 integreze tehnologiile emergente cu strategiile lor de afaceri \u015fi s\u0103 contureze tehnologii ce pot fi o surs\u0103 de inovare \u00een afaceri. Cre\u015fterea actual\u0103 a inova\u0163iilor pentru combaterea r\u0103sp\u00e2ndirii coronavirusului poate fi comparat\u0103 cu procesul de inova\u0163ie \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Atunci, tehnologia rachetelor a ajutat ulterior la descoperirea spa\u0163iului \u015fi a motoarelor cu jet sau cabinelor sub presiune care acum fac parte din tehnologia companiilor aeriene comerciale, iar calculatoarele digitale (create pentru decriptarea comunica\u0163iilor militare) au fost sc\u00e2nteia revolu\u0163iei digitale din ultimii 30 de ani, etc. Ast\u0103zi, criza COVID-19 a dus la o serie de inven\u0163ii, cum ar fi m\u0103\u015fti cu acoperire antiviral\u0103, noi tipuri de ventilatoare \u015fi o serie de piese de schimb sau aparate medicale complexe tip\u0103rite 3D.<\/p>\n<p>\nPoten\u0163ialul agricol este un alt avantaj important al Rom\u00e2niei ce nu trebuie uitat \u00een strategia de regenerare economic\u0103. Tradi\u0163ional, agricultura este semnificativ dependent\u0103 de evolu\u0163iile climatice iar contribu\u0163ia sa la PIB variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de acest factor. Cu suportul noilor tehnologii \u015fi al programelor de sprijinire a investi\u0163iilor, aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 poate fi ameliorat\u0103.<\/p>\n<p>\nMai mult, av\u00e2nd materia prim\u0103 asigurat\u0103 local, tot cu ajutorul unor programe de sprijinire a investi\u0163iilor, Rom\u00e2nia \u00eentrune\u015fte toate condi\u0163iile pentru a deveni un centru regional de produc\u0163ie \u00een industria alimentar\u0103, asigur\u00e2nd astfel siguran\u0163a alimentar\u0103 a popula\u0163iei \u015fi amelior\u00e2nd structura exporturilor agro-industriale (de la materii prime c\u0103tre produse destinate consumului final) cu efect pozitiv asupra balan\u0163ei comerciale \u015fi implicit asupra deficitului de cont curent.<\/p>\n<p>\nUna din condi\u0163iile naturale de care Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 \u015fi care faciliteaz\u0103 aceast\u0103 dezvoltare (ca \u015fi a altor domenii) este pozi\u0163ionarea strategic\u0103 de-a lungul rutelor terestre de comer\u0163. Dezvoltarea ca centru regional de comer\u0163 \u015fi logistic\u0103 pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est a fost mereu o \u0163int\u0103 pe agenda guvernului. Ie\u015firea din criza pandemic\u0103 este o nou\u0103 oportunitate s\u0103 facem demersuri concrete pentru atingerea acestui important obiectiv strategic. Dezvoltarea infrastructurii fizice ar aduce beneficii \u00een aproape toate domeniile de activitate.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 o serie de alte domenii ale economiei \u00een care Rom\u00e2nia de\u0163ine avantaj comparativ \u00een comer\u0163ul exterior (ex. conform 2018 UNCTAD Data Center) care adesea sunt trecute cu vederea \u015fi care ar trebui s\u0103 fie toate vizate cu prioritate de programe guvernamentale de sprijin \u00een cadrul efortului de reconstruc\u0163ie: produc\u0163ia de mobil\u0103, prefabricate pentru construc\u0163ii, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte,<\/p>\n<p>\nmateriale plastice, echipamente \u015fi cabluri electrice, rulmen\u0163ilor, piese auto, articole de cauciuc, piel\u0103rie, \u0163evi \u015fi profile metalice sau din PVC, uleiuri vegetale, hidrocarburi, fibre sintetice, tutun etc. La acestea trebuie ad\u0103ugate domeniile strategice pentru siguran\u0163a \u015fi s\u0103n\u0103tatea popula\u0163iei.<\/p>\n<p>\nPentru multe dintre domeniile de activitate men\u0163ionate pot fi accesate finan\u0163\u0103ri din fonduri europene sau \u00een cadrul unor programe derulate de c\u0103tre institu\u0163ii financiare interna\u0163ionale. Toate statele europene sunt \u00een prezent angajate cu maxim de energie \u00eentr-o curs\u0103 contra-cronometru pentru atragerea la maxim a acestor resurse financiare deblocate ca r\u0103spuns la criza global\u0103, iar Rom\u00e2nia nu \u00ee\u015fi permite s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 c\u00e2t de pu\u0163in. Colaborarea \u015fi comunicarea real\u0103, competent\u0103, \u00eentre sectorul public \u015fi cel privat, pe baza celor mai bune inten\u0163ii \u015fi eforturi, este singura varianta \u00een care ne putem apropia de acest deziderat.<\/p>\n<p>\nO preocupare important\u0103, despre care pe bun\u0103 dreptate se discut\u0103 mult\u0103 \u00een ultimele luni, este cea privind reg\u00e2ndirea lan\u0163urilor de aprovizionare. Ni s-a demonstrat deja, prin evolu\u0163ii situate la distan\u0163\u0103 foarte mare \u00een timp, c\u0103 abord\u0103rile extreme \u00een acest domeniu nu sunt cele mai potrivite. Astfel, criza recent\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 nu ne putem baza exclusiv pe globalizarea lan\u0163urilor de aprovizionare, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care nu putem produce la nivel local toate bunurile (inclusiv intermediare) \u015fi serviciile necesare unei economii complexe moderne (a\u015fa ar\u0103tau \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1800 ilu\u015ftrii exponen\u0163i ai \u015fcolii clasice de economie \u2013 atunci au fost introdu\u015fi termenii de avantaj absolut \u015fi avantaj comparativ -, ale c\u0103ror idei au fost preluate \u015fi revizuite ulterior de economi\u015fti neoclasici). Solu\u0163ia realist\u0103 este probabil cea a localiz\u0103rii unei p\u0103r\u0163i din nevoia de aprovizionare pentru produc\u0163ia sau comercializarea de bunuri esen\u0163iale. Dar cum agen\u0163ii economici care vor apela la aprovizionare pe plan local probabil vor avea, \u00een multe situa\u0163ii, costuri mai ridicate prin compara\u0163ie cu cele aferente aprovizion\u0103rii din import, ace\u015ftia trebuie sus\u0163inu\u0163i (inclusiv financiar) de c\u0103tre guvern, pentru a-\u015fi p\u0103stra viabilitatea \u015fi pentru a men\u0163ine un mediu concuren\u0163ial. Calibrarea acestor mecanisme de sprijin este delicat\u0103 \u015fi probabil discutabil\u0103, de aceea este nevoie de solu\u0163ii inteligente dar \u015fi de un maxim de transparen\u0163\u0103 \u015fi accesibilitate pentru to\u0163i juc\u0103torii de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nRevenind la m\u0103surile pentru redeschiderea activit\u0103\u0163ilor economice, trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 o abordare cu risc zero nu va func\u0163iona. Nu exist\u0103 perspective credibile ca virusul s\u0103 dispar\u0103 cur\u00e2nd iar men\u0163inerea unui nivel ridicat al restric\u0163iilor de circula\u0163ie \u015fi activitate ne vor duce c\u0103tre colapsul economiei. De aceea solu\u0163ia nu poate fi dec\u00e2t una de compromis \u00eentre avantaje \u015fi riscuri.<\/p>\n<p>\n\u00cen acela\u015fi timp, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem cu onestitate c\u0103, a\u015fa cum am v\u0103zut, doar func\u0163ionarea liber\u0103 a pie\u0163ei nu regleaz\u0103 totul. Este incontestabil c\u0103 pia\u0163a liber\u0103 \u015fi societatea democratic\u0103 func\u0163ional\u0103 sunt elemente decisive ce contribuie o calitate bun\u0103 a vie\u0163ii, deci trebuie protejate cu toate eforturile. Pia\u0163a va reveni \u00eentotdeauna la (un nou) echilibru dup\u0103 scurte perioade de criz\u0103, dar acesta nu este neap\u0103rat cel optim av\u00e2nd \u00een vedere constr\u00e2ngeri sociale \u015fi de dezvoltare durabil\u0103 pe termen lung. Miopia pe termen scurt a pie\u0163elor cred ca a fost demonstrat\u0103 incontestabil de-a lungul timpului, de aici \u015fi nevoia de politici guvernamentale \u00een\u0163elepte \u015fi pe c\u00e2t posibil minim invazive, care s\u0103 consolideze func\u0163ionarea pie\u0163elor. Din acest unghi de vedere, dup\u0103 cum a scris economistul James Meadway, r\u0103spunsul corect la ruptura structural\u0103 generat\u0103 de Covid-19 s-ar putea s\u0103 nu fie o economie de r\u0103zboi &#8211; cu o amploare masiv\u0103 a produc\u0163iei. Mai degrab\u0103, e posibil s\u0103 avem nevoie de o economie \u201eanti-r\u0103zboi\u201d adaptat\u0103 pentru a permite episoade de reducere semnificativ\u0103 a produc\u0163iei f\u0103r\u0103 afectarea lan\u0163urilor de desfacere \u015fi a consumului. Una din c\u0103ile prin care am putea deveni mai rezisten\u0163i la pandemii \u00een viitor, ar putea fi un sistem capabil s\u0103 reduc\u0103 produc\u0163ia \u00eentr-un mod care s\u0103 nu \u00eensemne pierderea mijloacelor de trai \u015fi nici penurie de bunuri vitale de consum. O variant\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 ar fi un sistem inteligent de management al stocurilor \u015fi aprovizion\u0103rii.<\/p>\n<p>\nSintetiz\u00e2nd principiile \u015fi dezideratele discutate mai sus, ne putem g\u00e2ndi la c\u00e2teva m\u0103suri ce ar putea fi considerate \u00een procesul de relansare a economiei locale:<\/p>\n<ol>\n<li>\nStimularea produc\u0163iei locale&nbsp; de bunuri si servicii locale&nbsp; de prim\u0103 necesitate (de exemplu, produsele alimentare pentru a asigura un grad mai mare de independen\u0163\u0103 alimentar\u0103, produse esen\u0163iale pentru \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, servicii de tehnologie de telecomunica\u0163ii). Unele firme au \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 modelele de afaceri, deficien\u0163ele de aprovizionare din str\u0103in\u0103tate duc\u00e2nd la o cre\u015ftere a achizi\u0163iilor de inputuri de la \u00eentreprinderile locale sau regionale.<\/li>\n<li>\nMulte companii \u015fi-au reorganizat afacerile pentru a folosi telecomunica\u0163iile \u015fi comer\u0163ul electronic.&nbsp;Firmele pot fi stimulate s\u0103 se&nbsp;<strong>orienteze<\/strong>&nbsp;c\u0103tre alte mijloace de a face afaceri, de exemplu, prin \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea prezen\u0163ei lor web, publicitate prin intermediul social media, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea func\u0163iilor de servicii pentru clien\u0163i prin telefon \u015fi online \u015fi implicarea \u00een e-commerce<\/li>\n<li>\nTrebuie dezvoltat un proiect de finan\u0163ate a microfermelor care s\u0103 permit\u0103 o solu\u0163ie alternativ\u0103 de procurare a produselor alimentare independent\u0103 fa\u0163\u0103 de lan\u0163urile mari de produc\u0163ie distribuite regional, prin asigurarea unei produc\u0163ii agricole locale consistent\u0103 \u015fi diversificat\u0103.<\/li>\n<li>\nCompaniile ar trebui s\u0103 fie sprijinite \u00een furnizarea de standarde mai ridicate de siguran\u0163\u0103 la locul de munc\u0103 \u015fi o mai bun\u0103 protec\u0163ie pentru lucr\u0103tori dar toate acestea \u00eenseamn\u0103 costuri suplimentare \u015fi tocmai de aceea este nevoie de un program suport. Acest program poate \u00eensemna \u015fi apari\u0163ia unor noi linii de fabrica\u0163ie locale care s\u0103 ofere echipamente de protec\u0163ie.<\/li>\n<li>\nMai mult, guvernul poate sprijini sectorul privat prin cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de achizi\u0163ie a sistemelor de asisten\u0163\u0103 medical imediat\u0103 la nivelul firmelor (spre exemplu achizi\u0163ia de scannere de temperatur\u0103 sau testelor rapide).<\/li>\n<li>\nTrebuie finan\u0163ata capacitatea firmelor de a efectua cercet\u0103ri pentru a dezvolta&nbsp; solu\u0163ii de afaceri alternative pentru \u00eent\u0103rirea versatilit\u0103\u0163ii sectorului productiv. Aceste cercet\u0103ri se pot realiza \u00een parteneriat cu centrele universitare.<\/li>\n<li>\nSe pot acorda scheme de finan\u0163are pentru a sprijini dezvoltarea de clustere industriale virtuale care sa grupeze mai multe entit\u0103\u0163i industrial ce devin astfel legate \u00eentr-un prin obiective comune si prin dezvoltarea de solu\u0163ii&nbsp; de afaceri inovative .<\/li>\n<li>\nFirmele vor trebui s\u0103 investeasc\u0103 \u00een noi procese de afaceri \u015fi \u00een inova\u0163ie tehnologic\u0103.&nbsp;Guvernul poate sprijini aceste eforturi monitoriz\u00e2nd condi\u0163iile economice si de dezvoltare a pie\u0163elor&nbsp; \u015fi dezvolt\u00e2nd indicatori, prin institu\u0163ii guvernamentale sau in parteneriat,&nbsp; care s\u0103 permit\u0103 firmelor s\u0103 identifice rapid nevoile emergente ale pie\u0163ei \u015fi schimb\u0103rile \u00een comportamentul consumatorilor<\/li>\n<li>\nGuvernul ar putea, de asemenea dezvolta scheme de finan\u0163are public\u0103 pentru a facilita investi\u0163iile&nbsp; care duc la crearea de noi re\u0163ele de furnizori in domeniile strategice.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\nDincolo de analiza \u015fi interpretarea cauzelor, evolu\u0163iilor si impactului economic generat de criza pandemic\u0103, r\u0103m\u00e2n provoc\u0103rile de identificarea a solu\u0163iilor de ie\u015fire din criz\u0103. Conteaz\u0103 foarte mult cum vom \u00eencerca s\u0103 facem acest lucru deoarece pentru a dep\u0103\u015fi criza de azi trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem ce ne ofer\u0103 ziua de m\u00e2ine adic\u0103 o societate complex\u0103, interconectat\u0103, global\u0103 \u015fi uneori fragil\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Deja de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een aproape \u00eentreg spa\u0163iul european se face sim\u0163it\u0103 o schimbare pozitiv\u0103 de abordare de\u015fi este evident pentru toat\u0103 lumea c\u0103 exist\u0103 \u00een continuare riscuri pandemice importante.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[188,10898,10405,9184],"class_list":["post-182864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-economie","tag-masuri","tag-relansare","tag-risc"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}