\n\u201eSe vor schimba multe, \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 ne am\u0103gim, business-ul b\u0103ncilor r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare fundamental acela\u015fi \u015fi anume intermedierea financiar\u0103 \u00een condi\u0163ii de eficien\u0163\u0103 a aloc\u0103rii resurselor pe acele destina\u0163ii \u015fi segmente care au pe de o parte capacitatea de rambursare a creditelor angajate \u015fi pe de alt\u0103 parte contribuie semnificativ la cre\u015fterea PIB. Dar bine\u00een\u0163eles c\u0103, \u00een contextul pandemiei de COVID-19, cum afirma un articol din The Economist, dac\u0103 sistemul de s\u0103n\u0103tate, medicii \u015fi asistentele medicale au fost \u015fi sunt \u00een prima linie \u00een criza de s\u0103n\u0103tate generat\u0103 de pandemie, se poate spune c\u0103 b\u0103ncile sunt \u015fi vor fi \u00een prima linie a crizei financiare \u015fi economice declan\u015fat\u0103 \u00een acest context\u201d, afirm\u0103 Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele Consiliului Director al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB), referindu-se la strategiile b\u0103ncilor \u00een contextul crizei declan\u015fate de pandemia de COVID-19.
\nAstfel, ajung\u00e2nd \u00een prima linie a crizei financiare \u015fi economice, b\u0103ncile vor avea o responsabilitate suplimentar\u0103 – aceea a aloc\u0103rii rezervei financiare existente (limitat\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei) \u00een condi\u0163ii de eficien\u0163\u0103 \u015fi randament superior economic.
\n\u00cen acela\u015fi timp, nu trebuie neglijate lec\u0163iile pozitive pe care sistemul bancar le-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 precum digitalizarea realizat\u0103 \u201epe fast forward\u201d, lucrul de acas\u0103 (sau telemunca), capacitatea de a desf\u0103\u015fura aproape orice serviciu bancar \u00een mediul online \u015fi adoptarea rapid\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 riscuri opera\u0163ionale mari a acestor servicii de c\u0103tre clien\u0163i. \u201eSunt convins c\u0103 o mare parte din aceste realiz\u0103ri f\u0103cute sub imperiul crizei se vor permanentiza cu impact pe cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi sc\u0103derea costurilor.\u201d
\n\u00cen urma crizei coronavirusului, din punct de vedere economic vom parcurge dou\u0103 etape: o prim\u0103 etap\u0103 de protec\u0163ie a mediului de afaceri \u015fi o a doua de revenire economic\u0103.
\nIar sistemul bancar este ast\u0103zi parte a solu\u0163iei at\u00e2t \u00een gestionarea crizei \u00een prima faz\u0103, c\u00e2t mai ales \u00een perioada urm\u0103toare de recuperare \u015fi revenire, explic\u0103 \u015feful ARB. \u201e\u00cen criz\u0103, asigurarea de lichidit\u0103\u0163i \u015fi reducerea poverii datoriei sunt principalele obiective. \u00cen perioada de recuperare obiectivul principal va fi cel legat de asigurarea finan\u0163\u0103rii investi\u0163iilor. Trebuie \u00een\u0163eles c\u0103 resursele financiare sunt limitate. Noi am intrat \u00een aceast\u0103 criz\u0103 cu un spa\u0163iu fiscal limitat \u015fi utilizat nepotrivit, a\u015f spune chiar abuziv, \u00een perioada anterioar\u0103 pentru a stimula un consum excesiv. Ca atare se poate spune c\u0103 ast\u0103zi, Rom\u00e2nia intr\u0103 cu un handicap semnificativ \u00een criz\u0103, generat de o resurs\u0103 fiscal\u0103 de absorb\u0163ie a \u015focului destul de redus\u0103 prin compara\u0163ie cu alte state din regiune care aveau chiar \u015fi excedent bugetar.\u201d<\/p>\n
\nCare sunt cele mai mari provoc\u0103ri pentru sistemul bancar \u00een contextul crizei coronavirusului? \u201eIntr\u00e2nd \u00een criz\u0103 cu aceste resurse limitate principala prioritate \u015fi provocare este s\u0103 le dr\u0103muim just \u015fi s\u0103 le folosim cu o maxim\u0103 eficien\u0163\u0103, aici m\u0103 refer \u015fi la capacitatea sistemului bancar de finan\u0163are. Dac\u0103 aloc\u0103m excesiv resursele \u00eenc\u0103 din prima faz\u0103 a crizei, cea legat\u0103 de reducerea temporar\u0103 a poverii datoriei, se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 r\u0103m\u00e2nem f\u0103r\u0103 trac\u0163iune \u00een mijlocul pantei\u201d, sus\u0163ine Sergiu Oprescu.
\nB\u0103ncile vor finan\u0163a revenirea economiei, d\u00e2nd de data aceasta o aten\u0163ie sporit\u0103 creditului pentru companii. Astfel, ie\u015firea din aceast\u0103 criz\u0103 economic\u0103 se va face cu ajutorul b\u0103ncilor, finan\u0163\u00e2nd IMM-urile din surse proprii sau prin scheme de garan\u0163ii guvernamentale, spune \u015feful bancherilor. \u201eB\u0103ncile vor acorda \u00eentotdeauna credite \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 minimizeze pierderile posibil de anticipat, adic\u0103 \u00een condi\u0163iile standardului de risc asumat. Condi\u0163ia necesar\u0103, dar nu neap\u0103rat suficient\u0103, pentru cre\u015fterea credit\u0103rii este responsabilitatea \u00een alocarea resurselor \u00een perioada postcriz\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u015fi \u00een recesiunea economic\u0103 ce va urma. Responsabilitatea aceasta nu revine doar bancherilor, ci \u015fi autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne prin cadrul legislativ. Noi nu solicit\u0103m facilit\u0103\u0163i speciale, ci un cadru legislativ stabil prin care s\u0103 fie conservat\u0103 capacitatea b\u0103ncilor, \u00een calitatea lor de Infrastructur\u0103 Critic\u0103 Na\u0163ional\u0103, de a r\u0103m\u00e2ne solid capitalizate \u015fi cu indicatori de lichiditate \u00een acord cu reglement\u0103rile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, pentru a evita afectarea stabilit\u0103\u0163ii financiare.\u201d
\n\u00cen anul 2020 sunt necesare m\u0103suri proactive de cre\u015ftere a credit\u0103rii, ca parte a abord\u0103rii strategice de relansare a mediului antreprenorial \u015fi a economiei \u00een general, pentru a sus\u0163ine reluarea activit\u0103\u0163ii economice afectate de pandemie, sus\u0163ine Sergiu Oprescu.
\n\u201e\u00cen acest sens, la nivelul ARB am propus \u00eenfiin\u0163area unui task force public-privat pentru elaborarea strategiei de cre\u015ftere a intermedierii financiare, m\u0103car pe perioada aceasta. Invit\u0103m autorit\u0103\u0163ile s\u0103 test\u0103m o strategie de criz\u0103 pentru cre\u015fterea credit\u0103rii \u015fi revigorarea economic\u0103.\u201d
\nCriza COVID-19 a blocat economia impun\u00e2nd carantin\u0103, izolare la domiciliu sau internare pentru persoanele contaminate, precum \u015fi diminuarea activit\u0103\u0163ii economice, care duce uneori chiar la \u00eenchideri de firme \u015fi la \u015fomaj, tehnic sau total, pun\u00e2nd \u015fi clien\u0163ii persoane fizice sau companii care au credite la b\u0103nci \u00een derulare \u00een imposibilitatea obiectiv\u0103 de a-\u015fi achita ratele la \u00eemprumuturi. De\u015fi autorit\u0103\u0163ile au adoptat reglement\u0103ri care permit clien\u0163ilor b\u0103ncilor afecta\u0163i de criza coronavirusului s\u0103-\u015fi am\u00e2ne ratele la credite cu p\u00e2n\u0103 la 9 luni, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, dac\u0103 economia se redreseaz\u0103 lent, debitorii pot avea dificult\u0103\u0163i cu plata creditelor \u015fi \u00een anii urm\u0103tori. Nu toate firmele vor rezista crizei COVID-19 \u015fi cu toate precau\u0163iile este \u00eenc\u0103 dificil de anticipat care anume o vor face. Aceast\u0103 analiz\u0103 \u0163ine at\u00e2t de elementele particulare ale companiei respective, c\u00e2t \u015fi de creativitatea \u015fi determinarea managementului, men\u0163ioneaz\u0103 \u015feful ARB.
\n\u00cen condi\u0163iile crizei economice determinate de pandemia de COVID-19, rata creditelor neperformante ar putea s\u0103 revin\u0103 pe cre\u015ftere. \u201e\u00cen mod cert, rata expunerilor neperformante va cre\u015fte. \u00cen ultimii ani, acest indicator a avut o traiectorie descendent\u0103, \u00eens\u0103 este posibil s\u0103 asist\u0103m la o inversare de trend pe fondul provoc\u0103rilor care au tendin\u0163a de a eroda gradual stabilitatea \u015fi disciplina financiar\u0103.\u201d
\n\u00cen Rom\u00e2nia rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel aproape de nivelul mediu din UE, fiind de 3,98% \u00een februarie 2020, fa\u0163\u0103 de 3% \u00een iunie 2019 \u00een UE.
\nDeocamdat\u0103, pierderile crizei \u00een r\u00e2ndul IMM-urilor par s\u0103 fie reduse, judec\u00e2nd dup\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201eDup\u0103 c\u00e2t timp crede\u0163i c\u0103 ve\u0163i reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei\u201d, dintr-o recent\u0103 anchet\u0103 \u00een r\u00e2ndul IMM-urilor. Doar 7,5% dintre firme au avut un r\u0103spuns mai ezitant \u015fi au indicat c\u0103 ar reveni la valorile de dinainte de criz\u0103 dup\u0103 mai mult de doi ani, spune Oprescu.
\n\u00cen bilan\u0163ul b\u0103ncilor exist\u0103 aproximativ 10% din companiile active din Rom\u00e2nia, acestea fiind cele care au contractat credite bancare \u00een prezent. \u00cens\u0103, principalul risc vine de la creditul comercial.
\nLa nivelul economiei, raportul creditul comercial versus creditul bancar este de 3:1, dac\u0103 ne uitam la creditul total pe companii, \u015fi de aproape 10:1, dac\u0103 particulariz\u0103m la nivelul capitalului de lucru, aten\u0163ioneaz\u0103 pre\u015fedintele ARB.
\n\u201eAcest lucru poate produce blocaje \u00een economie, efectul fiind unul de domino \u00een r\u00e2ndul celor care utilizeaz\u0103 creditul comercial \u015fi care poate afecta indirect \u015fi restul companiilor.\u201d
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 ar trebui acordat\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u015fi modific\u0103rii cadrului legislativ privind insolven\u0163a persoanelor juridice.<\/p>\n
\n\u201eAr trebui s\u0103 g\u0103sim acel punct de echilibru \u00eentre creditori \u015fi debitori \u00een legisla\u0163ie care s\u0103 integreze condi\u0163ionalit\u0103\u0163ile crizei actuale pentru a nu sufoca economia Rom\u00e2niei cu un nou val al insolven\u0163elor.\u201d<\/p>\n
\n
\nFiind un an cu stres financiar pentru mul\u0163i, cererea pentru credite ar putea s\u0103 scad\u0103, mai pu\u0163in vizibil la sold din cauza moratoriumului de am\u00e2nare a pl\u0103\u0163ii ratelor.
\nCreditarea privat\u0103 total\u0103 \u00eenregistra \u00een primul trimestru din 2020 o cre\u015ftere de 7,1%. Dar, din cauza efectelor crizei COVID-19, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020 creditarea poate avea o sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de anul 2019, c\u00e2nd s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere medie a credit\u0103rii de 7,6%.
\n\u201eNe dorim ca aceast\u0103 perioad\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai scurt\u0103. Precum s-a v\u0103zut \u00eenainte de izbucnirea crizei, creditul ipotecar a avut cea mai mic\u0103 cre\u015ftere \u00een 2019 de c\u00e2nd acest tip de credit se acord\u0103 (7,8% fa\u0163\u0103 de 2018, cifre exprimate \u00een euro). Este aceast\u0103 evolu\u0163ie conjunctural\u0103 sau un trend? R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. \u00cen orice caz, \u00een primul trimestru din 2020 cre\u015fterea pe acest segment a accelerat u\u015for (9% \u00een martie 2020, fa\u0163\u0103 de martie 2019).\u201d
\n\u00cen opinia \u015fefului ARB, programul Prima cas\u0103 va trebui reg\u00e2ndit \u015fi direc\u0163ionat c\u0103tre cei care se pot califica la credit, dar \u00ee\u015fi pierd curajul investi\u0163ional. Dob\u00e2nda medie la creditele Prima cas\u0103 este 4,44% pe an, iar dob\u00e2nda medie la creditele ipotecare noi 5,35% pe an \u00een martie 2020. \u201eEste nevoie s\u0103 stimul\u0103m cererea \u00een toate segmentele sociale eligibile prin m\u0103suri bine \u0163intite care s\u0103 ofere oportunit\u0103\u0163i celor mai curajo\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi asume investi\u0163ii.\u201d<\/p>\n
\n
\nDob\u00e2nzi mai mici \u015fi mai mult\u0103 volatilitate?
\nCreditarea va fi preponderent \u00een lei pentru retail \u015fi un mix lei \u015fi valut\u0103 pentru corpora\u0163ii.
\nIar perioada dob\u00e2nzilor mici, posibil mai mici dec\u00e2t \u00een prezent, se va men\u0163ine \u00een continuare, dup\u0103 cum anticipeaz\u0103 \u015feful ARB.
\nVolatilitatea este \u00een mod evident o expresie a unei st\u0103ri de incertitudine cu privire la viitor. Iar \u00een condi\u0163iile actuale, c\u00e2nd toate evalu\u0103rile se fac pe termen scurt, este normal s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o cre\u015ftere a volatilit\u0103\u0163ii pe pie\u0163ele financiare locale \u015fi interna\u0163ionale pentru 2020, mai spune Sergiu Oprescu.
\nVIX, care este un indice ce exprim\u0103 volatilitatea pie\u0163elor de capital, calculat \u00een SUA, a \u00eenregistrat deja din a doua jum\u0103tate a lunii martie cre\u015fteri substan\u0163iale, de la un nivel, s\u0103 spunem, \u00eenainte de criz\u0103, de palier, p\u00e2n\u0103 la un nivel de 6-7 ori mai mare dec\u00e2t cel de dinainte de criz\u0103. Ulterior, \u00eencep\u00e2nd cu luna aprilie, VIX a \u00eenregistrat o evolu\u0163ie descendent\u0103, iar acum tranzac\u0163iile se situeaz\u0103 \u00een jurul unui nivel de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cel ini\u0163ial.
\nR\u0103spunsul b\u0103ncilor centrale, de a mobiliza resurse financiare uria\u015fe \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi \u00een UE, va contribui la o posibil\u0103 tendin\u0163\u0103 de sc\u0103dere a dob\u00e2nzilor de baz\u0103 pe principalele valute. Acela\u015fi lucru este de a\u015fteptat s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, sus\u0163ine \u015feful ARB. \u201eNu este de altfel exclus ca dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 s\u0103 fie din nou redus\u0103 dac\u0103 infla\u0163ia se va plasa \u00een continuare a\u015fa cum este de a\u015fteptat pe un trend descendent. Iar interven\u0163iile anun\u0163ate de c\u0103tre Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei de cump\u0103rare de titluri de stat pe pia\u0163a secundar\u0103 ar modera \u015fi mai mult dob\u00e2nzile pe termen lung. Dob\u00e2nzile mai reduse pot \u00eens\u0103 duce \u015fi la deprecierea leului.\u201d
\n\u00cen \u00eencercarea de a reduce perioada de recuperare \u015fi revenire a economiilor toate resursele disponibile vor fi folosite. \u00cen Europa nu numai politica monetar\u0103 din zona euro r\u0103m\u00e2ne neortodox\u0103, dar \u015fi politicile fiscale na\u0163ionale au devenit neortodoxe. Renun\u0163area la clauzele Pactului de stabilitate \u015fi cre\u015ftere pentru prima oar\u0103 \u00een istorie (care limitau deficitul bugetar la 3% din PIB \u015fi datoria public\u0103 la 60% din PIB) arat\u0103 c\u00e2t de dificil\u0103 este perioada pe care o travers\u0103m. La noi, \u00een premier\u0103, banca central\u0103 a anun\u0163at pe 20 martie c\u0103 va cump\u0103ra titluri de stat de pe pia\u0163a secundar\u0103. Tot atunci a anun\u0163at \u015fi c\u0103 vor fi posibile reduceri ale rezervei minime obligatorii, aminte\u015fte Sergiu Oprescu.
\n\u201eAr fi bine s\u0103 \u00een\u0163elegem, at\u00e2t la nivel economic, c\u00e2t mai ales la nivel politic, c\u0103 \u00een mijlocul acestor turbulen\u0163e b\u0103ncile sunt b\u0103rcile noastre de salvare. \u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor s-a avut grij\u0103 s\u0103 existe b\u0103rci de mari dimensiuni \u015fi cu stabilitate mare, iar \u00een altele, precum \u015fi la noi, s-a umblat cu borma\u015fina \u015fi s-au dat g\u0103uri prin toata carena prin tot felul de ini\u0163iative legislative. Populismul trecut, precum \u015fi cel din prezent, reprezint\u0103 cel mai mare pericol pentru capacitatea b\u0103ncilor de a asista economia \u00een procesul de revenire la normal.\u201d<\/p>\n
\n
\nConsolidare a sistemului bancar\u2026 \u015ei digitalizare
\n\u015eocurile din economie reprezint\u0103 un real \u201etest de stres\u201d pentru b\u0103nci, iar cine nu rezist\u0103 \u00een ciuda preg\u0103tirilor impuse de reglement\u0103ri trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 capitalul necesar pe pie\u0163ele financiare locale sau interna\u0163ionale, f\u0103c\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp concesiile de pre\u0163 sau de ac\u0163ionariat dorite de investitori, indiferent de m\u0103rime, anticipeaz\u0103 \u015feful bancherilor. \u201ePerioadele de criz\u0103 au reprezentat \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna bune oportunit\u0103\u0163i de consolidare a sistemelor bancare \u015fi nu v\u0103d de ce nu ar fi cazul \u015fi \u00een aceasta criz\u0103.
\nDac\u0103 privim \u00eens\u0103 din perspectiva necesarului de finan\u0163are \u00een economia na\u0163ional\u0103 \u015fi a gradului de incluziune financiar\u0103, Rom\u00e2nia are nevoie de b\u0103nci pentru dezvoltarea economic\u0103. \u00centr-un stat european unde gradul de intermediere financiar\u0103 este de 3 ori mai redus fa\u0163\u0103 de media european\u0103, 25% versus 83%, reducerea capacita\u0163ii de creditare este de fapt elementul de monitorizat, nu neap\u0103rat num\u0103rul b\u0103ncilor care opereaz\u0103.\u201d
\nCriza a impus avansul digitaliz\u0103rii \u00een toate sectoarele unde acest lucru a fost posibil, inclusiv \u00een sistemul bancar. Pentru unele sectoare acest mod de lucru se va dovedi a fi doar o alternativ\u0103 de avarie, iar pentru altele un mod de lucru normal. B\u0103ncile \u00ee\u015fi vor ajusta modul de lucru \u00een func\u0163ie de cerere, este de p\u0103rere pre\u015fedintele boardului ARB.
\n\u201eCred \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 prin natura ei, \u00een special prin digitalizarea for\u0163at\u0103 a rela\u0163iei cu clien\u0163ii, a adus o nou\u0103 dimensiune de economisire \u015fi eficien\u0163\u0103 \u00een r\u0103spunsul sistemului bancar la nevoile clien\u0163ilor. Am convingerea c\u0103 programele de eficientizare a costului de intermediere financiar\u0103, mai ales prin canalul reprezentat de re\u0163eaua de sucursale, sunt de abia la \u00eenceput. Pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd \u00een vedere dimensiunea mic\u0103 de active bancare pe unitate \u015fi nevoia de cre\u015ftere a intermedierii financiare, se prea poate s\u0103 asist\u0103m la o cre\u015ftere rapid\u0103 de cerere pe canalele digitale cu p\u0103strarea amprentei actuale a canalului bancar reprezentat de re\u0163eaua de sucursale. Aceast\u0103 decizie \u00eens\u0103 va face parte din strategia de dezvoltare a fiec\u0103rei b\u0103nci pe viitor.\u201d \u00cen Rom\u00e2nia, penetrarea re\u0163elei de unit\u0103\u0163i bancare \u015fi a num\u0103rului de ATM-uri se situeaz\u0103 pu\u0163in peste media Uniunii Europene, potrivit datelor incluse \u00eentr-un raport recent al B\u0103ncii Mondiale. Astfel, \u00een anul 2019, Rom\u00e2nia avea 4.018 unit\u0103\u0163i bancare \u015fi 10.531 ATM-uri la nivel na\u0163ional, care echivaleaz\u0103 cu 26 de unit\u0103\u0163i bancare \u015fi 68 ATM-uri la 100.000 de adul\u0163i. Aceast\u0103 penetrare este comparabil\u0103 cu nivelul UE, de 25 sucursale \u015fi 63 de ATM-uri la 100.000 de adul\u0163i \u00een 2017.
\nRecesiune economic\u0103 \u00een vremuri de pandemie
\nEvolu\u0163ia sistemului bancar este corelat\u0103 \u015fi cu mersul economiei. Iar atunci c\u00e2nd economia este \u00een declin se resimte \u015fi la nivelul b\u0103ncilor.
\n\u00cen 2020, conform estim\u0103rilor FMI, economia global\u0103 va c\u0103dea cu 3%, zona euro cu 7,5%, iar cei mai importan\u0163i parteneri comerciali ai Rom\u00e2niei, Germania cu 7% \u015fi Italia cu 9,1%. \u00cen aceste condi\u0163ii, Rom\u00e2nia nu poate evita c\u0103derea, crede \u015feful ARB.
\n\u201eDar m\u0103surile ample de sus\u0163inere a economiilor din UE \u00eempreun\u0103 cu propriile m\u0103suri luate la nivel na\u0163ional, estimate a reprezenta un procent important din PIB, vor sus\u0163ine recuperarea.\u201d
\n\u00cen opinia lui Sergiu Oprescu, este dificil de anticipat dac\u0103 sub impactul COVID-19, evolu\u0163ia economiei Rom\u00e2niei va avea o traiectorie \u00een \u201eV\u201d, cu sc\u0103derea produc\u0163iei \u015fi a investi\u0163iilor, stagnarea temporar\u0103 a afacerilor, acea faz\u0103 de declin al activit\u0103\u0163ii economice temporar\u0103 (recesiune), urmat\u0103 de o revenire rapid\u0103 de amplitudine propor\u0163ional\u0103 cu cea din faza de c\u0103dere, sau evolu\u0163ia economiei va fi \u00een \u201eU\u201d, cu prelungirea perioadei de stagnare.<\/p>\n
\n
\n\u201eLa momentul acesta, nu lu\u0103m \u00een calcul un scenariu de criz\u0103 \u00een forma de \u00abL\u00bb, care presupune o c\u0103dere \u015fi o r\u0103m\u00e2nere pe palierul de c\u0103dere timp mai \u00eendelungat. Criza financiar\u0103 este un element probabil dac\u0103 modific\u0103rile aduse cadrului legislativ \u00een domeniul bancar de cele 8 legi\/ proiecte de legi intr\u0103 \u00een vigoare. Este nevoie de responsabilizare pentru ca factura pl\u0103tit\u0103 de rom\u00e2ni s\u0103 fie c\u00e2t mai mic\u0103.\u201d<\/p>\n
\nAceast\u0103 direc\u0163ie de responsabilizare trebuie ar\u0103tat\u0103 \u015fi condus\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de clasa politic\u0103, pe baza consult\u0103rii exper\u0163ilor \u00een economie, prin identificarea m\u0103surilor pe care s\u0103 le lu\u0103m.\u201d \u015eeful ARB consider\u0103 c\u0103 este un moment foarte potrivit pentru a se realiza, spre exemplu, un pact larg pe \u00eentreg spectrul politic pentru ac\u0163iuni economice \u0163intite spre evitarea unei eventuale reduceri a ratingului de \u0163ar\u0103, fapt care ar accentua fundamental criza \u015fi ar am\u00e2na revenirea.
\n\u201eRom\u00e2nii nu trebuie din nou expu\u015fi la o criz\u0103 economic\u0103 sever\u0103. PIB-ul pe cap de locuitor \u00een Rom\u00e2nia \u00een cifre absolute s-a situat \u00een 2019 la nivelul de 11.500 euro, reprezent\u00e2nd 37% din media UE27 de 31.960 euro. Rom\u00e2nia are al doilea cel mai ridicat nivel de s\u0103r\u0103cie din Europa (32,5%), dup\u0103 Bulgaria (32,8%), cu 11 pp peste media UE (21,7%), suntem \u00eenc\u0103 prea s\u0103raci ca s\u0103 ne permitem m\u0103suri populiste. De aceea cred c\u0103 noi to\u0163i, indiferent c\u0103 suntem economi\u015fti, ingineri, jurnali\u015fti, politicieni, sociologi etc., trebuie s\u0103 contribuim con\u015ftient, consecvent \u015fi ap\u0103sat la reducerea continu\u0103 a indicatorului populismului \u00een \u0163ara noastr\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ie\u015firea din criza economic\u0103 determinat\u0103 de criza coronavirusului se va face cu ajutorul b\u0103ncilor, acestea urm\u00e2nd s\u0103 finan\u0163eze revenirea economiei, d\u00e2nd o aten\u0163ie sporit\u0103 credit\u0103rii companiilor, astfel c\u0103 sistemul bancar este parte a solu\u0163iei at\u00e2t \u00een gestionarea crizei \u00een prima faz\u0103, c\u00e2t mai ales \u00een perioada de revenire, \u00een viziunea lui Sergiu Oprescu, \u015feful ARB. Ce provoc\u0103ri aduce criza coronavirusului pentru b\u0103nci \u015fi ce rol vor avea acestea pentru redresarea economiei, c\u00e2t de mult\u0103 volatilitate va fi pe pie\u0163ele financiare \u015fi cum se va transforma bankingul?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[13243,16061,7267,201,557,246,182,11421,188,472,18076,13688,10179,14847,19981,30419,11371,9781,31917,4466,8037,18802,241,24359],"class_list":["post-182826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-ajutor","tag-alegere","tag-banci","tag-companii","tag-creditare","tag-crestere","tag-criza","tag-criza-economica","tag-economie","tag-finantare","tag-gestionare","tag-iesire","tag-oprescu","tag-pandemie","tag-perioada","tag-pietele-financiare","tag-redresare","tag-revenire","tag-rol","tag-sef","tag-sistem-bancar","tag-solutie","tag-transformare","tag-viziune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182826"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182826\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}