{"id":182798,"date":"2020-05-11T11:25:57","date_gmt":"2020-05-11T11:25:57","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182798"},"modified":"2020-05-11T11:25:57","modified_gmt":"2020-05-11T11:25:57","slug":"nyt-cum-se-incheie-pandemiile-pentru-cine-se-incheie-si-cine-decide-acest-lucru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182798","title":{"rendered":"NYT: Cum se \u00eencheie pandemiile. Pentru cine se \u00eencheie \u015fi cine decide acest lucru?"},"content":{"rendered":"<p>\nPandemiile au dou\u0103 tipuri de sf\u00e2r\u015fit, unul pe plan medical, iar altul la nivel social, explic\u0103 istorici consulta\u0163i de cotidianul The New York Times \u00een contextul crizei generate de coronavirus, avertiz\u00e2nd c\u0103 epidemia de team\u0103 este la fel de periculoas\u0103 ca virusul.<\/p>\n<p>\n&#8220;C\u00e2nd se va \u00eencheia pandemia de Covid-19? \u015ei cum? Potrivit istoricilor, pandemiile au de obicei dou\u0103 tipuri de sf\u00e2r\u015fit: cel medical, produs c\u00e2nd inciden\u0163a bolii \u015fi rata deceselor scad, \u015fi social, c\u00e2nd se disipeaz\u0103 epidemia de team\u0103 generat\u0103 de boal\u0103&#8221;, noteaz\u0103 editorialistul Gina Kolata, \u00eentr-un articol publicat \u00een cotidianul The New York Times sub titlul &#8220;Cum se \u00eencheie pandemiile \/ O epidemie se poate \u00eencheia \u00een mai multe moduri, spun istoricii. Dar pentru cine se \u00eencheie \u015fi cine decide?&#8221;<\/p>\n<p>\n&#8220;Atunci c\u00e2nd oamenii adreseaz\u0103 \u00eentrebarea \u00abc\u00e2nd se \u00eencheie?\u00bb, se refer\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul pe plan social&#8221;, afirm\u0103 dr. Jeremy Greene, istoric \u00een domeniul medicinei la Universitatea Johns Hopkins.<\/p>\n<p>\nCu alte cuvinte, sf\u00e2r\u015fitul pandemiei se poate produce nu pentru c\u0103 boala a fost eliminat\u0103, ci pentru c\u0103 oamenii se satur\u0103 de sentimentul de panic\u0103 \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een contextul bolii. Allan Brandt, istoric la Universitatea Harvard, afirm\u0103 c\u0103 ceva asem\u0103n\u0103tor se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu boala Covid-19. &#8220;Dup\u0103 cum am observat \u00een dezbaterea despre deschiderea economiei, multe \u00eentreb\u0103ri referitoare la a\u015fa-numitul sf\u00e2r\u015fit epidemic nu sunt determinate de datele medicale \u015fi de s\u0103n\u0103tate public\u0103, ci de procesele socio-politice&#8221;, afirm\u0103 el.<\/p>\n<p>\nSf\u00e2r\u015fiturile pandemiilor &#8220;sunt foarte, foarte ur\u00e2te. Dac\u0103 privim \u00een urm\u0103, avem pu\u0163ine date. Pentru cine se termin\u0103 epidemia \u015fi cine ajunge s\u0103 spun\u0103 acest lucru?&#8221;, declar\u0103 Dora Vargha, istoric la Universitatea Exeter.<\/p>\n<p>\nO epidemie de team\u0103 se poate produce chiar \u015fi f\u0103r\u0103 epidemia unei boli. Dr. Susan Murray, de la Colegiul Regal al Medicilor Chirurgi din Dublin, a observat acest lucru \u00een 2014, c\u00e2nd era colaboratoare la un spital din mediul rural \u00een Irlanda. Cu c\u00e2teva luni \u00eenainte, peste 11.000 de persoane din vestul Africii muriser\u0103 de Ebola, o boal\u0103 viral\u0103 terifiant\u0103, extrem de contagioas\u0103 \u015fi adesea fatal\u0103. Epidemia p\u0103rea s\u0103 se diminueze, iar \u00een Irlanda nu se \u00eenregistrase niciun caz, dar teama public\u0103 era palpabil\u0103.<\/p>\n<p>\n&#8220;Pe str\u0103zi \u015fi \u00een spitale, oamenii erau preocupa\u0163i. Dac\u0103 aveai pielea culoarea anormal\u0103, era suficient ca cineva s\u0103 se uite la tine \u00eentr-un autobuz ori tren. Dac\u0103 tu\u015fe\u015fti o dat\u0103, vei vedea c\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de tine&#8221;, afirm\u0103 dr. Susan Murray.<\/p>\n<p>\nAngaja\u0163ii spitalului din Dublin au fost avertiza\u0163i s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de ce era mai r\u0103u. Erau \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i, se temeau c\u0103 nu aveau echipamente de protec\u0163ie. C\u00e2nd un t\u00e2n\u0103r a venit la sec\u0163ia de urgen\u0163e dintr-un stat \u00een care erau pacien\u0163i bolnavi de Ebola, nu voia nimeni s\u0103 mearg\u0103 la el. Asistentele s-au ascuns, iar medicii au amenin\u0163at c\u0103 vor pleca din spital. Doar dr. Murray a \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eel trateze, dar cancerul de care suferea era at\u00e2t de avansat \u00eenc\u00e2t a putut s\u0103 \u00eei ofere doar \u00eengrijiri paliative. Peste c\u00e2teva zile, analizele au confirmat c\u0103 pacientul nu avea Ebola; a murit dup\u0103 o or\u0103. Peste trei zile, Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) a decretat finalul epidemiei de Ebola.<\/p>\n<p>\nDr. Murray a scris: &#8220;Dac\u0103 nu suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 contracar\u0103m teama \u015fi ignoran\u0163a la fel de activ \u015fi de ra\u0163ional cum combatem alt virus, ese posibil ca temerea s\u0103 le produc\u0103 r\u0103ni teribile oamenilor vulnerabili, chiar \u015fi \u00een zone \u00een care nu vor fi deloc cazuri de infectare \u00een cursul unei epidemii. Iar o epidemie de team\u0103 poate avea consecin\u0163e mult mai grave dac\u0103 apar complica\u0163ii privind rasa, privilegiile ori limba&#8221;, precizeaz\u0103 dr. Murray.<\/p>\n<p>\nCiuma bubonic\u0103 a lovit de c\u00e2teva ori \u00een ultimii 2.000 de ani, omor\u00e2nd milioane de oameni \u015fi modific\u00e2nd cursul istoriei. Boala este provocat\u0103 de o bacterie, Yersinia pestis, care tr\u0103ie\u015fte \u00een puricii de pe \u015fobolani. Dar ciuma bubonic\u0103, devenit\u0103 cunoscut\u0103 sub denumirea de &#8220;Moartea neagr\u0103&#8221;, se transmite \u015fi de la om la om prin stropi ai respira\u0163iei, astfel c\u0103 nu poate fi eradicat\u0103 prin simpla ucidere a \u015fobolanilor.<\/p>\n<p>\nFiecare epidemie a amplificat teama produs\u0103 \u00een urm\u0103torul val. Istoricii observ\u0103 trei valuri mari de cium\u0103, afirm\u0103 Mary Fissel, istoric la Universitatea Johns Hopkins: Pesta din perioada lui Iustinian, \u00een secolul VI, epidemia medieval\u0103, \u00een secolul XIV \u015fi pandemia de la sf\u00e2r\u015fitul secolulului XIX &#8211; \u00eenceputul secolului XX. Una dintre cele mai grave epidemii avut loc \u00een China \u00een anul 1855, r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u00een \u00eentreaga lume, provoc\u00e2nd moartea a peste 12 milioane de oameni doar \u00een India. Autorit\u0103\u0163ile medicale din Bombay au incendiat cartiere \u00eentregi \u00een tentativa de a opri ciuma. &#8220;Nu \u015ftie nimeni dac\u0103 acest lucru a f\u0103cut vreo diferen\u0163\u0103&#8221;, explic\u0103 istoricul Frank Snowden, de la Universitatea Yale.<\/p>\n<p>\nNu se \u015ftie cum s-a oprit epidemia. Unii speciali\u015fti cred c\u0103 r\u0103cirea vremii a omor\u00e2t puricii care transmiteau boala, dar acest lucru nu ar fi oprit transmiterea prin respira\u0163ie, subliniaz\u0103 dr. Snowden.<\/p>\n<p>\nSau poate c\u0103 a fost vreo modificare la \u015fobolani. O alt\u0103 ipotez\u0103 este c\u0103 bacteria a evoluat \u015fi nu mai este la fel de mortal\u0103. Sau poate ac\u0163iunile oamenilor, precum arderea satelor, au contribuit la oprirea epidemiei. De fapt, ciuma nu a disp\u0103rut. \u00cen Statele Unite, exist\u0103 infec\u0163ii endemice la c\u00e2inii de preerie din sud-vest \u015fi se pot transmite la oameni. Dr. Snowden spune c\u0103 unul dintre prietenii lui s-a infectat \u00eentr-un hotel din statul New Mexico. Persoana care a stat \u00eenaintea lui \u00een camer\u0103 avea un c\u00e2ine, care avea purici \u015fi au transmis microbul. Astfel de cazuri sunt rare \u015fi acum se pot trata cu succes cu antibiotice, dar orice raportare despre cium\u0103 genereaz\u0103 temere.<\/p>\n<p>\nO alt\u0103 boal\u0103 care a generat epidemii este variola. Acum, exist\u0103 un vaccin eficient care ofer\u0103 imunitate toat\u0103 via\u0163a. Dar variola a afectat lumea circa 3.000 de ani \u015fi a fost groaznic\u0103, av\u00e2nd o rat\u0103 de mortalitate de circa 30%.<\/p>\n<p>\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, pandemia de grip\u0103 din 1918 a omor\u00e2t \u00eentre 50 \u015fi 100 de milioane de oameni.<\/p>\n<p>\nCum se va \u00eencheia pandemia de Covid-19?<\/p>\n<p>\n&#8220;Una dintre posibilit\u0103\u0163i este, potrivit istoricilor, ca pandemia de coronavirus s\u0103 se \u00eencheie la nivel social \u00eenainte de a se \u00eencheia din punct de vedere medical. Oamenii s-ar putea s\u0103 se sature de restric\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 declare sf\u00e2r\u015fitul pandemiei, chiar dac\u0103 virusul va continua s\u0103 mocneasc\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163i \u00eenainte de g\u0103sirea unui vaccin ori a unui tratament eficient&#8221;, noteaz\u0103 editorialistul NYT.<\/p>\n<p>\n&#8220;Cred c\u0103 exist\u0103 acest tip de problem\u0103 psihologic\u0103 privind epuizarea \u015fi frustrarea. Am putea fi \u00eentr-un moment \u00een care oamenii s\u0103 spun\u0103: \u00abDestul, merit s\u0103 pot reveni la via\u0163a mea normal\u0103\u00bb&#8221;, afirm\u0103 istoricul Naomi Rogers, de la Universitatea Yale.<\/p>\n<p>\nAcest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja. \u00cen unele state americane, guvernatorii au suspendat restric\u0163iile \u00een pofida avertismentelor autorit\u0103\u0163ilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103. \u00cen contextul \u00een care se amplific\u0103 situa\u0163ia catastrofal\u0103 pe plan economic generat\u0103 de restric\u0163iile antiepidemice, din ce \u00een ce mai mul\u0163i oameni vor tinde s\u0103 spun\u0103 &#8220;destul&#8221;.<\/p>\n<p>\n&#8220;Exist\u0103 un fel de conflict acum&#8221;, subliniaz\u0103 dr. Rogers. Oficialii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice au \u00een vedere un final medical, dar unii membri ai publicului v\u0103d un sf\u00e2r\u015fit la nivel social. &#8220;Cine va proclama finalul epidemic? Dac\u0103 contracarezi no\u0163iunea de final epidemic, ce contracarezi?. Ce sus\u0163ii c\u00e2nd spui \u00abNu, nu s-a \u00eencheiat\u00bb?&#8221;, subliniaz\u0103 dr. Rogers.<\/p>\n<p>\nProblema este c\u0103 nu va fi o victorie brusc\u0103. Efortul de a defini sf\u00e2r\u015fitul unei epidemii &#8220;va fi un proces lung \u015fi dificil&#8221;, subliniaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, dr. Allan Brandt, de la Universitatea Harvard.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pandemiile au dou\u0103 tipuri de sf\u00e2r\u015fit, unul pe plan medical, iar altul la nivel social, explic\u0103 istorici consulta\u0163i de cotidianul The New York Times \u00een contextul crizei generate de coronavirus, avertiz\u00e2nd c\u0103 epidemia de team\u0103 este la fel de periculoas\u0103 ca virusul. &#8220;C\u00e2nd se va \u00eencheia pandemia de Covid-19? \u015ei cum? Potrivit istoricilor, pandemiile au [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8989,46396],"class_list":["post-182798","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-nyt","tag-pandemii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182798"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182798\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}