![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/19112595\/15\/raluca-v4.jpg?height=480&width=328\")
<\/p>\n\n\u201e\u00cemi lipsesc urcatul \u00een ma\u015fin\u0103 dup\u0103 un meeting \u015fi mersul prin Bucure\u015fti care m\u0103 enerva, dar acum \u00eemi dau seama c\u00e2t de mult \u00eemi pl\u0103cea de fapt. E alt\u0103 intensitate, eu a\u015fa cum am muncit \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu am mai muncit niciodat\u0103 \u00eenainte, m\u0103car aveam pauze, acum nu prea mai am pauze\u201d, a spus Drago\u015f Anastasiu, pre\u015fedintele grupului Eurolines, \u00eentr-o discu\u0163ie recent\u0103 cu Business MAGAZIN prin intermediul platformei Zoom. Iar \u00een articolul de copert\u0103 al edi\u0163iei trecute, Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance, m\u0103rturisea \u015fi ea: \u201eNu mai avem repere clare de timp alocat serviciului \u015fi de multe ori avem impresia (sau chiar a\u015fa \u015fi este) c\u0103 ziua de lucru este toat\u0103 ziua. Cu to\u0163ii vrem s\u0103 trecem c\u00e2t mai bine peste aceast\u0103 perioad\u0103, iar eu personal nici nu cred c\u0103 mai am o agend\u0103 zilnic\u0103\u201d.
\nAcest nou mod de lucru despre care vorbesc Anca Bidian \u015fi Drago\u015f Anastasiu, dar cu care se confrunt\u0103 \u015fi al\u0163i CEO sau antreprenori, dar \u015fi angaja\u0163i afla\u0163i la toate nivelurile de carier\u0103, oriunde \u00een lume, \u00eei caracterizeaz\u0103 pe cei mai mul\u0163i dintre cei care au putut s\u0103 \u00ee\u015fi continue sarcinile de munc\u0103 \u00een condi\u0163ii de pandemie.
\nAstfel, peste at\u00e2t de mult discutatul echilibru \u00eentre via\u0163a personal\u0103 \u015fi via\u0163a profesional\u0103, idealul \u201eWork Life Balance\u201d pare \u015fi mai greu de atins din cauza lipsei unor limite fizice (spa\u0163iul de la birou vs. spa\u0163iul de acas\u0103) sau poate chiar \u015fi limita adus\u0103 de ora aceea \u00een plus petrecut\u0103 \u00een trafic, \u00een care l\u0103sam \u00een urm\u0103 (sau nu) problemele sau chiar \u015fi reu\u015fitele de la birou. Dincolo de lipsa grani\u0163elor, tehnologia contribuie \u00eentr-un mod intruziv la gradul de \u00eenc\u0103rcare a angaja\u0163ilor – cu mailuri, mesaje pe grupuri de WhatsApp, Facebook, conferin\u0163e pe Zoom sau Slack care apar constant, uneori simultan, la orice or\u0103 din zi, din noapte, \u00een weekend sau de s\u0103rb\u0103tori. \u00cen timp ce copiii au \u015fi ei propriile teleconferin\u0163e.
\nIar dac\u0103 unii dintre noi alegeau s\u0103 nu \u00ee\u015fi mai citeasc\u0103 mail-urile \u00een concediu sau \u00een weekend, pentru o u\u015foar\u0103 deconectare \u00een trecut, s-ar putea ca acest lucru s\u0103 nu mai fie posibil \u00een viitor. Trecem \u00eentr-o nou\u0103 \u201erevolu\u0163ie\u201d, o schimbare similar\u0103 poate celei aduse de inventarea iluminatului cu petrol, care \u00eensemna c\u0103 angaja\u0163ii pot lucra 12 ore pe zi, \u00eenainte de secolul XIX, c\u00e2nd s-a inventat istoricul program \u201ede la 9 la 5\u201d?
\nDatele unui studiu realizat recent de BestJobs arat\u0103 c\u0103 \u00een prezent pe pia\u0163a local\u0103 3 din 10 angaja\u0163i lucreaz\u0103 de acas\u0103, iar principalele trei probleme care vin \u00een \u00eendeplinirea sarcinilor de serviciu pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 remote sunt lipsa unei comunic\u0103ri eficiente cu restul echipei (15,7%), lipsa clarit\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte sarcinile zilnice (11,82%) \u015fi comunicarea deficitar\u0103 cu clien\u0163ii (9,17%). Dintre cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103, 35% au constatat c\u0103 sunt mai productivi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de munc\u0103 obligatorie la domiciliu comparativ cu productivitatea pe care o au la birou, pentru c\u0103 nu mai pierd timp cu deplasarea zi de zi. Pe de alt\u0103 parte, 13% dintre cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103 spun \u00eens\u0103 c\u0103 sunt mai pu\u0163in eficien\u0163i, \u00een condi\u0163iile \u00een care trebuie s\u0103 se ocupe \u015fi de treburi casnice sau s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copii.
\nUnul dintre riscurile telemuncii se leag\u0103 de hiperactivitate, angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 de acas\u0103 fiind tenta\u0163i s\u0103 lucreze nonstop. Potrivit platformei de resurse umane undelucram.ro, angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 de acas\u0103 muncesc cu 2 zile mai mult \u00een fiecare lun\u0103. Iar \u00een timp ce mul\u0163i angajatori se pl\u00e2ng c\u0103 productivitatea angaja\u0163ilor ar putea sc\u0103dea, situa\u0163ia este invers\u0103: 85% dintre companiile care ofer\u0103 flexibilitate angaja\u0163ilor \u015fi le ofer\u0103 posibilitatea de a lucra remote vor observa o cre\u015ftere \u00een productivitatea acestora, observ\u0103 cei de la undelucram.ro. C\u00e2t din aceast\u0103 productivitate ia din felia timpului personal?
\nDup\u0103 cum remarc\u0103 jurnali\u015ftii de la Harvard Business Review, timp de mai multe decenii, organiza\u0163iile au promovat modelul \u201eangajatului ideal\u201d \u00een profilul persoanei disponibile 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, \u00een fiecare an al carierei sale: \u201eAcesta este un arhetip nerealist, unul care presupune c\u0103 exist\u0103 mereu \u00een peisaj o persoan\u0103 care s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de restul aspectelor care \u0163in de via\u0163\u0103. Totu\u015fi, \u00een prezent dou\u0103 treimi din familiile americane sunt cu p\u0103rin\u0163i singuri sau cu doi p\u0103rin\u0163i care muncesc. Cu \u015fcolile \u015fi gr\u0103dini\u0163ele \u00eenchise, munca nu poate continua ca \u00een mod normal doar pentru c\u0103 lucrul remote este posibil din punct de vedere tehnologic\u201d, spun autorii articolului care a analizat aceast\u0103 tem\u0103 \u00een Harvard Business Review. Poate mai mult ca oric\u00e2nd, angaja\u0163ii sunt din nou \u00een postura de a-\u015fi demonstra disponibilitatea, cu aproximativ un sfert din popula\u0163ia globului care lucreaz\u0103 de acas\u0103 \u015fi probabil vor lucra \u00eentr-un mod flexibil \u015fi prin rota\u0163ie, tot de acas\u0103, \u00een perioada urm\u0103toare. Mai putem s\u0103 vorbim despre echilibru \u00een aceast\u0103 nou\u0103 paradigm\u0103?<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nO grani\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u0163in vizibil\u0103<\/p>\n
\n\u201eEchilibrul dintre via\u0163a personal\u0103 \u015fi cea profesional\u0103 este un subiect despre care s-a discutat foarte mult \u00een ultimii ani \u015fi pe care angaja\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 din ce \u00een ce mai mult accent. Dac\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani eram pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a petrece mai mult timp la birou dec\u00e2t acas\u0103, prioritiz\u00e2nd cariera \u00een detrimentul vie\u0163ii personale, noile genera\u0163ii au schimbat aceast\u0103 abordare\u201d, observ\u0103 Raluca Pene\u015f, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare \u015fi administrare de personal, recrutare \u015fi munc\u0103 temporar\u0103 Smartree. Potrivit ei, anterior pandemiei \u00eencepuser\u0103m s\u0103 acord\u0103m mai mult\u0103 valoare timpului petrecut cu familia, hobbyurilor \u015fi activit\u0103\u0163ilor extra \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 separ\u0103m via\u0163a profesional\u0103 de cea personal\u0103. Aceasta reprezenta un factor motivant pentru salaria\u0163i, iar organiza\u0163iile s-au adaptat \u00een timp, con\u015ftientiz\u00e2nd c\u0103 acesta este unul dintre principalele criterii de selec\u0163ie ale unui candidat atunci c\u00e2nd are \u00een vedere schimbarea jobului.
\nDar odat\u0103 cu intrarea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de pandemie, lucrurile par a se schimba, iar modul de lucru \u201ework from home\u201d face ca grani\u0163a dintre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103 s\u0103 fie practic invizibil\u0103 \u015fi uneori greu de gestionat, crede Raluca Pene\u015f.
\n\u201eFaptul c\u0103 nu mai exist\u0103 dou\u0103 medii diferite, \u015fi anume cel de birou, spa\u0163iu, comunicare direct\u0103 cu colegii, \u015fi cel de acas\u0103, duce, nu de pu\u0163ine ori, la situa\u0163ia \u00een care timpul petrecut \u00een fa\u0163a calculatorului acas\u0103 s\u0103 nu poat\u0103 fi asociat direct mediului profesional, ci personal\u201d, observ\u0103 managerul de la Smartree. De asemenea \u00eens\u0103, lucrurile pot sta \u015fi invers. \u201eFiind nevoi\u0163i s\u0103 ne petrecem timpul \u00een cas\u0103 \u015fi ca atare s\u0103 adapt\u0103m \u015fi programul de lucru la noul context, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a desf\u0103\u015fura alte activit\u0103\u0163i \u00een afara celor casnice, putem avea senza\u0163ia c\u0103 programul de lucru nu s-a terminat. Avem tenta\u0163ia de a r\u0103m\u00e2ne loga\u0163i pe calculator, de a r\u0103spunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condi\u0163ii \u00een care ne putem sim\u0163i stresa\u0163i, suprasolicita\u0163i, dorind s\u0103 revenim la birou.\u201d
\nLipsa unei interac\u0163iuni zilnice \u015fi \u015fi a lucrului \u00een echip\u0103 ar putea conduce \u015fi la un sentiment acut de izolare. \u201ePe de alt\u0103 parte, lucr\u00e2nd de acas\u0103, va exista, cel pu\u0163in pentru unii dintre noi, tenta\u0163ia interfer\u0103rii unor treburi casnice cu programul de munc\u0103. Este recomandat s\u0103 elimin\u0103m aceste elemente care ne pot distrage aten\u0163ia, pentru c\u0103 nu vom face dec\u00e2t s\u0103 excludem barierele \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103 \u015fi s\u0103 nu finaliz\u0103m taskurile \u00een niciunul dintre planuri.\u201d
\nRezultatul? \u201eVom sf\u00e2r\u015fi prin a lucra haotic, poate \u00een unele cazuri cu mult peste media orelor de program, situa\u0163ie ce va genera din nou nemul\u0163umiri\u201d. Raluca Pene\u015f precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een acest context, foarte important de gestionat pe termen de lucru este men\u0163inerea concentr\u0103rii pe obiective \u015fi pe productivitatea muncii de acas\u0103. \u201eAcestea pot fi atinse mai u\u015for printr-o organizare riguroas\u0103 \u015fi prin respectarea programului zilnic, setarea unui spa\u0163iu dedicat activit\u0103\u0163ilor profesionale, dar \u015fi prin ghidarea dup\u0103 deprinderile de la birou, inclusiv luarea pauzelor.\u201d
\nHR managerul companiei Smartree este de p\u0103rere c\u0103 chiar dac\u0103 organiza\u0163iile \u00ee\u015fi vor relua activit\u0103\u0163ile de la birou, aceasta se va realiza treptat \u015fi \u201esigur vom fi pu\u015fi \u00een continuare \u00een situa\u0163ia de a lucra \u00een anumite perioade \u015fi de acas\u0103\u201d. \u00cen plus, o parte dintre angaja\u0163i vor dori s\u0103 permanentizeze noul mod de lucru de acas\u0103, cu care unii dintre noi eram obi\u015fnui\u0163i \u015fi \u00eenaintea epidemiei, dar \u00eentr-un cadru foarte bine stabilit, adic\u0103 \u00een limita a c\u00e2teva zile pe lun\u0103.
\n\u201eReferitor la clasicul program 9:00 \u2013 17:00, putem spune c\u0103 \u00een anumite domenii sau pentru anumite tipologii de joburi, \u015fi \u00eenaintea pandemiei, acesta era un concept dep\u0103\u015fit, urm\u0103rindu-se \u00een schimb un sistem care pune concentrarea pe sarcinile de realizat \u015fi pe nivelul de energie \u015fi creativitate al fiec\u0103rui individ \u00een parte. Dar aici intervine modul \u00een care fiecare dintre noi ne disciplin\u0103m \u015fi ne organiz\u0103m activit\u0103\u0163ile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne echilibr\u0103m via\u0163a profesional\u0103 cu cea personal\u0103, dar \u015fi s\u0103 devenim mai productivi din punct de vedere profesional\u201d, conchide ea.
\nSimona Ches\u0103raicu, care a muncit vreme de mai mul\u0163i ani \u00een mari companii, ajung\u00e2nd ca la un moment dat s\u0103 coordoneze departamentul de resurse umane al unei multina\u0163ionale, este acum psihoterapeut \u015fi profesor calificat \u00een mindfulness (o disciplin\u0103 care ne ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u00een prezent). Totu\u015fi, spune c\u0103 nici ei nu i-a fost chiar at\u00e2t de simplu s\u0103 transfere tot ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een cabinet, \u00een mediul online, aceasta reprezent\u00e2nd o schimbare mare care a cerut preg\u0103tire, inclusiv prin citirea a mai multe informa\u0163ii despre aspectele tehnice ale aplica\u0163iei Zoom. \u201eS-au schimbat \u015fi felul \u00een care facem lucrurile \u015fi ce este nevoie s\u0103 facem\u201d. \u00cen r\u00e2ndul clien\u0163ilor ei a identificat dou\u0103 tendin\u0163e: \u201ePersoanele care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103, din categoria angaja\u0163ilor care sunt \u00een \u015fomaj tehnic, medici, din cabinetele stomatologice, din servicii, cosmetic\u0103, care nu mai lucreaz\u0103 acum, iar o alt\u0103 categorie este a celor care lucreaz\u0103 mult mai mult, \u00een special din zona de corporate \u015fi care s-au trezit acas\u0103 cu c\u00e2te doi copii, care fac lec\u0163ii online, iar ei au programul de munc\u0103 la fel ca \u00eenainte, doar c\u0103 \u00eel fac de acas\u0103 din sufragerie. \u015ei pentru ei via\u0163a s-a complicat destul de mult, dac\u0103 vorbim despre o cas\u0103 cu trei camere, cu doi copii, cu so\u0163ia care lucreaz\u0103 de acas\u0103 uneori, administrarea meetingurilor devine o problem\u0103, de exemplu. Cei care sunt tineri \u015fi nu au copii \u00eenc\u0103 pare a se fi adaptat pu\u0163in mai u\u015for, dar pentru majoritate lucrurile s-au complicat\u201d.
\nFiecare abordare a situa\u0163iei este una personal\u0103 \u015fi nu poate fi generalizat\u0103, observ\u0103 psihoterapeutul: \u201eSimpla schimbare pe care a adus-o perioada aceasta ne cere un efort de adaptare, eram obi\u015fnui\u0163i cu un anumit ritm, cu o anumit\u0103 rutin\u0103, \u00een care undeva dup\u0103-amiaz\u0103, seara, ne apropiam de cei de acas\u0103, pentru cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103 a disp\u0103rut toat\u0103 partea aceasta de rutin\u0103 \u015fi a fost \u00eenlocuit\u0103 cu \u00abm\u0103 mut din dormitor \u00een sufragerie \u015fi \u00eemi \u0163in meetingurile acolo sau invers \u015fi m\u0103 intersectez \u00een pauzele mult mai informale cu cei care sunt \u00een cas\u0103\u00bb\u201d. Spune c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit multe reac\u0163ii de genul \u201enu \u015ftiu cum s\u0103 m\u0103 comport, st\u0103m mult prea mult timp \u00eempreun\u0103, nu \u00eemi g\u0103sesc spa\u0163iul personal\u201d. A \u00eent\u00e2lnit de asemenea reac\u0163ii \u00een care cuplurile au spus c\u0103 nu mai \u015ftiu despre ce s\u0103 povesteasc\u0103, mai ales dac\u0103 volumul de munc\u0103 s-a redus mut\u00e2ndu-se \u00een online. A \u00eent\u00e2lnit, \u00een extrema cealalt\u0103, cazuri care spun \u201eeste minunat, acum putem face tot ce aveam pe o list\u0103 de a\u015fteptare\u201d. \u201eNu este alb sau negru r\u0103spunsul la aceast\u0103 situa\u0163ie, tr\u0103im aceast\u0103 experien\u0163\u0103 diferit \u015fi depinde foarte mult cu ce bagaj a intrat fiecare \u00een perioada aceasta, \u00een func\u0163ie de acest lucru unii au g\u0103sit un loc bun, al\u0163ii dimpotriv\u0103 se simt constr\u00e2n\u015fi \u015fi presa\u0163i de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d, explic\u0103 ea. Observ\u0103 de asemenea c\u0103 nici celor singuri nu le este deloc u\u015for: \u201eSunt situa\u0163ii \u00een care e greu s\u0103 fii \u015fi cu tine, dac\u0103 nu avem obiceiul de a ne uita la noi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u015fi de a face exerci\u0163ii de introspec\u0163ie e greu s\u0103 stai cu tine \u00eensu\u0163i \u015fi atunci ne umplem timpul cu multe activit\u0103\u0163i, iar contextul social \u015fi economic ne a oferit ocazia de a face aproape orice – acum puteam s\u0103 plec\u0103m deseori \u00een weekenduri \u00een city break. Era simplu s\u0103 fugim de noi, de partener, de rela\u0163ie, de familie, s\u0103 supra\u00eenc\u0103rc\u0103m sau supracompens\u0103m, pentru cei care au fost antrena\u0163i s\u0103 fac\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 ceva e un moment mai greu\u201d.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/19112595\/11\/simona-chesaraicu-dsc5890-copy.jpg?height=480&width=640\")
\nF\u0103r\u0103 limite fizice, dar cu limite mentale<\/p>\n
\n\u201ePe mine m-a ajutat foarte mult rutina, chiar dac\u0103 este o alt\u0103 rutin\u0103, s\u0103 am o agend\u0103, un program clar, s\u0103 \u015ftiu diminea\u0163a la ce or\u0103 m\u0103 trezesc, s\u0103 am repere clare peste zi, s\u0103 p\u0103strez rutina cu disciplin\u0103, asta am lucrat \u015fi cu clien\u0163ii care s-au g\u0103sit destul de debusola\u0163i la \u00eenceput\u201d, descrie Ches\u0103raicu modul \u00een care am putea s\u0103 tras\u0103m ni\u015fte limite pentru un mai bun echilibru. Partea de organizare este cea mai important\u0103 \u201eacolo unde sunt probleme de spa\u0163iu fizic, trebuie g\u0103site solu\u0163ii punctuale – la o familie cu doi copii, trei camere, este o problem\u0103, acolo unii \u00ee\u015fi negociaz\u0103 teritoriul mai bine, al\u0163ii obosesc mai mult pe parcursul zilei\u201d.
\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd intervin colegii no\u015ftri sau \u015fefii care nu respect\u0103 limitele? \u201eC\u00e2nd lucram \u00een corpora\u0163ie spuneam c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de urgen\u0163e, \u015fi \u00een via\u0163a profesional\u0103, \u015fi \u00een via\u0163a personal\u0103: accidentele sau focul, atunci c\u00e2nd chem\u0103m salvarea sau pompierii \u2013 iar replica pe care o primeam era c\u0103 avem deadline-uri. E adev\u0103rat, dar deadline-urile nu \u00eenseamn\u0103 o urgen\u0163\u0103 vital\u0103, le set\u0103m \u00eempreun\u0103, dac\u0103 uneori nu estim\u0103m corect volumul de munc\u0103, acolo g\u0103sim solu\u0163ii, dar urgen\u0163\u0103 nu exist\u0103\u201d, spune ea.
\nNegocierea trebuie s\u0103 aib\u0103 astfel loc \u015fi \u00een discu\u0163iile cu superiorii, cu \u015fefii, ca s\u0103 nu ajungem la evenimente de presiune major\u0103 \u00een care constant trebuie s\u0103 lucr\u0103m la ceva. \u201eE nevoie de o comunicare c\u00e2t mai eficient\u0103, c\u00e2t mai clar\u0103, \u00een care s\u0103 tras\u0103m clar obiectivele fiec\u0103ruia. Dac\u0103 reu\u015fim s\u0103 comunic\u0103m mai bine, \u00eentotdeauna g\u0103sim solu\u0163ii.\u201d Un alt factor de stres este generat de comunicarea prin intermediul tehnologiei. Ce facem atunci c\u00e2nd un coleg ne scrie pe un canal, ceilal\u0163i pe un alt canal, trebuie s\u0103 iau informa\u0163ia dintr-o parte \u015fi trebuie s\u0103 o transmit prin intermediul altei platforme? \u201ePrima replic\u0103 care \u00eemi vine \u00een minte este: mai pu\u0163in e mai bine\u201d, spune Simona Ches\u0103raicu. Ea crede c\u0103 realist ar fi s\u0103 evalu\u0103m situa\u0163ia \u00een care suntem, chiar dac\u0103 vrem s\u0103 nu se schimbe foarte multe din lucrurile din jurul nostru, ele s-au schimbat deja, nu putem s\u0103 facem la fel de mult ca \u00eenainte sau la fel cum f\u0103ceam \u00eenainte \u015fi s\u0103 accept\u0103m, s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 lucrurile stau altfel \u015fi s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 avem nevoie ca ele s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cumva mai simplu, mai firesc. Dac\u0103 ne propunem s\u0103 facem lucrurile exact a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mplau \u00eenainte, cel pu\u0163in \u00een perioada aceasta \u00een care ne adapt\u0103m la mediul online, nu se va \u00eent\u00e2mpla, presiunea va fi foarte mare, comunicarea \u00een online este foarte diferit\u0103.\u201d
\nEa \u00eel ofer\u0103 ca exemplu pe b\u0103iatul s\u0103u, care face \u015fcoala \u00een mediul online: \u201e\u00cen primele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni era extrem de obosit – ei sunt mici, vorbesc to\u0163i odat\u0103, dar nici dasc\u0103lii nu \u015ftiau ce s\u0103 fac\u0103, le-a luat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mediul online\u201d.
\nAcum totul este diferit, totul este \u00een online, iar faptul c\u0103 nu mai discut\u0103m o sarcin\u0103 de birou la cafea se reflect\u0103 \u00een gradul nostru de oboseal\u0103 generat de aceste platforme de comunicare: \u201eE nevoie de o perioad\u0103 de adaptare. Re\u0163et\u0103 universal\u0103 nu cred c\u0103 exist\u0103, ci este nevoie de r\u0103bdare \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 vedem c\u00e2t mai clar cum stau lucrurile \u015fi ce putem scoate bun din aceast\u0103 situa\u0163ie\u201d.
\nSimona Ches\u0103raicu mai vorbe\u015fte despre un fenomen pe care l-a observat \u2013 respectiv contagiunea emo\u0163ional\u0103 \u2013 motiv pentru care anxietatea este, observ\u0103 ea, un termen aproape la fel de folosit acum precum cel de \u201epandemie\u201d: \u201eSigur c\u0103 este o perioad\u0103 \u00een care cre\u015fte nivelul de anxietate, dar am \u015fi auzit foarte mult acest lucru \u015fi de la oameni care nu o resimt, dar le atrage aten\u0163ia – e foarte u\u015for s\u0103 fii contaminat de diverse st\u0103ri, cred c\u0103 \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d.
\nChiar dac\u0103 vor exista sechele ale acestei perioade pentru mul\u0163i dintre noi, ea este de p\u0103rere c\u0103 avem capacitatea s\u0103 ne adapt\u0103m. \u201eA fost o ocazie pentru mul\u0163i dintre noi s\u0103 reflect\u0103m la cum arat\u0103, \u015fi via\u0163a profesional\u0103, \u015fi via\u0163a de familie, la ce e important, la ce nu e important, care sunt valorile dup\u0103 care ne-am ghidat, c\u00e2t de mult am nevoie, c\u00e2t de mult nu am nevoie – cu siguran\u0163\u0103 am reflectat mul\u0163i dintre noi, iar asta ne va duce la un fel nou de a ne raporta, \u015fi la munc\u0103, \u015fi la echip\u0103, \u015fi la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, creierul nostru a \u00eenv\u0103\u0163at un model nou de func\u0163ionare prin neuroplasticitate – a \u00eenv\u0103\u0163at un model care nu exista p\u00e2n\u0103 ieri \u015fi dac\u0103 \u00eel \u00eenv\u0103\u0163 cu r\u0103bdare \u015fi cu tehnic\u0103 bun\u0103 azi, el va func\u0163iona dup\u0103 un model nou. Ne putem \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi dezv\u0103\u0163a de aproape orice, cel pu\u0163in a\u015fa ne spun neuro\u015ftiin\u0163ele\u201d.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/19112595\/8\/alexandru-dincovici-copy.jpg?height=480&width=640\")
<\/p>\n
\n
\nUn program devenit mai degrab\u0103 istorie<\/p>\n
\nSociologul Alexandru Dincovici, managing partener al firmei Izibiz Consulting, descrie programul de la 9 la 17 \u201edrept un artefact cultural \u015fi un tip de munc\u0103 de care se bucur\u0103 doar anumite categorii de oameni, \u015fi nu altele. De altfel, s\u0103 spui c\u0103 lucrezi de la 9 la 5 e, cel pu\u0163in \u00een limba englez\u0103, \u015fi o asumare a unui soi de statut inferior de angajat (la noi poate de corporatist) care presteaz\u0103 o munc\u0103 nesemnificativ\u0103 \u015fi care \u00ee\u015fi permite luxul de a opri orice fel de activitate profesional\u0103 de \u00eendat\u0103 ce s-a terminat programul (dovad\u0103 \u00een plus a lipsei de importan\u0163\u0103 a muncii de acest tip, spre deosebire de exemplu de munca din \u00absectoare strategice\u00bb care se desf\u0103\u015foar\u0103 nonstop)\u201d, explic\u0103 Alexandru Dincovici.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte regulile de delimitare \u00eentre via\u0163a personal\u0103 \u015fi cea profesional\u0103, el este de p\u0103rere c\u0103 aceasta era mai degrab\u0103 una fizic\u0103 \u015fi viza dou\u0103 spa\u0163ii diferite. \u201eAvem \u00een primul r\u00e2nd ideea de locuin\u0163\u0103, spa\u0163iu intim, care se opune biroului, spa\u0163iu semipublic. Pentru mult\u0103 lume, cele dou\u0103 spa\u0163ii nu s-au contopit acum, ci biroul a invadat acas\u0103-ul. Cu bocancii. Cum facem s\u0103 putem crea via\u0163\u0103 profesional\u0103 \u00een spa\u0163iul privat e de fapt \u00eentrebarea esen\u0163ial\u0103 de acum?\u201d, \u00eentreab\u0103 retoric sociologul. El este de p\u0103rere c\u0103, pentru a recrea c\u00e2t de c\u00e2t o delimitare dintre cele dou\u0103, trebuie \u00een primul r\u00e2nd neap\u0103rat un soi de separare a spa\u0163iului profesional \u00een cas\u0103, \u015fi ulterior \u015fi a timpului de lucru. Altfel, risc\u0103m s\u0103 nu mai avem deloc grani\u0163e \u015fi pe termen lung poate deveni nes\u0103n\u0103tos \u015fi dificil de gestionat. \u201eCu c\u00e2t gospod\u0103ria este mai aglomerat\u0103, cu at\u00e2t este mai dificil de f\u0103cut, \u015fi atunci c\u00e2nd exist\u0103 copii \u015fi to\u0163i membrii familiei sunt nevoi\u0163i s\u0103 lucreze delimitarea trebuie s\u0103 fie posibil\u0103 pentru toat\u0103 lumea, p\u0103str\u00e2nd \u015fi un grad de intimitate de ambele p\u0103r\u0163i, limit\u00e2nd accesul vie\u0163ii profesionale \u00een intimitatea familial\u0103 dar \u015fi al familiei \u00een lumea profesional\u0103\u201d, spune el.
\nDe asemenea, observ\u0103 c\u0103 \u0163inuta de birou, purtat\u0103 \u00een continuare, poate \u015fi ea contribui la stabilirea unor grani\u0163e, din dou\u0103 perspective. Pe de o parte ea poate marca simbolic un timp de lucru, \u015fi pe de alt\u0103 parte poate constr\u00e2nge purt\u0103torul la o anumit\u0103 postur\u0103 \u015fi la desf\u0103\u015furarea unor activit\u0103\u0163i de birou, \u00een detrimentul celor casnice.
\nPe de alt\u0103 parte, Alexandru Dincovici este de p\u0103rere c\u0103 acolo unde acest program \u201ede la 9 la 5 exist\u0103\u201d, se va men\u0163ine, dar vor exista c\u00e2teva schimb\u0103ri de paradigm\u0103, \u00een contextul \u00een care existau deja mi\u015fc\u0103ri care propuneau de mult reducerea timpului de lucru din diferite motive, cu propuneri care pleac\u0103 de la s\u0103pt\u0103m\u00e2na de 35 de ore (o reu\u015fit\u0103 a sociali\u015ftilor francezi) \u015fi p\u00e2n\u0103 la s\u0103pt\u0103m\u00e2na de 4 zile lucr\u0103toare \u015fi multe alte alternative mai mult sau mai pu\u0163in flexibile. El este de p\u0103rere c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce aceast\u0103 stare de alert\u0103 va continua, cu c\u00e2t va persista mai mult pericolul inamicului invizibil care ne poate \u00eemboln\u0103vi, cu at\u00e2t exist\u0103 posibilitatea s\u0103 ne schimb\u0103m \u015fi noi mai mult, ca oameni. \u201eContactul fizic, de exemplu, este esen\u0163ial pentru formarea noastr\u0103 ca persoane, \u015fi avem nevoie, dup\u0103 cel al mamei, \u015fi de contactul \u015fi de interac\u0163iunile cu al\u0163i oameni. Ori, pe l\u00e2ng\u0103 munc\u0103, se schimb\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi e greu de spus ce fel de oameni va na\u015fte \u015fi va crea aceast\u0103 pandemie. Cum vor rela\u0163iona ei \u015fi cum vor gestiona lumea nou\u0103 care se contureaz\u0103.\u201d<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/19112595\/10\/romulus-oprica-copy.jpg?height=480&width=640\")
<\/p>\n
\n
\nSociologul Romulus Oprica, managing partner al firmei BrandBerry, atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 \u00een majoritatea industriilor programul este stabilit de interdependen\u0163ele existente \u00een societate: \u201eCopiii merg la \u015fcoal\u0103 \u00eentr-un anumit interval, acesta fiind intervalul propice \u015fi pentru majoritatea p\u0103rin\u0163ilor de a fi productivi. Industria alimentar\u0103 trebuie s\u0103 produc\u0103 mai ales \u00eentr-un interval care s\u0103 permit\u0103 livrarea produselor la prima or\u0103 a zilei iar serviciile de salubritate \u015fi transport, ca s\u0103 oferim doar dou\u0103 exemple, trebuie s\u0103 fie active aproape nonstop\u201d. Cu alte cuvinte, explic\u0103 el, tr\u0103im cu to\u0163ii \u00eentr-o re\u0163ea, nu \u00eentr-o bul\u0103 special\u0103 care s\u0103 ne fac\u0103 independen\u0163i unii de ceilal\u0163i. \u015ei, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tocmai aceast\u0103 interdependen\u0163\u0103 \u015fi negociere constant\u0103 cu ceilal\u0163i face aceast\u0103 societate at\u00e2t de frumoas\u0103, spune Oprica.
\n\u201eCred c\u0103 am fost for\u0163a\u0163i s\u0103 vedem \u015fi alte op\u0163iuni de a rezolva sarcinile zilnice, indiferent c\u0103 sunt sarcini de munc\u0103 sau banale activit\u0103\u0163i zilnice. Aceast\u0103 perioad\u0103 de criz\u0103 ne-a determinat s\u0103 fim mai deschi\u015fi, mai creativi, ceea ce \u00een mod cert va influen\u0163a modul \u00een care lucr\u0103m \u015fi tr\u0103im. Tehnologiile, mai ales cele de comunicare, au cunoscut un salt cantitativ \u015fi calitativ semnificativ \u00een aceste ultime luni \u015fi ritmul evolu\u0163iei lor nu se va diminua pentru c\u0103 nici riscul nu a trecut. At\u00e2t timp c\u00e2t avem activ\u0103 aceast\u0103 amenin\u0163are la adresa unei nevoi de baz\u0103, a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii noastre, vom fi mult mai aten\u0163i \u015fi mai deschi\u015fi la toate instrumentele care ne pot aduce un plus de securitate\u201d, constat\u0103 Romulus Oprica.
\nPe de alt\u0103 parte, \u00een acest nou context, este de p\u0103rere c\u0103 nevoia spa\u0163iului privat va cre\u015fte, prin urmare balan\u0163a va \u00eenclina mai mult \u00eenspre aten\u0163ia acordat\u0103 vie\u0163ii personale. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m pe strad\u0103, \u00een magazine, la cozi, vedem c\u0103 majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cet\u0103\u0163enilor respect\u0103 regulile de distan\u0163are fizic\u0103. De ce? Pentru c\u0103 pe oamenii de afar\u0103 nu-i cunoa\u015ftem, nu sunt cei din cercul nostru social apropiat, cei \u00een care avem \u00eencredere \u015fi fa\u0163\u0103 de care nu sim\u0163im nevoia s\u0103 p\u0103str\u0103m distan\u0163a de siguran\u0163\u0103, de 2 metri. Este aproape imposibil ca aceast\u0103 distan\u0163\u0103 fizic\u0103 s\u0103 nu se manifeste \u015fi \u00een rela\u0163ia spa\u0163iu privat social – spa\u0163iul public profesional. To\u0163i cei care am experimentat aceast\u0103 izolare, dac\u0103 suntem persoane foarte sociabile, vom dori s\u0103 ne revedem \u00een apropiere fizic\u0103 mai ales cu cei care ne sunt dragi \u015fi nu vom aloca resurse semnificative de timp celor cu care nu aveam \u015fi \u00eenainte o rela\u0163ie apropiat\u0103; cei care sunt mai pu\u0163in sociabili vor fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in interesa\u0163i de intensificarea rela\u0163iilor profesionale. Cu alte cuvinte, consider c\u0103 spa\u0163iul privat a c\u00e2\u015ftigat teren \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de izolare, pentru c\u0103 acesta este spa\u0163iul care ofer\u0103 siguran\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103.\u201d<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/19112595\/14\/12-21-coovergbr-copy.jpg\")
<\/a><\/p>\n