\nAbia ce am ie\u015fit din anii postcriz\u0103 financiar\u0103 2008-2009, c\u00e2nd o alta remodeleaz\u0103 pia\u0163a muncii \u00eentr-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodat\u0103. Nimeni nu pare s\u0103 aib\u0103 de c\u00e2\u015ftigat deocamdat\u0103, dar un lucru e cert: raportul de for\u0163e se va schimba, iar angaja\u0163ii pentru care alt\u0103dat\u0103 angajatorii se luptau vor fi cei dispu\u015fi s\u0103 ajung\u0103 la compromisuri, potrivit unei discu\u0163ii cu Dan Puic\u0103, CEO al platformei de recrutare BestJobs. <\/p>\n
\nPe pia\u0163a de recrutare, efectele unei invers\u0103ri a raportului de for\u0163e \u00eentre angaja\u0163i \u015fi angajatori se observ\u0103 deja. Dan Puic\u0103 observ\u0103 c\u0103 firmele au \u00eencercat s\u0103 \u00ee\u015fi reduc\u0103 costurile prin sc\u0103deri la capitolul noilor angaj\u0103ri \u2013 astfel c\u0103 platforma BestJobs \u00eenregistreaz\u0103 mai pu\u0163ine anun\u0163uri dec\u00e2t \u00eenainte de aceast\u0103 criz\u0103: dac\u0103 \u00eenainte aici existau 500 de anun\u0163uri pe zi, acum \u00een zilele bune sunt 200 de anun\u0163uri pe zi, o sc\u0103dere mai mare de jum\u0103tate. Sc\u0103derea depinde \u00eens\u0103 de industrii: cele care nu au sc\u0103zut sunt IT-ul, industria alimentar\u0103, serviciile de curierat \u015fi livrare la domiciliu, \u00eens\u0103 turismul, HoReCa, industria transporturilor se num\u0103r\u0103 printre cele afectate.<\/p>\n
\nDe asemenea, Dan Puic\u0103 observ\u0103 c\u0103 anun\u0163urile care au r\u0103mas pe platform\u0103 sunt publicate de companiile mari, prin urmare criza afecteaz\u0103 mai mult companiile mici \u015fi medii, iar una dintre mi\u015fc\u0103rile cauzate este generat\u0103 de reducerea costurilor prin sc\u0103derea num\u0103rului de noi angaj\u0103ri.<\/p>\n
\nAlte m\u0103suri de reducere a costurilor sunt \u015fomajul tehnic \u015fi chiar \u015fi disponibiliz\u0103rile – au existat zeci de mii de cereri de \u015fomaj tehnic de c\u00e2nd a ap\u0103rut aceast\u0103 facilitate, motiv pentru care undeva la 25% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia au ajuns \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, iar al\u0163i 200.000 au fost disponibiliza\u0163i. De asemenea, \u00een afar\u0103 de \u015fomaj tehnic \u015fi disponibiliz\u0103ri au existat \u015fi reducerile de program ale unora dintre angaja\u0163ii care sunt \u00een continuare activi, dar care nu mai lucreaz\u0103 40 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103: \u201eS-a redus programul \u015fi s-a redus \u015fi salariul\u201d. Prin urmare se c\u00e2\u015ftig\u0103 mai pu\u0163in \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 din cauza reducerilor de program, din cauza m\u0103surilor de \u015fomaj tehnic, iar companiile se str\u0103duiesc \u015fi ca dup\u0103 criz\u0103 s\u0103 se asigure c\u0103 intr\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 cu costuri c\u00e2t mai mici.<\/p>\n
\n\u201eDin perspectiva pie\u0163ei muncii, cea mai mare schimbare va fi a raportului de for\u0163e. \u00cenainte vorbeam despre o pia\u0163\u0103 \u00een care angaja\u0163ii erau cei pentru care se luptau angajatorii, exista un r\u0103zboi al talentelor, dac\u0103 ne uit\u0103m la ratele \u015fomajului care vor cre\u015fte – \u015fi nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci la nivel global – se va schimba raportul de for\u0163e. Candida\u0163ii vor fi nevoi\u0163i s\u0103 accepte roluri pe care anterior nu le-ar fi acceptat \u00eenainte de criz\u0103. Vor fi dificult\u0103\u0163i mai mari la angajare, vor exista oameni care \u00ee\u015fi vor c\u0103uta locuri de munc\u0103, vom exista \u00eentr-o pia\u0163\u0103 dominat\u0103 de angajatori.\u201d
\nLa fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een criza financiar\u0103 din 2009. De altfel, Dan Puic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een ultimii ani angajatorii spuneau: \u201eNu mai suntem \u00een 2009, c\u00e2nd candida\u0163ii veneau singuri la interviu, trebuie s\u0103 tragem de ei\u201d. Acum se vor schimba \u00eens\u0103 lucrurile: \u201eSuntem iar\u0103\u015fi \u00een 2009 \u015fi candida\u0163ii vor fi dispu\u015fi la sacrificii \u015fi vor accepta situa\u0163ii pe care nu le-ar fi acceptat \u00eenainte de criz\u0103. Este ceva caracteristic unei perioade de sc\u0103dere economic\u0103 care cu siguran\u0163\u0103 se va vedea \u015fi probabil dimensiunea sau impactul ei va depinde de c\u00e2t de mult dureaz\u0103 aceast\u0103 criz\u0103\u201d.
\nDan Puic\u0103 nu contest\u0103, de asemenea, c\u0103 la fel ca \u015fi dup\u0103 criza financiar\u0103, \u015fi aceast\u0103 nou\u0103 criz\u0103 global\u0103 va fi folosit\u0103 ca un pretext: \u201eDup\u0103 o perioad\u0103 de timp va \u00eencepe din nou r\u0103zboiul pentru candida\u0163i. Pentru a-i atrage atunci c\u00e2nd lucrurile se vor normaliza, tactica anterioar\u0103 se va dovedi falimentar\u0103. Dar imediat dup\u0103 criz\u0103 cred c\u0103 vor exista astfel de practici\u201d.
\nPerioada de recuperare depinde de foarte mul\u0163i factori, dintre care un num\u0103r mare sunt externi. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la economiile avansate, vedem c\u0103 exist\u0103 ajutoare din partea statului de trilioane de dolari, genul acesta de ajutoare ar putea face ca aceast\u0103 criz\u0103 s\u0103 treac\u0103 mai repede \u015fi ni\u015fte prognoze optimiste pe care le citeam ar\u0103tau c\u0103 \u00een trimestrul 1 al anului 2021 lucrurile s-ar putea s\u0103 revin\u0103 la normal. \u00centr-a doua parte a anului 2020 este imposibil s\u0103 vedem aceste efecte, dar \u00een prima parte a anului viitor s-ar putea s\u0103 vedem aceast\u0103 curb\u0103 de normalitate\u201d, crede Dan Puic\u0103.
\nCine va resim\u0163i cel mai mult sc\u0103derile veniturilor, managerii sau angaja\u0163ii de la firul ierbii? Dan Puic\u0103 este de p\u0103rere c\u0103 va depinde de la companie la companie.
\n\u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la ce companii reu\u015fesc s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 acestor crize, vorbim despre acele companii care nu g\u00e2ndesc rela\u0163ia \u00eentre companie \u015fi oameni – decidem \u00een favoarea companiei sau \u00een favoarea oamenilor dar pe termen lung acestea sunt inseparabile. Ce faci ast\u0103zi va influen\u0163a pe cine reu\u015fe\u015fti s\u0103 atragi m\u00e2ine \u00een companie. Un comportament corect \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 va ajuta la restartarea companiei imediat.<\/p>\n
\nNu toat\u0103 lumea va practica asta de sus p\u00e2n\u0103 jos, dar cei care vor face aceste m\u0103suri la nivelul \u00eentregii organiza\u0163ii vor avea de c\u00e2\u015ftigat. Dan Puic\u0103 este de p\u0103rere c\u0103 onestitatea \u015fi transparen\u0163a vor ajuta la binele pe termen lung al organiza\u0163iilor: \u201eDeciziile sunt de fapt de a alege \u00eentre oameni \u015fi oameni \u2013 trebuie s\u0103 \u00eei re\u0163inem pe acei oameni care ne vor asigura func\u0163ionalitatea \u015fi ne vor da \u015fansa s\u0103 ne dezvolt\u0103m \u00een viitor.<\/p>\n
\nTrebuie s\u0103 te raportezi la competen\u0163e, impact, poten\u0163ial, \u00eentre oamenii pe care \u00eei ai \u00een echip\u0103 \u015fi p\u0103strarea celor mai valoro\u015fi; nu se poate o companie f\u0103r\u0103 oameni\u201d.
\nEl observ\u0103 cum companiile multina\u0163ionale, indiferent de liderul de moment, au programe de la sediul central prin care evolueaz\u0103 performan\u0163ele \u015fi astfel de decizii sunt foarte u\u015for de dat fiindc\u0103 exist\u0103 datele care s\u0103 le sus\u0163in\u0103. \u00cen companiile locale care nu au astfel de practici, liderii lor se vor baza pe instinct atunci c\u00e2nd vor alege \u00eentre oamenii lor: \u201eCa orice decizie bazat\u0103 pe intui\u0163ie, uneori o s\u0103 reu\u015feasc\u0103, alteori va fi gre\u015fit\u0103. Oricum ne-am uita la lucruri, la finalul acestei perioade vor exista unele companii care nu vor supravie\u0163ui \u015fi care va trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tribut unui management deficitar din ultimii ani. Dac\u0103 ar fi s\u0103 privim partea pozitiv\u0103, vor reu\u015fi s\u0103 reziste companiile care merit\u0103 s\u0103 fac\u0103 asta \u015fi s-ar putea s\u0103 fie o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a contextului general\u201d.<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba despre antreprenori, el observ\u0103 c\u0103 dou\u0103 dintre calit\u0103\u0163ile lor, flexibilitatea \u015fi adaptabilitatea, \u00eei vor ajuta s\u0103 r\u0103zbat\u0103 peste aceast\u0103 criz\u0103. \u201eMajoritatea celor cu care am vorbit au ochii deschi\u015fi pentru ce oportunit\u0103\u0163i ar putea s\u0103 apar\u0103. Peisajul economic se va schimba un pic – am fost obliga\u0163i s\u0103 test\u0103m anumite metode de lucru \u015fi anumite metode de via\u0163\u0103 \u015fi cred c\u0103 vom vedea companii care vor avea de c\u00e2\u015ftigat pe termen lung. Cred c\u0103 vor \u00eencepe s\u0103 se dezvolte businessuri \u00een toate domeniile acestea. Vorbeam despre munca de acas\u0103, dar \u015fi consulta\u0163ii medicale de la distan\u0163\u0103, fitness, antrenamente fizice zilnice, \u015fcoal\u0103 de la distan\u0163\u0103, livr\u0103ri la domiciliu.<\/p>\n
\nM\u0103 a\u015ftept ca antreprenorii care nu vor mai reu\u015fi fiindc\u0103 au pornit un business care nu are sens \u00een perioada aceasta, dac\u0103 au resurse financiare s\u0103 le orienteze repede c\u0103tre businessuri care ar putea s\u0103 aib\u0103 succes \u00een continuare\u201d, observ\u0103 el.<\/p>\n
\nLa momentul discu\u0163iei cu Dan Puic\u0103, CEO-ul platformei de recrutare BestJobs, trecuser\u0103 deja peste trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care el lucra de acas\u0103 (se num\u0103r\u0103 astfel \u00eentre cei 30% angaja\u0163i rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 \u00een regim de telemunc\u0103, potrivit unui sondaj BestJobs realizat \u00eentre 16 \u015fi 30 martie).<\/p>\n
\nSe num\u0103r\u0103 \u015fi \u00eentre \u201eferici\u0163ii\u201d care au observat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a productivit\u0103\u0163ii datorit\u0103 acestei situa\u0163ii, ca urmare a lipsei \u00eentreruperilor de pe parcursul unei zile la birou. Agenda CEO-ului BestJobs a r\u0103mas la fel din punctul de vedere al num\u0103rului de activit\u0103\u0163i, dar crede c\u0103 productivitatea a crescut fiindc\u0103 sunt foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi: \u201eLa birou vin deseori colegii cu probleme pe care vor s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103, iar acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai rar acum, prin urmare randamentul este mai bun\u201d. Fiind acas\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eencadeze \u00een programul de la 9 la 6, iar \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie a construit chiar \u015fi un program \u201emilit\u0103resc\u201d al\u0103turi de \u00eentreaga sa familie \u2013 so\u0163ia, un b\u0103ie\u0163el \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u015fapte ani \u015fi o feti\u0163\u0103 de cinci ani. \u201eE genul de provocare \u00een care pentru anumite categorii de angaja\u0163i s\u0103 nu fie sustenabil\u0103 munca la domiciliu pe termen lung.\u201d<\/p>\n
\nDan Puic\u0103 \u015fi so\u0163ia au o agend\u0103 bine pus\u0103 la punct legat\u0103 de cine gestioneaz\u0103 anumite intervale orare. \u201eProgramul de diminea\u0163\u0103 de la 9 p\u00e2n\u0103 la 7 seara este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentr-un calendar \u00een care at\u00e2t eu, c\u00e2t \u015fi so\u0163ia \u015fi copiii \u015ftim ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een fiecare interval orar – indiferent c\u0103 este TV, activit\u0103\u0163i afar\u0103 sau orice altceva; a fost nevoie s\u0103 planific\u0103m aproape la nivelul fiec\u0103rei ore ce activitate urmeaz\u0103 \u015fi cine este responsabil de ea. Fiul meu este foarte disciplinat, ar fi angajatul ideal, urm\u0103re\u015fte calendarul \u015fi schimb\u0103 activitatea \u00een func\u0163ie de acesta\u201d, descrie el modul \u00een care s-au adaptat noii realit\u0103\u0163i.<\/p>\n
\nM\u0103rturise\u015fte \u00eens\u0103: \u201ePercep\u0163ia mea seam\u0103n\u0103 cu a rom\u00e2nilor – toat\u0103 lumea se a\u015fteapt\u0103 ca la mijlocul lunii mai lucrurile s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la normal, suntem preg\u0103ti\u0163i psihic pentru \u00eenc\u0103 o lun\u0103, apoi vom mai vedea\u201d.<\/p>\n
\nPotrivit sondajului BestJobs, 90% dintre angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een regim de telemunc\u0103 se \u00eempac\u0103 bine cu aceast\u0103 tranzi\u0163ie; simt o cre\u015ftere a randamentului, aten\u0163ia \u015fi capacitatea de concentrare au crescut, iar beneficiul principal se leag\u0103 de renun\u0163area la timpul petrecut \u00een trafic. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, Dan Puic\u0103 nu este sigur c\u0103 pe termen lung munca de acas\u0103 va deveni noua norm\u0103. \u201eMunca de acas\u0103 va fi mai popular\u0103, dar vor exista \u015fi oameni care se vor \u00eentoarce la birou.<\/p>\n
\n\u015etim c\u0103 30% dintre ei sunt acum la munca de acas\u0103 – \u015ftim c\u0103 to\u0163i sunt ferici\u0163i – m\u0103 a\u015ftept \u00eens\u0103 ca cel pu\u0163in un sfert din cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103 acum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa sau s\u0103 aib\u0103 mai multe zile pe lun\u0103 \u00een care lucreaz\u0103 de acas\u0103.\u201d Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, tot din studiul BestJobs reiese c\u0103 40% dintre angaja\u0163i spuneau c\u0103 sunt afecta\u0163i emo\u0163ional de situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103. \u201eExist\u0103 o senza\u0163ie de autoizolare, o senza\u0163ie de anxietate, iar tocmai starea aceasta m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 nu o s\u0103 ne putem muta \u00eentr-un scenariu full time de acas\u0103, ci \u00een episoade.\u201d El men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 aveau la BestJobs un program \u00een care o zi pe lun\u0103 putea s\u0103 fie lucrat\u0103 de acas\u0103 \u015fi vor cre\u015fte acest num\u0103r la cinci zile pe lun\u0103.<\/p>\n
\n10% dintre angaja\u0163i spuneau \u015fi c\u0103 au o form\u0103 de u\u015foar\u0103 depresie c\u00e2nd lucreaz\u0103 de acas\u0103: \u201eDac\u0103 aceste procente ar cre\u015fte, probabil nu va fi sustenabil\u0103 munca de acas\u0103 la scar\u0103 larg\u0103. \u00cemi este greu s\u0103 spun acum care va fi procentul exact, dar cu siguran\u0163\u0103 va fi mai mare dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103\u201d.<\/p>\n
\nDe ce ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cel mai mult cont deopotriv\u0103 angajatorii \u015fi angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia? \u201ePoate c\u0103 a fost destul de mult folosit cuv\u00e2ntul solidaritate, dar m-a\u015f referi la dou\u0103 forme ale solidarit\u0103\u0163ii: s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 businessul nostru func\u0163ioneaz\u0103 – s\u0103 existe o solidaritate a mediului de afaceri, dar \u015fi la nivelul empatiei fa\u0163\u0103 de angajat. Trecem cu to\u0163ii prin situa\u0163ii dificile \u015fi s-ar putea ca anumite decizii s\u0103 fie greu de luat – decizii care s\u0103 impun\u0103 reduceri de costuri, disponibilizarea oamenilor. Sfatul meu ar fi ca fiecare companie s\u0103 aib\u0103 mai multe scenarii pe care le urm\u0103re\u015fte \u015fi s\u0103 se asigure c\u0103 implementeaz\u0103 m\u0103suri graduale.<\/p>\n
\nDac\u0103 situa\u0163ia ajunge la un anumit nivel, trebuie s\u0103 lu\u0103m un anumit set de m\u0103suri \u015fi s\u0103 facem o implementare gradual\u0103 a setului de m\u0103suri. Iar dac\u0103 vorbim despre angaja\u0163i, s\u0103 avem \u015fi aceast\u0103 solidaritate uman\u0103 de a nu l\u0103sa \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 dificil\u0103 persoane care nu au un loc de munc\u0103, un plan de ajutor sau salarii compensatorii\u201d. El subliniaz\u0103: \u201eM\u0103sura aceasta de disponibilizare la rece ar trebui s\u0103 fie ultima solu\u0163ie la care ne uit\u0103m \u015fi s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 angajatorii de angaja\u0163i fiindc\u0103 restartarea va depinde de oamenii care vor veni la munc\u0103 \u015fi dup\u0103 ce aceast\u0103 stare va trece \u015fi fiecare \u00ee\u015fi va aminti cum a gestionat fiecare companie criza\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Abia ce am ie\u015fit din anii postcriz\u0103 financiar\u0103 2008-2009, c\u00e2nd o alta remodeleaz\u0103 pia\u0163a muncii \u00eentr-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodat\u0103. Nimeni nu pare s\u0103 aib\u0103 de c\u00e2\u015ftigat deocamdat\u0103, dar un lucru e cert: raportul de for\u0163e se va schimba, iar angaja\u0163ii pentru care alt\u0103dat\u0103 angajatorii se luptau vor fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[192,8614,284,125,272,201,246,182,32854,11056,13688,276,6266,19981,196,450,7176,7565,80,8327,5267],"class_list":["post-182257","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-angajati","tag-angajatori","tag-castigare","tag-ceo","tag-companie","tag-companii","tag-crestere","tag-criza","tag-dispunere","tag-financiar","tag-iesire","tag-locuri-de-munca","tag-oameni","tag-perioada","tag-piata-muncii","tag-platforma","tag-raport","tag-recrutare","tag-refuz","tag-scadere","tag-stil"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182257","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182257"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182257\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}