\nRom\u00e2nia a intrat \u00een cea mai violent\u0103 criz\u0103 economic\u0103 din istorie, la fel ca \u015fi cele mai mari \u0163\u0103ri din lume.<\/p>\n
\nFiecare \u0163ar\u0103 este mai bine sau mai slab preg\u0103tit\u0103 pentru a ie\u015fi din aceast\u0103 criz\u0103, cu c\u00e2t mai pu\u0163ine pierderi.<\/p>\n
\n\u00centrebarea tuturor este dac\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 va lua forma literei V sau va fi sub forma literei W, adic\u0103 din toamn\u0103, o dat\u0103 cu revenirea pandemiei \u00een lipsa unui vaccin, economiile se vor \u00eenchide din nou, dar atunci statele nu vor mai avea bani s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 oamenii acas\u0103.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia, care \u00eenainte de criz\u0103 avea o cifr\u0103 de afaceri de 1 miliard de euro pe zi iar acum are numai 50%, are nevoie de to\u0163i banii posibili, de toate \u00eemprumuturile pe care le poate lua pentru a \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 bugetul de stat, pentru a \u0163ine pe linia de plutire m\u0103car 400.000 de companii mici \u015fi mijlocii din cele 500.000, pentru a gestiona cei peste 1 milion de \u015fomeri cu acte \u00een regul\u0103 \u015fi 1 milion de rom\u00e2ni care \u00ee\u015fi vor c\u0103uta de lucru, pentru a nu intoxica sistemul bancar cu credite neperformante peste capacitatea de gestiune, \u015fi \u00een final pentru a \u00eencerca s\u0103 recupereze c\u00e2t mai repede pierderile de acum.<\/p>\n
\nAnul 2019, cu o cifr\u0103 de afaceri total\u0103 de 350-360 de miliarde de euro, cu un PIB de aproape 220 de miliarde de euro, cu 5,2 milioane de angaja\u0163i, din care 4 milioane \u00een sectorul privat, cu 5 milioane de pensionari, cu un salariu mediu de 750 de euro pe lun\u0103 \u015fi un salariu minim de 250 de euro, la cea mai redus\u0103 diferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE – 33% (zona Bucure\u015fti Ilfov este peste media Uniunii Europene) a avut cel mai bun an economic din toat\u0103 istoria.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nRom\u00e2nia a intrat \u00een aceast\u0103 criz\u0103 cu 10 puncte slabe:<\/strong><\/span><\/p>\n \n <\/p>\n \n1. <\/span>Crean\u0163ele comerciale, adic\u0103 datoriile companiile c\u0103tre furnizori sunt de 3 ori mai mari dec\u00e2t creditele bancare:<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen criza precedent\u0103 de acum 10 ani, creditele bancare erau mai mari dec\u00e2t crean\u0163ele comerciale, dar acum situa\u0163ia este total schimbat\u0103. Dac\u0103 nu sunt pl\u0103tite, aceste crean\u0163e comerciale reprezint\u0103 o bomb\u0103 pentru \u00eentreaga economie. Este de ajuns ca o firm\u0103 s\u0103 nu-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile (va fi cazul multor firme) pentru ca tot lan\u0163ul s\u0103 se rup\u0103.<\/p>\n \nAnalistul economic Iancu Guda, economistul \u015fef al Coface, spune c\u0103 \u00een acest moment crean\u0163ele comerciale unice sunt de 125 de miliarde de lei, adic\u0103 26 de miliarde de euro, care trebuie comparate cu creditele acordate de b\u0103nci pe termen scurt, respectiv capitalul de lucru, care sunt de 34 de miliarde de lei. Dac\u0103 am lua crean\u0163ele comerciale extinse, am avea 380 de miliarde de lei.<\/p>\n \nCreditele bancare totale acordate companiilor pe termen scurt, mediu \u015fi lung sunt de 117 miliarde de lei.<\/p>\n \nDe neplata crean\u0163elor comerciale pentru marfa deja livrat\u0103 \u015fi serviciile deja prestate le este fric\u0103 tuturor.<\/p>\n \n <\/p>\n \n2.<\/span> Lipsa \u00eencrederii \u00eentre companii, \u00eentre parteneri pentru rela\u0163iile comerciale viitoare: <\/strong><\/span><\/p>\n \nPia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 va fi dominat\u0103 de o lips\u0103 total\u0103 de \u00eencredere \u00eentre firme, nimeni nu mai preia comenzi sau nu livreaz\u0103 marfa f\u0103r\u0103 bani \u00eenainte, f\u0103r\u0103 un avans. Aceast\u0103 situa\u0163ie se reg\u0103se\u015fte inclusiv la comenzile de stat. Dar acest lucru va bloca \u00eentreaga economie, toate rela\u0163iile de business, pentru c\u0103 nimeni nu are lichidit\u0103\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 produsele \u015fi serviciile \u00eenainte \u015fi a a\u015ftepta apoi s\u0103-\u015fi recupereze banii c\u00e2nd iese cu ele pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n \nDac\u0103 b\u0103ncile \u015fi statul nu vor interveni \u00een acest mecanism de a garanta pl\u0103\u0163ile, economia va suferi un \u015foc major.<\/p>\n \n <\/p>\n \n3.<\/span> Bugetul statului este slab, iar lipsa \u00eencas\u0103rilor ar putea s\u0103 duc\u0103 la decizii extreme: <\/strong><\/span><\/p>\n \nOdat\u0103 cu venirea aceste crize, Ministerul Finan\u0163elor s-a trezit peste noapte cu o plat\u0103 din ce \u00een ce mai redus\u0103 a taxelor \u015fi impozitelor de c\u0103tre companii, situa\u0163ia care se va men\u0163ine tot anul. Fiecare firm\u0103, \u00een special cele antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti, va \u00eencerca s\u0103-\u015fi protejeze lichidit\u0103\u0163ile, \u015fi atunci plata impozitelor \u015fi taxelor nu va mai fi o prioritate. Deja Ministerul Finan\u0163elor a rectificat bugetul cu un minus de venituri de 23 de miliarde de lei, dar tare m\u0103 tem c\u0103 sc\u0103derea va fi mai mare. De partea cealalt\u0103, chletuielile bugetare explodeaz\u0103, iar toat\u0103 lumea cere bani, garan\u0163ii \u015fi linii de finan\u0163are care nu vor putea fi pl\u0103tite at\u00e2t de u\u015for.<\/p>\n \nDac\u0103 situa\u0163ia bugetului nu va fi \u0163inut\u0103 sub control, guvernul va fi nevoit s\u0103 ia m\u0103suri extreme: \u00cen 2010 Traian B\u0103sescu a t\u0103iat salariile cu 25% \u015fi a majorat TVA la 24% pentru numai o lips\u0103 de venituri de 1 miliard de euro. Acum gaura este mult mai mare.<\/p>\n \n <\/p>\n \n4. <\/span>Cine va finan\u0163a deficitul bugetar de 75 de miliarde de lei – peste 13 miliarde de euro – din acest an, dar \u015fi deficitele din anii urm\u0103tori: <\/strong><\/span><\/p>\n \nMinisterul Finan\u0163elor se finan\u0163eaz\u0103 destul de greu de pe pia\u0163a intern\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 b\u0103ncile \u015fi-au atins expunerea maxim\u0103 pe titlurile de stat sau cer dob\u00e2nzi mai mari. Pie\u0163ele externe de-abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 prind\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-o pozi\u0163ie slab\u0103, de a avea nevoie de bani, pentru a cere dob\u00e2nzi mai mari. O eventual\u0103 retrogradare a Rom\u00e2niei de c\u0103tre agen\u0163iile de rating \u015fi aruncarea la statul de \u201cjunk\u201d va pune guvernul cu spatele la zid.<\/p>\n \nDob\u00e2nzile mai mari la care se \u00eemprumut\u0103 statul \u00eenseamn\u0103 \u015fi dob\u00e2nzi mai mari pe care le vor pl\u0103ti companiile \u015fi persoanele fizice.<\/p>\n \n <\/p>\n \n5. <\/span>Sistemul bancar are o prezen\u0163\u0103 slab\u0103 \u00een economie, cu o pondere de numai 40% din PIB, ceea ce arat\u0103 o lips\u0103 de oxigen \u00een business, \u00een special la nivelul companiilor rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/span><\/p>\n \nEconomia Rom\u00e2niei se bazeaz\u0103 \u00een propor\u0163ie de 90% pe sistemul bancar. Pia\u0163a bursier\u0103 \u015fi de capital la nivelul tuturor instrumentelor este extrem de slab reprezentat\u0103, iar \u00een criz\u0103 firmele antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti nu au o alternativ\u0103 de finan\u0163are \u00een afara b\u0103ncilor. Dac\u0103 o firm\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 vrea s\u0103 ridice acum bani, nu are nicio \u015fans\u0103 pe pia\u0163a de capital \u015fi este la m\u00e2na b\u0103ncilor.<\/p>\n \n <\/p>\n \n6. <\/span>Businessul din Rom\u00e2nia este dependent de multina\u0163ionale, care controleaz\u0103 50% din cifra de afaceri total\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n \nTop 1.000 de companii din Rom\u00e2nia, din care 85% sunt multina\u0163ionale, controleaz\u0103 47% din businessul total din economie de peste 350 de miliarde de euro, iar restul de 540.000 de companii, din care majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare sunt rom\u00e2ne\u015fti, se bat pe 53%.<\/p>\n \nEste de ajuns ca o multina\u0163ional\u0103 mai mare s\u0103-\u015fi reduc\u0103 activitatea \u015fi unda de \u015foc se duce \u00een \u00eentreaga economie.<\/p>\n \nRetragerea unei multina\u0163ionale, mai ales dac\u0103 este din vestul Europei sau din America, poate s\u0103 \u00eensemne o lovitur\u0103 important\u0103 \u00een tot businessul rom\u00e2nesc, pe tot lan\u0163ul de furnizori, mai ales c\u0103 puterea unei asemenea companii nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 at\u00e2t de u\u015for. Uita\u0163i de investitorii chinezi, ru\u015fi sau de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i, pentru c\u0103 nu au aceea\u015fi responsabilitate ca o multina\u0163ional\u0103 din Vest sau din America.<\/p>\n \n <\/p>\n \n7. <\/span>Antreprenorii rom\u00e2ni sunt slab capitaliza\u0163i, iar dac\u0103 au ceva bani, mai degrab\u0103 \u00eei \u0163in \u00een Elve\u0163ia dec\u00e2t s\u0103-i ri\u015fte \u00eentr-o economie aflat\u0103 \u00een criz\u0103: <\/strong><\/span><\/p>\n \nBusinessul rom\u00e2nesc este caracterizat de foarte mul\u0163i antreprenori mici \u015fi mijocii care au o putere financiar\u0103 sc\u0103zut\u0103, \u015fi asta \u00eei face extrem de vulnerabili c\u00e2nd apare o criz\u0103.<\/p>\n \nDeja Rom\u00e2nia are peste 200.000 de contracte de munc\u0103 \u00eenchise \u015fi nici bine nu a \u00eenceput criza, pe l\u00e2ng\u0103 milionul de angaja\u0163i afla\u0163i \u00een \u015fomaj tehnic.<\/p>\n \nNicio firm\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu-\u015fi poate sus\u0163ine angaja\u0163ii pe o perioad\u0103 mai mare de 2 luni dac\u0103 este \u00eenchis\u0103 sau dac\u0103 se confrunt\u0103 cu un blocaj comercial \u015fi de lichiditate.<\/p>\n \nPlus c\u0103 salariile pl\u0103tite de firmele antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti sunt mult mai mici dec\u00e2t cele pl\u0103tite la stat \u015fi la multina\u0163ionale.<\/p>\n \nPericolul este ca to\u0163i ace\u015fti antreprenori, care se vor confrunta cu sc\u0103derea afacerilor \u015fi chiar cu \u00eenchiderea lor, vor fi \u00een fruntea maselor de nemu\u0163umi\u0163i la adresa guvernului, privind modul de gestiune a crizei economice.<\/p>\n \n <\/p>\n \n8. <\/span>Economia Rom\u00e2niei nu poate pl\u0103ti salarii mai mari, pentru c\u0103 are o valoare ad\u0103ugat\u0103 mic\u0103: <\/span><\/strong><\/p>\n \nPe lan\u0163ul unui produs sau unui serviciu, Rom\u00e2nia este la \u00eenceput, nu poate pune mai mult dec\u00e2t manopera, adic\u0103 salarii mici, pentru c\u0103 nu de\u0163ine nici patentul, nici brandul, nici serviciul \u015fi nici produsul.<\/p>\n \nRom\u00e2nia nu poate executa produse cu o valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare pentru c\u0103 nu are \u015fcoal\u0103, ponderea absolven\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nd superior \u00een totalul for\u0163ei de munc\u0103 este cea mai redus\u0103 din Europa. Doar \u00een ultimii zece ani, o dat\u0103 cu dezvoltarea exploziv\u0103 a IT-ului, Rom\u00e2nia a putut aduce o valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u00een acest sector.<\/p>\n \nPia\u0163a intern\u0103, adic\u0103 firmele rom\u00e2ne\u015fti nu prea au brand, lucreaz\u0103 la comand\u0103, \u015fi astfel nu pot avea suficien\u0163i bani pentru cercetare dezvoltare sau pentru alte produse \u015fi servicii mai sofisticate.<\/p>\n \n <\/p>\n \n9.<\/span> Rom\u00e2nia, guvernul, nu au un plan major de relansare economic\u0103 de care s\u0103 se aga\u0163e: <\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen ultimii 20 de ani, Rom\u00e2nia a tr\u0103it din planul intr\u0103rii \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi NATO, care ne-a adus investi\u0163ii str\u0103ine de 75 de miliarde de euro, ceea ce a antrenat \u015fi investi\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti cam de aceea\u015fi valoare astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een final, PIB-ul a crescut de 5 ori, iar salariile au crescut de 5-7 ori.<\/p>\n \nAcum guvernul nu are un plan major de investi\u0163ii, cu toate c\u0103 are resurse sau exist\u0103 o cerere: agricultura nu are iriga\u0163ii de\u015fi sectorul de agribusiness are cea mai mare rentabilitate \u015fi poate avea cea mai mare valoare ad\u0103ugat\u0103, peste jum\u0103tate din Rom\u00e2nia nu are gaze, iar proiectele de la Marea Neagr\u0103 sunt pe hold, construc\u0163ia de autostr\u0103zi practic nu exist\u0103, ci doar ni\u015fte cioturi sau repara\u0163ii dintr-un sezon \u00een altul, nu exist\u0103 un proiect de digitalizare, \u00een special al statului, ci doar contracte de miliarde de euro care se dau \u015fi \u00een final sistemele informatice cad. Educa\u0163ia este la nivelul anilor \u201880, \u015fi tot tr\u0103im pe modelul \u201cce \u015fcoal\u0103 bun\u0103 era pe vremea lui Ceau\u015fescu\u201d.<\/p>\n \n <\/p>\n \n10. <\/span>Rom\u00e2nia are un stat birocratic, anchilozat, condus de neamuri, o administra\u0163ie fanariot\u0103 cu salarii mari \u015fi cu un personal f\u0103r\u0103 num\u0103r: <\/strong><\/span><\/p>\n \nRom\u00e2nia are 1,2 milioane de angaja\u0163i la stat, iar factura anual\u0103 este de 102 miliarde de lei, adic\u0103 20 de miliarde de euro, pe care trebuie s\u0103 o pl\u0103teasc\u0103 sectorul privat, unde salariile angaja\u0163ilor sunt chiar mai mici.<\/p>\n \nNiciun partid nu vrea s\u0103 se ating\u0103 \u00een realitate de administra\u0163ia public\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 dai \u00eentr-unul, sar 100. Aceast\u0103 administra\u0163ie fanariot\u0103, care se las\u0103 mo\u015ftenire, reprezint\u0103 o piatr\u0103 de moar\u0103 care va \u0163ine Rom\u00e2nia \u00een loc.<\/p>\n \nInten\u0163ia tuturor partidelor este de a r\u0103m\u00e2ne la putere – fie \u00een guvernare, fie \u00een opozi\u0163ie – \u015fi de aceea nimeni nu va face nimic pentru a restructura aparatul de stat.<\/p>\n \nDar factura lunar\u0103 a acestui aparat trebuie pl\u0103tit\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \nPunctele tari ale Rom\u00e2niei:<\/strong><\/span><\/p>\n \n <\/p>\n \n1. <\/span>Rom\u00e2nia are cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea European\u0103, 95% dintre rom\u00e2ni fiind proprietari de case \u015fi locuin\u0163e:<\/strong><\/span><\/p>\n \nAcesta este cel mai important atu al rom\u00e2nilor, care \u00eei va ajuta s\u0103 treac\u0103 orice criz\u0103. \u00cen Germania numai 65% dintre nem\u0163i de\u0163in proprietatea \u00een care tr\u0103iesc, iar \u00een America procentul este chiar mai redus. Dac\u0103 \u00ee\u0163i pierzi jobul, nu mai po\u0163i s\u0103 pl\u0103te\u015fti chiria \u015fi e\u015fti aruncat afar\u0103.<\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia, ai unde s\u0103 stai \u015fi sigur nu mori de foame.<\/p>\n \nPe l\u00e2ng\u0103 acest lucru, bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii de\u0163in \u015fi ei c\u00e2te o proprietate, iar acest lucru se adaug\u0103 la o plas\u0103 de siguran\u0163\u0103 extrem de puternic\u0103. \u00cen America p\u0103rin\u0163ii nu pot s\u0103-\u0163i lase absolut nimic mo\u015ftenire, pentru c\u0103 \u015fi ei pot s\u0103 stea \u00eentr-o cas\u0103 \u00eenchiriat\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \n2. <\/span>Pre\u0163ul locuin\u0163elor este \u00een continuare mic, iar achizi\u0163ia unui apartament nu reprezint\u0103 o povar\u0103 imens\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n \nChiar \u015fi cu cre\u015fterile din ultimii cinci ani, pre\u0163ul apartamentelor din Rom\u00e2nia este \u00een continuare mic comparativ cu salariul mediu. \u00cen \u0163\u0103rile din jur, pre\u0163ul locuin\u0163elor este mult mai mare, dac\u0103 nu chiar dublu, iar salariile nu sunt \u00een acela\u015fi raport. Este adev\u0103rat c\u0103 suprafa\u0163a locativ\u0103 este mai mic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia iar locuin\u0163ele sunt de o mai proast\u0103 calitate, dar mul\u0163i rom\u00e2ni \u00ee\u015fi pot permite un credit ipotecar \u015fi imobiliar pentru a avea casa lor.<\/p>\n \n <\/p>\n \n3. <\/span>Sistemul medical \u015fi de educa\u0163ie este gratuit la stat:<\/strong><\/span><\/p>\n \nChiar dac\u0103 sunt intens criticate, sistemul medical \u015fi cel de educa\u0163ie din Rom\u00e2nia sunt gratuite \u015fi constituie un atu pentu confortul rom\u00e2nilor. Dac\u0103 noi ar trebui s\u0103 pl\u0103tim pentru educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate, a\u015fa cum o fac americanii, nu am mai r\u0103m\u00e2ne cu nimic dintr-un salariu.<\/p>\n \nToate aceste sisteme gratuite se v\u0103d cel mai bine \u00een criz\u0103, c\u00e2nd oamenii devin extrem de vulnerabili din punct de vedere financiar \u015fi social.<\/p>\n \n <\/p>\n \n4. <\/span>Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 industrial\u0103 \u015fi cu o for\u0163\u0103 de munc\u0103 care se poate trezi diminea\u0163a s\u0103 mearg\u0103 la job:<\/strong><\/span> <\/strong><\/p>\n \nRom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile cel mai industrializate ale Europei, ponderea industriei \u00een PIB fiind de 25%, fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de 17%. \u00cen Transilvania ponderea industriei \u00een economie este de 40%, acela\u015fi nivel ca \u00een Germania. \u00cen fiecare zi, 1 milion de rom\u00e2ni merg diminea\u0163a sau dup\u0103-amiaza \u00eentr-o fabric\u0103 \u015fi au rutina programului industrial. De aceea Rom\u00e2nia poate atrage \u00een continuare capacit\u0103\u0163i industriale, chiar dac\u0103 nu las\u0103 aici o valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n \nGrecia este dependent\u0103 \u00een propor\u0163ie de 80% de turism, iar \u00eentr-o criz\u0103, aceast\u0103 vulnerabilitate se vede.<\/p>\n \n <\/p>\n \n5. <\/span>Rom\u00e2nia are \u00een continuare resurse interne care, dac\u0103 ar fi exploatate, ar aduce cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi noi locuri de munc\u0103. <\/strong><\/span><\/p>\n \nAgricultura, gazele \u015fi energia de care dispune Rom\u00e2nia trebuie doar exploatate \u015fi pot produce instantaneu cre\u015ftere economic\u0103, din care s\u0103 fie pl\u0103tite celelalte servicii. Degeaba avem gazele din Marea Neagr\u0103 sau chiar din \u0163ar\u0103, dac\u0103 ele nu sunt exploatate, dac\u0103 jum\u0103tate din locuin\u0163e nu au gaze sau dac\u0103 nu exist\u0103 capacit\u0103\u0163i chimice pentru prelucrare. Rom\u00e2nia nu are suficient\u0103 for\u0163\u0103 intern\u0103 pentru a exploata toate aceste lucruri \u015fi de aceea are nevoie de investi\u0163ii str\u0103ine \u00een acest domeniu.<\/p>\n \nAgricultura, industria chimic\u0103, capacit\u0103\u0163ile energetice care trebuie \u00eenlocuite pot atrage zeci de miliarde de euro, din care pot s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi firmele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n \n <\/p>\n \n6. <\/span>Re\u0163eaua na\u0163ional\u0103 de internet \u015fi viteza ridicat\u0103 constituie un punct forte pentru Rom\u00e2nia.<\/span><\/strong><\/p>\n \nApari\u0163ia acestei crize \u015fi trimiterea oamenilor s\u0103 lucreze de acas\u0103 a scos \u00een eviden\u0163\u0103 re\u0163eaua \u015fi viteza de internet, care ar putea atrage \u00een viitor noi proiecte \u00een IT \u015fi call-centere.<\/p>\n \nNu multe \u0163\u0103ri din lume au aceast\u0103 re\u0163ea de internet, iar marile companii \u00eencep s\u0103-\u015fi dea seama care sunt centrele unde-\u015fi pot localiza service-urile.<\/p>\n \nCu pu\u0163in\u0103 reclam\u0103 \u015fi cu exemplul a ceea ce s-a realizat \u00een numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd sute de miii de angaja\u0163i din centrele IT au fost trimi\u015fi s\u0103 lucreze de acas\u0103, poate aduce \u00een 2-3 ani peste 100.000 de noi locuri de munc\u0103 prin delocalizare din alte \u0163\u0103ri, unde infrastructura digital\u0103 nu este at\u00e2t de bun\u0103, mai ales pentru lucrul de acas\u0103. de\u015fi percep\u0163ia este c\u0103 \u00een aceste centre salariile sunt mici, \u00een realitate salariile dep\u0103\u015fesc nivelul mediu pe economie de 3.500 de lei, adic\u0103 750 de euro.<\/p>\n \nAsta ca s\u0103 nu mai vorbim de salariile adev\u0103rate din IT, care dep\u0103\u015fesc 2.000 de euro.<\/p>\n \nRom\u00e2nia poate c\u00e2\u015ftiga teren \u00een IT, ceea ce va ridica \u015fi alte industrii.<\/p>\n \n <\/p>\n \n7. <\/span>B\u0103ncile din Rom\u00e2nia sunt bine capitalizate, iar raportul dintre creditele acordate \u015fi depozitele atrase este de 70%: <\/strong><\/span><\/p>\n \nB\u0103ncile din Rom\u00e2nia au capacitate de creditare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 depozitele bancare sunt mai mari dec\u00e2 creditele acordate. \u00cen criza de acum 10 ani, creditele dep\u0103\u015feau depozitele, raportul fiind de 120%, fa\u0163\u0103 de 70% c\u00e2t este \u00een prezent.<\/p>\n \n\u00cen Europa, creditele acordate sunt de peste trei ori depozitele atrase.<\/p>\n \n <\/p>\n \n8. <\/span>BNR are credibilitate pentru a asigura stabilitatea cursului valutar leu\/euro \u015fi a men\u0163ine dob\u00e2nzile la lei la un nivel sc\u0103zut.<\/strong><\/span><\/p>\n \nBNR este una dintre pu\u0163inele institu\u0163ii de stat care \u015fi-a men\u0163inut credibilitatea \u015fi care poate asigura \u00een timp real stabilitatea sistemului bancar, stabilitatea pie\u0163ei valutare \u015fi a pie\u0163ei monetare.<\/p>\n \n\u00cen criz\u0103, aceast\u0103 credibilitate este extrem de important\u0103, pentru c\u0103 la ea se raporteaz\u0103 toat\u0103 lumea. Fiind o institu\u0163ie conservatoare, BNR are mult mai multe instrumente directe \u015fi indirecte de a men\u0163ine stabilitatea financiar\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi a nu l\u0103sa lucrurile s\u0103 scape de sub control c\u00e2nd te love\u015fte o criz\u0103 at\u00e2t de violent\u0103 \u015fi c\u00e2nd panica cuprinde o \u00eentreag\u0103 societate. \u00cen cele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de dup\u0103 declararea st\u0103rii de urgen\u0163\u0103, retragerile de bani din sistemul bancar au fost de patru ori mai mari dec\u00e2t retragerile de s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103, iar sistemul a rezistat.<\/p>\n \nDe\u015fi au fost probleme de transport, cu aducerea valutei din str\u0103in\u0103tate, sistemul bancar a putut s\u0103 onoreze \u015fi retragerile \u00een euro sau dolari.<\/p>\n \nStabilitatea cursului valutar \u015fi a dob\u00e2nzilor la lei poate fi men\u0163inut\u0103, poate da guvernului un respiro de c\u00e2teva luni, dac\u0103 nu chiar un an, pentru a reporni economia.<\/p>\n \n <\/p>\n \n\u00ceN FINAL:<\/strong> Rom\u00e2nia poate traversa aceast\u0103 criz\u0103, dar trebuie s\u0103 reporneasc\u0103 businessul mai repede, pentru c\u0103 fiecare zi \u00eenseamn\u0103 o pierdere de 500 de milioane de euro \u015fi deja s-au acumulat pierderi totale de 18 miliarde de euro.<\/p>\n \n\u00cenc\u0103 o lun\u0103 \u00een care economia este blocat\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00eenc\u0103 15 miliarde de euro \u015fi \u00eenc\u0103 200.000 de oameni care r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 un loc de munc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 1 milion de oameni \u00een \u015fomaj tehnic.<\/p>\n \nDar pentru acest lucru \u015fi mai ales pentru ce va urma, c\u00e2nd ne vom confrunta cu criza adev\u0103rat\u0103, f\u0103r\u0103 banii din \u015fomaj tehnic, cu salariile t\u0103iate pentru cei care mai au un job, cu disperarea patronilor care \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 nu mai pot s\u0103-\u015fi deschid\u0103 afacerile, cu statul care nu mai are \u00eencas\u0103ri, dar care trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 facturi, Rom\u00e2nia are nevoie de lideri, nu de un cor de bocitoare.<\/p>\n \nCorul de bocitoare este expresia folosit\u0103 la ZF Live de Drago\u015f Anastasiu, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163 Rom\u00e2no-German\u0103, ca o caracterizare a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum la nivelul discu\u0163iilor dintre guvern \u015fi mediul de business.<\/p>\n \nFiecare parte se pl\u00e2nge, Guvernul c\u0103 nu are bani, firmele c\u0103 nu au lichidit\u0103\u0163i \u015fi comenzi, dar niciun plan economic pentru viitor nu este pus pe mas\u0103.<\/p>\n \n\u015eerban Radu, unul dintre proprietarii lan\u0163ului de libr\u0103rii C\u0103rture\u015fti, \u00eenchis de aceast\u0103 criz\u0103, spune c\u0103 resimte cel mai mult nu \u00eenchiderea afacerii, ci lipsa unor lideri care s\u0103 arate un viitor.<\/p>\n \nPentru Tiberiu Moisa, vicepre\u015fedinte al B\u0103ncii Transilvania, responsabil de IMM-uri, aceast\u0103 criz\u0103 reprezint\u0103 cea mai mare oportunitate pe care o are Rom\u00e2nia din ultimii 30 de ani.<\/p>\n \nNumai s\u0103 o foloseasc\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 cu cine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rom\u00e2nia a intrat \u00een cea mai violent\u0103 criz\u0103 economic\u0103 din istorie, la fel ca \u015fi cele mai mari \u0163\u0103ri din lume. Fiecare \u0163ar\u0103 este mai bine sau mai slab preg\u0103tit\u0103 pentru a ie\u015fi din aceast\u0103 criz\u0103, cu c\u00e2t mai pu\u0163ine pierderi. \u00centrebarea tuturor este dac\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 va lua forma literei V sau va fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[255,7267,388,201,34462,178,182,750,187,7978,276,7895,87,14847,11256],"class_list":["post-182238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-antreprenori","tag-banci","tag-cifra-de-afaceri","tag-companii","tag-credite-bancare","tag-cristian-hostiuc","tag-criza","tag-datorii","tag-dobanzi","tag-furnizori","tag-locuri-de-munca","tag-multinationale","tag-opinie","tag-pandemie","tag-somaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182238"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182238\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}