\nAcum, toate politicile guvernamentale, ale b\u0103ncilor centrale \u015fi alte institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale \u0163intesc lichiditatea \u015fi solvabilitatea, fie c\u0103 este vorba de persoane fizice ori de companii. Astfel, pachete de stimuli fiscali \u015fi monetari au fost adoptate de aproape toate guvernele lumii \u00een \u00eencercarea de a limita impactul negativ al acestui blocaj (lockdown): \u015fomaj tehnic, am\u00e2narea pl\u0103\u0163ilor de taxe, suspendarea\/am\u00e2narea ratelor la credite sau a maturit\u0103\u0163ii acestora. <\/p>\n
\nRitmul de recuperare a economiilor lumii va depinde de politicile pe care guvernele \u015fi companiile le-au luat \u015fi vor continua s\u0103 le ia \u00een fiecare dintre cele dou\u0103 etape ale crizei generate de pandemia COVID-19. \u00cenc\u0103 ne afl\u0103m \u00een prima faz\u0103 a acestei situa\u0163ii f\u0103r\u0103 precedent, \u00een care men\u0163inerea c\u00e2t mai multor locuri de munc\u0103 \u015fi a lan\u0163urilor de produc\u0163ie \u015fi comerciale sunt esen\u0163iale. Acum, toate politicile guvernamentale, ale b\u0103ncilor centrale \u015fi alte institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale \u0163intesc lichiditatea \u015fi solvabilitatea, fie c\u0103 este vorba de persoane fizice ori de companii. Astfel, pachete de stimuli fiscali \u015fi monetari au fost adoptate de aproape toate guvernele lumii \u00een \u00eencercarea de a limita impactul negativ al acestui blocaj (lockdown): \u015fomaj tehnic, am\u00e2narea pl\u0103\u0163ilor de taxe, suspendarea\/am\u00e2narea ratelor la credite sau a maturit\u0103\u0163ii acestora. <\/p>\n
\n\u00cen prima faz\u0103 a crizei pandemice ajutorul financiar este orientat c\u0103tre sectoarele esen\u0163iale – s\u0103n\u0103tate, produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie de alimente, infrastructur\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u015fi utilit\u0103\u0163i – \u015fi c\u0103tre men\u0163inerea pe c\u00e2t posibil a structurii economiei \u2013 prin mutarea poverii financiare de la companiile care \u015fi-au suspendat activitatea c\u0103tre stat. \u00cen a doua etap\u0103 a crizei, dup\u0103 ce v\u00e2rful acesteia va fi dep\u0103\u015fit, va fi nevoie de un plan de relansare economic\u0103. \u00cen ambele etape, rolul politicilor guvernamentale este vital, prin modul de interven\u0163ie \u015fi dozajul efortului astfel \u00eenc\u00e2t resursele s\u0103 nu fie risipite, ci distribuite sustenabil. Scopul este revenirea pe c\u00e2t posibil la structura economiei de la momentul apari\u0163iei crizei.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, analiza m\u0103surilor pe care le iau diferite state reprezint\u0103 un exerci\u0163iu util care indic\u0103 care sunt cele mai bune practici la nivel global. Totu\u015fi, intensitatea \u015fi, implicit, efectul acestor m\u0103suri, depind de specificul fiec\u0103rei economii. De\u015fi se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i nemai\u00eent\u00e2lnite pentru c\u0103 actuala criz\u0103 nu seam\u0103n\u0103 cu nimic din ceea ce s-a experimentat \u00een ultimele zeci de ani, statele dezvoltate au capacitatea de a \u201dinunda\u201d cu bani economiile pentru a atenua implica\u0163iile crizei. \u00cen schimb, economiile emergente, a\u015fa cum este a Rom\u00e2niei, au posibilit\u0103\u0163i mult mai reduse de a asigura lichiditate, iar dependen\u0163a de investitorii globali va cre\u015fte.<\/p>\n
\nCe a f\u0103cut Rom\u00e2nia. Ce au f\u0103cut alte state din regiune<\/strong><\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia,<\/strong> av\u00e2nd \u00een vedere efectul de domino \u00een economie generat de \u00eenchiderea multor activit\u0103\u0163i, at\u00e2t guvernul, c\u00e2t \u015fi banca central\u0103 au anun\u0163at foarte rapid m\u0103suri de sprijin. <\/p>\n \nM\u0103surile fiscal-bugetare anun\u0163ate de guvernul Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een prezent reprezint\u0103 aproximativ 2% din PIB \u015fi includ \u00een principal: fonduri suplimentare pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate, \u015fomaj tehnic de 75% din maxim salariul mediu brut pe \u0163ar\u0103, inclusiv acoperirea par\u0163ial\u0103 a salariilor lucr\u0103torilor independen\u0163i, am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii taxelor pe durata st\u0103rii de urgen\u0163\u0103 \u015fi a altor 30 de zile dup\u0103 \u00eencheierea acesteia, garan\u0163ii ini\u0163iale de 10 miliarde lei pentru IMM-uri. Alte m\u0103suri vizeaz\u0103 rambursarea mai rapid\u0103 a TVA, suspendarea execut\u0103rii silite la debitorii restan\u0163i, am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii impozitului pe proprietate cu trei luni, cu men\u0163inerea bonificatiei de 10%.<\/p>\n \n\u00cen plan monetar-financiar, Banca Na\u0163ional\u0103 a luat o serie de decizii viz\u00e2nd: reducerea ratei politicii monetare cu 0,5 puncte procentuale p\u00e2n\u0103 la 2%; furnizarea de lichidit\u0103\u0163i institu\u0163iilor de credit prin tranzac\u0163ii repo (tranzac\u0163ii de r\u0103scump\u0103rare cu titluri de stat); achizi\u0163ionarea de titluri de stat pe pia\u0163a secundar\u0103. Suplimentar, guvernul a adoptat, dup\u0103 consult\u0103ri cu banca central\u0103, m\u0103suri de am\u00e2nare a pl\u0103\u0163ii ratelor pentru gospod\u0103riile \u015fi \u00eentreprinderile afectate de COVID-19 pe o perioad\u0103 de p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 luni.<\/p>\n \n\u00cen Polonia,<\/strong> pachetul de stimulare fiscal\u0103 este estimat la 66 miliarde PLN (2,9 la sut\u0103 din PIB). De asemenea, au fost aprobate noi garan\u0163ii de credit \u015fi micro \u00eemprumuturi pentru antreprenori, estimate la 75 de miliarde de PLN (3,3% din PIB). Printre m\u0103surile cheie se num\u0103r\u0103: fonduri suplimentare pentru echipamente \u015fi consumabile pentru spitale; subven\u0163ii salariale pentru angaja\u0163ii \u00eentreprinderilor afectate \u015fi lucr\u0103torii independen\u0163i; garan\u0163ii sporite de la banca na\u0163ional\u0103 de dezvoltare (BGK) pentru \u00eentreprinderi; \u00eemprumuturi suplimentare pentru micro\u00eentreprinderi, am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii contribu\u0163iilor sociale \u015fi plata \u00een rate, am\u00e2narea sau scutirea de alte impozite; deducerea pierderilor din acest an din impozitele datorate pentru 2021; \u00eenfiin\u0163area unui fond public de investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n \n\u00cen plan monetar-financiar, Banca Na\u0163ional\u0103 a Poloniei a redus rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 la 1%, a reintrodus opera\u0163iuni de repo pentru a furniza lichidit\u0103\u0163i b\u0103ncilor. A anun\u0163at, de asemenea, achizi\u0163ionarea de titluri de stat pe pia\u0163a secundar\u0103 \u015fi introducerea unui program de finan\u0163are pentru \u00eemprumuturile bancare c\u0103tre \u00eentreprinderile nefinanciare. <\/p>\n \n\u00cen Ungaria,<\/strong> aproximativ 80.000 de IMM-uri (\u00een special \u00een sectorul serviciilor) vor fi scutite de impozitul pentru \u00eentreprinderile mici (plata impozitului de c\u0103tre alte companii din sectoarele afectate va fi am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul st\u0103rii de urgen\u0163\u0103). Au fost realocate cheltuieli de aproximativ 25 miliarde HUF (0,06% din PIB) pentru sectorul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. A fost adoptat un moratoriu de plat\u0103 privind toate contractele de credit \u015fi de leasing financiar valabil p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2020 care poate fi extins de c\u0103tre guvern. <\/p>\n \n\u00cen Fran\u0163a,<\/strong> a fost aprobat\u0103 o schem\u0103 de garan\u0163ie de stat \u00een valoare de 300 de miliarde de euro pentru \u00eemprumuturile acordate de b\u0103nci sau institu\u0163iile financiare pentru a r\u0103spunde nevoilor de lichiditate ale companiilor. P\u00e2n\u0103 la 31 decembrie anul viitor, companiile de toate dimensiunile \u015fi formele juridice, cu excep\u0163ia celor imobiliare \u015fi financiare, vor putea solicita b\u0103ncii sau companiei de finan\u0163are un \u00eemprumut garantat de stat pentru a-\u015fi sus\u0163ine fluxul de numerar, reprezent\u00e2nd echivalentul p\u00e2n\u0103 la 3 luni din cifra de afaceri din 2019 sau doi ani din salariile angaja\u0163ilor, \u00een anumite condi\u0163ii.<\/p>\n \n\u00cen Germania,<\/strong> a fost adoptat un pachet total de sprijin de 550 miliarde euro pentru protejarea locurilor de munc\u0103 \u015fi sprijinirea companiilor (a\u015fa-numitele \u201escuturi de protec\u0163ie\u201d pentru angaja\u0163i \u015fi companii).<\/p>\n \n <\/p>\n \nRom\u00e2nia: m\u0103suri de stimulare \u00een contextul unui buget limitat<\/strong><\/p>\n \n\u00cen timp ce ne uit\u0103m la ceea ce fac alte state, ar trebui s\u0103 vedem care sunt posibilit\u0103\u0163ile noastre actuale \u015fi s\u0103 ne ajust\u0103m a\u015ftept\u0103rile la realitate. Rom\u00e2nia a avut c\u00e2\u0163iva ani economici foarte buni, iar pentru 2020 era avansat\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 de 4,1%. La momentul aprob\u0103rii bugetului pentru acest an, deficitul bugetar era stabilit la 3,6%. <\/strong>Recent, Banca Mondial\u0103 a revizuit \u00een sc\u0103dere semnificativ\u0103 aceast\u0103 estimare, p\u00e2n\u0103 la 0,3%. FMI are o prognoz\u0103 mult mai pesimist\u0103 dec\u00e2t Banca Mondial\u0103 \u015fi se a\u015fteapt\u0103 la o contrac\u0163ie de 5%. <\/strong>Din p\u0103cate, \u00een ciuda cre\u015fterii din ultimii ani, politicile fiscale au fost prociclice, reduc\u00e2nd spa\u0163iul fiscal at\u00e2t de necesar \u00een condi\u0163ii de criz\u0103.<\/p>\n \nDe exemplu, cele mai recente date despre execu\u0163ia bugetar\u0103 disponibile la Ministerul Finan\u0163elor, aferente primelor dou\u0103 luni, consemneaz\u0103 venituri bugetare de 51,28 mld lei \u015fi cheltuieli de 59,57 mld lei. Aproape 40 mld lei din totalul cheltuielilor sunt cele cu personalul \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103, capitole care au avut cre\u015fteri fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut de 10%, respectiv 16%. Ca urmare deficitul bugetar a ajuns la 0,75% din PIB pe primele dou\u0103 luni, nominal fiind de 8,3 mld lei. Raportarea deficitului s-a f\u0103cut \u00eenc\u0103 la PIB-ul estimat \u00een toamn\u0103, cu cre\u015fterea economic\u0103 estimat\u0103 de 4,1%.<\/p>\n \nPrincipalele surse de venituri bugetare sunt taxele pe consum (TVA \u015fi accize reprezint\u0103 25 mld lei \u00een primele dou\u0103 luni), contribu\u0163iile de asigur\u0103ri (22 mld lei) \u015fi impozitul pe salarii \u015fi venit (4,2 mld lei).<\/p>\n \nPe scurt, apari\u0163ia acestei crize a g\u0103sit finan\u0163ele \u0163\u0103rii \u00eentr-un dezechilibru, fapt anticipat de economi\u015fti, dar ignorat de guvernan\u0163i \u00een anii anteriori: deficitele bugetare anuale care s-au accentuat \u00een ultimii ani. Cheltuielile permanente\/fixe au crescut ajung\u00e2nd la circa 75% din buget, \u00een timp ce \u00eencas\u0103rile din impozite \u015fi taxe au r\u0103mas la un nivel foarte sc\u0103zut, de circa 26% din PIB fa\u0163\u0103 de media de 40% din PIB \u00een UE. De\u015fi datoria public\u0103 este redus\u0103, de circa 35% din PIB, Rom\u00e2nia are un rating suveran BBB-, iar \u00eenc\u0103 o cobor\u00e2re ar trimite-o \u00een categoria nerecomandat\u0103 pentru investi\u0163ii, av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103 imediat\u0103 cre\u015fterea costurilor de finan\u0163are. <\/p>\n \nCea mai recent\u0103 analiz\u0103 Eurostat la nivelul UE 28, pentru anul 2018 arat\u0103 c\u0103 \u00een medie deficitul bugetar a fost de 0,6% din PIB, cu 13 state \u00eenregistr\u00e2nd excedent bugetar. Doar dou\u0103 state au avut deficite egal sau mai mare dec\u00e2t plafonul de 3% din PIB stabilit prin tratatul de la Maastricht – Cipru (4,4%) \u015fi Rom\u00e2nia (3%), \u00eens\u0103 Cipru a avut o situa\u0163ie specific\u0103 legat\u0103 de restructurarea bancar\u0103. Aceste cifre arat\u0103 c\u0103, \u00een ciuda cre\u015fterii economice din ultimii ani, finan\u0163ele publice s-au deteriorat, fapt ce va \u00eengreuna atragerea finan\u0163\u0103rii \u00een perioada dificil\u0103 care urmeaz\u0103. C\u00e2nd analiz\u0103m comparativ pachetele de m\u0103suri pentru sprijinirea economiei luate de alte state, trebuie s\u0103 le punem \u00een acest context chiar dac\u0103 nu ne avantajeaz\u0103. Polonia, de exemplu, a avut deficit bugetar de 0,4% din PIB \u00een 2018, iar pentru 2020 \u00ee\u015fi propusese echilibru bugetar, \u00eensemn\u00e2nd venituri egale cu cheltuielile.<\/p>\n \n\u00cen actuala situa\u0163ie, \u00een care unul din cinci angaja\u0163i din Rom\u00e2nia are deja contractul de munc\u0103 suspendat, multe companii nu mai pot s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 obliga\u0163iile fiscale, consumul \u00eencetine\u015fte, cu excep\u0163ia celui de bunuri alimentare, iar deficitul este deja ridicat, identificarea unui pachet de stimulare adecvat al economiei va fi o mare provocare pentru guvern. De cur\u00e2nd, ministrul Finan\u0163elor a evaluat deficitul bugetar pentru 2020 la 72,5 miliarde de lei, reprezent\u00e2nd 6,7% din PIB. Totu\u015fi o estimare mai clar\u0103 a situa\u0163iei bugetului se va putea face abia la finalul lunii mai c\u00e2nd impactul crizei se va reflecta \u00een \u00eencas\u0103rile bugetare. Chiar \u015fi cu aceste constr\u00e2ngeri, sprijinul guvernului acordat \u00eentregului mediu de afaceri este esen\u0163ial pentru a ar\u0103ta solidaritate \u015fi a da \u00eencredere economiei, un capital de multe ori mai important dec\u00e2t cel financiar. De\u015fi cifrele nu dau motive de optimism pentru c\u0103 resursele sunt limitate, ar trebui ca m\u0103surile pe care guvernul le va lua \u00een a doua etap\u0103 a crizei, c\u00e2nd trebuie repornit\u0103 economia, sa fac\u0103 parte dintr-un plan bine g\u00e2ndit, cu pa\u015fi concre\u0163i de implementare \u015fi care s\u0103 nu se lase afectat de ciclul electoral din acest an.<\/p>\n \n <\/p>\n \nIonu\u0163 Simion este Country Managing Partner \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103 PwC Rom\u00e2nia<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ritmul de recuperare a economiilor lumii va depinde de politicile pe care guvernele \u015fi companiile le-au luat \u015fi vor continua s\u0103 le ia \u00een fiecare dintre cele dou\u0103 etape ale crizei generate de pandemia COVID-19. \u00cenc\u0103 ne afl\u0103m \u00een prima faz\u0103 a acestei situa\u0163ii f\u0103r\u0103 precedent, \u00een care men\u0163inerea c\u00e2t mai multor locuri de munc\u0103 \u015fi a lan\u0163urilor de produc\u0163ie \u015fi comerciale sunt esen\u0163iale. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[188,42430,7455,33214,98],"class_list":["post-182230","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-economie","tag-ionut-simion","tag-pwc","tag-refacere","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182230"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182230\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}