{"id":182063,"date":"2020-04-14T16:35:14","date_gmt":"2020-04-14T16:35:14","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182063"},"modified":"2020-04-14T16:35:14","modified_gmt":"2020-04-14T16:35:14","slug":"miracolul-german-din-lupta-cu-covid-19-se-datoreaza-intr-o-masura-deloc-neglijabila-unei-armate-de-medici-si-salariati-din-sanatate-importati-din","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=182063","title":{"rendered":"Miracolul german din lupta cu COVID-19 se datoreaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103\u00adsur\u0103 de\u00adloc neglijabil\u0103 unei ar\u00adma\u00adte de me\u00addici \u015fi salaria\u0163i din s\u0103\u00adn\u0103\u00adtate im\u00adpor\u00adta\u0163i din Europa de Est"},"content":{"rendered":"<p>\nCriza economic\u0103 a alungat din Ger\u00admania \u015fi din Europa de Vest muncitorii sezonieri est-europeni, care s-au \u00eentors acas\u0103 \u015fi \u00een lipsa unui loc de munc\u0103 vor cere ajutoare de \u015fomaj, pun\u00e2nd pre\u00adsi\u00aduni pe bugetele guvernelor \u015fi a\u015fa sub\u0163iate. O solu\u0163ie pen\u00adtru rezolvarea acestui fel de nedreptate ar fi ca UE s\u0103 introduc\u0103 un sistem comun de indemniza\u0163ii de \u015fo\u00admaj.<\/p>\n<p>\nPandemia de COVID-19 a pus Uniunea European\u0103 \u00een fa\u0163a unei crize cum n-a mai v\u0103zut niciodat\u0103: un colaps economic rapid cu o cauz\u0103 ce nu nu poate fi controlat\u0103 \u015fi o instabilitate pe pie\u0163e ce poate amplifica dezastrul. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, Europa de Est se confrunt\u0103 \u015fi cu probleme specifice, care apas\u0103 greu pe bugetele \u0163\u0103rilor. Una dintre acestea este inversarea hemoragiei de for\u0163\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n<p>\nEst-europenii se \u00eentorc acas\u0103, unde g\u0103sesc o economie blocat\u0103, \u015fi nu produc, depinz\u00e2nd de economiile aduse cu ei \u015fi de ajutoarele de \u015fomaj. Spre exemplu, circa 200.000 de bulgari care \u015fi-au pierdut locurile de munc\u0103 din Europa de Vest s-au \u00eentors acas\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu luna martie, spune Vessela Cerneva, directorul adjunct al think-tank-ului European Council for Foreign Relations din Sofia. La o popula\u0163ie angajat\u0103 de 3 mili\u00ado\u00ada\u00adne de persoane nouveni\u0163ii re\u00adpre\u00adzint\u0103 o pro\u00adpor\u0163ie semni\u00adfi\u00adca\u00adti-v\u0103. \u201eIma\u00adgina\u0163i-v\u0103 c\u0103 5 mi\u00adlioane de germani apar deo\u00addat\u0103 pe pia\u0163a muncii sau aplic\u0103 pentru ajutoare de \u015fomaj\u201c, explic\u0103 Cerneva. Din cauza presiunilor pe care le creeaz\u0103 la nivelul cheltuielilor statului, est-europenii care revin \u00een \u0163\u0103rile lor ar putea deveni o problem\u0103 de durat\u0103, iar UE s-ar putea s\u0103 vrea s\u0103 ia \u00een calcul un sistem comun de indemniza\u0163ii de \u015fomaj, atrage aten\u0163ia Cerneva.<\/p>\n<p>\nLibera circula\u0163ie a persoanelor, unul dintre prin\u00adcipiile Uniunii Europene, a permis ca milioane de cet\u0103\u0163eni ai \u0163\u0103rilor est-europene s\u0103 plece \u00een statele mai bogate din Europa Occidental\u0103 \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun. Unii \u015fi-au g\u0103sit locuri de munc\u0103 stabile, al\u0163ii au muncit ca zilieri. La \u00eenceput, remiterile trimise acas\u0103 de persoanele plecate la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au \u00eencurajat consumul \u00een Europa de Est, contribuind astfel la cre\u015fterea eco\u00adno\u00admic\u0103. \u00cens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul celor care au plecat a crescut, fe\u00adnomenul s-a trans\u00adfor\u00admat \u00eentr-o he\u00admoragie de capital uman, efec\u00adtul fiind dezvoltarea unor penurii de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een economiile estice, pericolul fiind stagnarea \u015fi subdezvoltarea unor sectoare econo\u00admice sau ser\u00advicii. Deficitul de personal adec\u00advat preg\u0103tit s-a f\u0103cut sim\u0163it \u00een cerce\u00adtare \u015fi s\u0103\u00adn\u0103tate. Iar s\u0103n\u0103tatea este serviciul cel mai solicitat \u00een vre\u00admea pandemiei de COVID-19.<\/p>\n<p>\n\u00cen aceste zile se vorbe\u015fte mult de performan\u0163ele sistemului german de s\u0103n\u0103tate \u00een lupta cu ceea ce \u00een Italia, Spania \u015fi chiar Fran\u0163a produce pr\u0103p\u0103d.<\/p>\n<p>\nPotrivit presei germane, circa 300.000 de polonezi lucreaz\u0103 \u00een serviciile de s\u0103n\u0103tate din cea mai mare economie european\u0103, scrie France 24. Unii sunt doctori sau infirmieri \u00een spitale \u015fi clinici, al\u0163ii \u00eengrijesc b\u0103tr\u00e2ni. \u00cen unele spitale de la grani\u0163a germano-polon\u0103 polonezii reprezint\u0103 peste 30% din personal, spune Frank Ullrich Schulz, pre\u015fedintele asocia\u0163iei medicale regionale din landul Brandenburg. F\u0103r\u0103 polonezi, aceste spitale ar avea o mare problem\u0103. Pentru a-i \u00eencuraja pe polonezi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Germania, unele regiuni de la grani\u0163\u0103 ofer\u0103 \u00eentre 40 \u015fi 65 de euro pe zi pentru plata mesei \u015fi caz\u0103rii la hoteluri. La spitalul din Prenzlau, jum\u0103tate din personal este din Polonia, inclusiv 22 de medici. Locurile de munc\u0103 din s\u0103n\u0103tate sunt \u00een general stabile, spre deosebire de multe altele spre care s-au \u00eendreptat polonezii sau ceilal\u0163i est-europeni pleca\u0163i de acas\u0103.\u2020 Construc\u0163iile, comer\u0163ul, turismul \u015fi agricultura nu ofer\u0103 siguran\u0163\u0103 \u00een vremuri de criz\u0103 \u015fi este probabil ca lucr\u0103torii din aceste sectoare s\u0103 se fi \u00eenghesuit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163\u0103rile de origine. \u00cen Polonia, oamenii au fost \u00eencuraja\u0163i s\u0103 revin\u0103 \u015fi de chem\u0103rile guvernului de dinainte de criz\u0103. Polonia a avut la \u00eenceputul crizei \u015fi un program\u2020 special pentru aducerea acas\u0103 a cet\u0103\u0163enilor s\u0103i pe cale aerian\u0103. Avioanele LOT au transportat spre Polonia peste 55.000 de cet\u0103\u0163eni, o opera\u0163iune f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria \u0163\u0103rii. Cei mai mul\u0163i dintre pasageri s-au \u00eembarcat la Londra.<\/p>\n<p>\nP\u00e2n\u0103 la venirea crizei economice, angajatorii polonezi au c\u0103utat s\u0103 ias\u0103 din criza de for\u0163\u0103 de munc\u0103 angaj\u00e2nd ucraineni. Dup\u0103 unele estim\u0103ri, cea mai mare parte a celor peste 2 milioane de str\u0103ini care munceau \u00een Polonia anul trecut erau din Ucraina. Dintre ucraineni, un milion f\u0103ceau munci sezoniere, aceasta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 plecau din Ucraina, lucrau \u015fi se \u00eentorceau acas\u0103 cu banii astfel c\u00e2\u015ftiga\u0163i. \u00cens\u0103 deoarece pandemia a \u00eenchis grani\u0163ele peste tot pe continent, peste 100.000 de ucraineni s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 din Polonia, noteaz\u0103 Financial Times. Astfel, o parte din polonezii care revin \u00een \u0163ar\u0103 s-ar putea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 de munc\u0103, dac\u0103 le convin salariile mai mici pe care le primeau ucrainenii. Sau dac\u0103 angajatorii supravie\u0163uiesc crizei. Guvernul de la Var\u015fovia estimeaz\u0103 c\u0103 rata \u015fomajului va cre\u015fte de la 5,5% \u00een februarie la 9-10% \u00een decembrie. \u00cens\u0103 previziunile economice de p\u00e2n\u0103 acum ale guvernului au \u00eenclinat spre latura optimist\u0103. Aceasta poate \u015fi pentru c\u0103 se apropie alegeri pre\u015fedin\u0163iale.<\/p>\n<p>\nCriza coronavirusului a amplificat decalajul dintre est \u015fi vest \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 efectul hemoragiei de creiere din est spre vest, spune Cerneva de la European Council for Foreign Relations din Sofia. Guvernele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est au intrat \u201cn panic\u0103, \u015ftiind c\u0103 sistemele lor de s\u0103n\u0103tate, subfinan\u0163ate \u015fi blocate \u201cn anii \u00eb90, s-ar putea ca pur \u015fi simplu s\u0103 nu poate face fa\u0163\u0103, de unde \u015fi m\u0103surile lor de izolare stricte. UE nu poate continua s\u0103 neglijeze aceste probleme. Dac\u0103 succesul Germaniei \u201cn tratarea pandemiei const\u0103 \u201cn parte din armata de medici \u015fi asistente imigrante, acesta nu ar trebui s\u0103 fie \u201cn detrimentul Europei Centrale \u015fi de Est.<\/p>\n<p>\nRegiunea \u015fi-a revenit din crizele sociale anterioare\u2020 \u015fi o va face probabil \u015fi acum, \u00eens\u0103 o convergen\u0163\u0103 social\u0103 (\u015fi de s\u0103n\u0103tate) autentic\u0103 pe continent va dura \u2020mult mai mult. Standardele comune pentru securitatea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, tehnologie \u015fi schimb de informa\u0163ii \u201cn cercetare \u015fi dezvoltare \u015fi o mai bun\u0103 integrare \u201cn lan\u0163urile de aprovizionare cu asisten\u0163\u0103 medical\u0103 ar putea ajuta Europa s\u0103 fac\u0103 un pas mare \u201cnainte.<\/p>\n<h2>\n<a href=\"http:\/\/edition.pagesuite.com\/html5\/reader\/production\/default.aspx?pubname=&#038;edid=27db3190-e38a-47b7-b519-1273689b5089\" target=\"_blank\">Cite\u015fte Ziarul Financiar e-paper de MAR\u0162I<\/a><\/h2>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19072221\/3\/zf01-14apr-b.jpg?height=930&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 930px;\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Criza economic\u0103 a alungat din Ger\u00admania \u015fi din Europa de Vest muncitorii sezonieri est-europeni, care s-au \u00eentors acas\u0103 \u015fi \u00een lipsa unui loc de munc\u0103 vor cere ajutoare de \u015fomaj, pun\u00e2nd pre\u00adsi\u00aduni pe bugetele guvernelor \u015fi a\u015fa sub\u0163iate. O solu\u0163ie pen\u00adtru rezolvarea acestui fel de nedreptate ar fi ca UE s\u0103 introduc\u0103 un sistem comun [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[406,14847,528],"class_list":["post-182063","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-medici","tag-pandemie","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182063","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182063"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182063\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182063"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182063"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182063"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}