\nO \u201eleb\u0103d\u0103 neagr\u0103\u201d nu este o criz\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Singurul mod \u00een care poate fi evitat \u015focul unui blocaj la nivel global const\u0103 \u00een aruncarea unui colac de salvare pentru \u00eentregul sistem, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta poate func\u0163iona din nou, iar modul de interven\u0163ie trebuie s\u0103 fie substan\u0163ial, imediat \u015fi decisiv. Dac\u0103 permi\u0163i sistemului s\u0103 se defecteze, atunci anii \u015fi costurile necesare pentru ca acesta s\u0103-\u015fi revin\u0103 sunt mult mai ridicate dec\u00e2t \u00eensu\u015fi colacul de salvare. Asta ne-a \u00eenv\u0103\u0163at criza din 2008. Nu difer\u0103 cu nimic de un atac de cord \u015fi o opera\u0163ie de bypass. Doar c\u0103, de data aceasta, opera\u0163ia are loc \u00eentr-un spital care este sub asediul unui virus.
\nAflate probabil \u00een fa\u0163a celei mai importante crize economice din istoria modern\u0103, care va urma unei crize de s\u0103n\u0103tate f\u0103r\u0103 precedent, Uniunea European\u0103 \u015fi statele membre par din nou \u00een stare de \u015foc \u015fi incapabile s\u0103 ac\u0163ioneze rapid \u015fi decisiv pentru a oferi stabilitate \u015fi \u00eencredere unui sistem inflamat \u015fi fragil. Din nou, nu exist\u0103 nicio solu\u0163ie european\u0103 \u015fi nici finan\u0163are comun\u0103 european\u0103, a\u015fadar fiecare stat membru va trebui s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 un plan na\u0163ional de redresare economic\u0103, adaptat particularit\u0103\u0163ilor economiei sale. \u00cen timpul Brexitului, Comisia European\u0103 a f\u0103cut declara\u0163ii publice legate de nevoia de a reface arhitectura european\u0103 \u015fi de a oferi motive clare \u015fi puternice statelor membre \u015fi cet\u0103\u0163enilor lor pentru ca ace\u015ftia s\u0103 contribuie la aceast\u0103 refacere. Cred c\u0103 acum este momentul pentru un r\u0103spuns coordonat, substan\u0163ial \u015fi rapid pentru aceast\u0103 criz\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen majoritatea statelor europene, cea mai popular\u0103 solu\u0163ie pare s\u0103 constea \u00eentr-o serie de planuri de salvare a companiilor. Cel mai generos \u015fi clar program anun\u0163at p\u00e2n\u0103 acum pare a fi cel al Germaniei, care crediteaz\u0103 f\u0103r\u0103 a limita companiile \u015fi emite garan\u0163ii prin banca de dezvoltare de\u0163inut\u0103 de stat; solu\u0163ia aceasta are sens pentru economia german\u0103, care este dominat\u0103 de corpora\u0163ii industriale mari orientate c\u0103tre exterior. 40% din PIB-ul Germaniei vine din exportul de astfel de bunuri. O criz\u0103 global\u0103 generat\u0103 de cerere ar putea elimina modelul economic industrial al \u0163\u0103rii \u015fi ar arunca Germania \u00een recesiune puternic\u0103. Consumul intern nu ar putea niciodat\u0103 contrabalansa reducerea substan\u0163ial\u0103 a exporturilor nem\u0163e\u015fti. Prin urmare, colacul de salvare pentru corpora\u0163iile germane va ajuta oamenii s\u0103 aib\u0103 \u00een continuare locuri de munc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 puterea de cump\u0103rare pentru a sprijini IMM-urile din Germania, \u00een paralel cu men\u0163inerea modelului bazat pe export p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care cererea global\u0103 \u00ee\u015fi va reveni.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, aceast\u0103 solu\u0163ie nu se aplic\u0103 tuturor modelelor economice. Duplicarea solu\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia nu va avea neap\u0103rat acelea\u015fi rezultate pentru economia local\u0103. Aici trebuie luate \u00een calcul mai multe elemente: marile corpora\u0163ii din \u0163ar\u0103 nu au ac\u0163ionari locali, capacitatea Rom\u00e2niei de a-\u015fi controla moneda, avantajul competitiv al for\u0163ei de munc\u0103 \u201eieftine\u201d \u015fi, cel mai important, modelul economic bazat pe consum – care a dus economia Rom\u00e2niei de la un PIB de 38 de miliarde de USD \u00een 2000, la 212 miliarde de USD \u00een 2017 – necesit\u0103 o solu\u0163ie bazat\u0103 pe consumator, mai degrab\u0103 dec\u00e2t una bazat\u0103 pe corpora\u0163ii. Cu alte cuvinte, economia rom\u00e2neasc\u0103 va trebui s\u0103 men\u0163in\u0103 puterea de cump\u0103rare a individului, modelul s\u0103u de consum \u015fi starea sa de spirit, pentru a putea sus\u0163ine s\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 a corpora\u0163iilor \u015fi a afacerilor locale medii, mici \u015fi ale micro-companiilor care determin\u0103 cererea \u015fi oferta local\u0103. Apoi, pe m\u0103sur\u0103 ce economia global\u0103 \u00ee\u015fi revine, exporturile Rom\u00e2niei bazate pe resursele naturale \u015fi pe for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103 vor contribui din nou la economie \u015fi vor reduce subven\u0163iile de stat. Un program de sprijinire a IMM-urilor prin intermediul ajutoarelor de stat, similar unui program de finan\u0163are european\u0103, a dovedit c\u0103 afacerile mici \u015fi micro nu pot parcurge procesele complexe birocratice \u015fi cronofage, prin urmare fondurile sunt rareori absorbite \u015fi chiar \u015fi mai rar dec\u00e2t at\u00e2t ajung la beneficiarii c\u0103rora le sunt destinate.<\/p>\n
\nCriza anterioar\u0103 ne-a oferit o lec\u0163ie din partea statelor din sudul \u015fi estul Europei: reducerea veniturilor \u015fi a\u015ftept\u0103rile pesimiste privind cererea din partea consumatorilor nu fac dec\u00e2t s\u0103 amplifice criza \u015fi s\u0103 genereze efecte mai puternice asupra PIB-ului, orientarea b\u0103ncilor c\u0103tre depozite, deprecierea activelor imobiliare, blocarea domeniului construc\u0163iilor, imigra\u0163ia \u00een mas\u0103 a oamenilor \u015fi falimentul oric\u0103rei corpora\u0163ii de orice m\u0103rime care depinde de cererea local\u0103, cre\u00e2nd astfel un cerc vicios care duce la \u015fomaj \u015fi, prin urmare, la venituri mai mici \u015fi la perspective mai pesimiste privind cererea. Dar cum poate o \u0163ar\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 consumul? Exact \u00een modul \u00een care a f\u0103cut-o economia rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, complementat cu finan\u0163area \u015fi realizarea, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a infrastructurii, care, la r\u00e2ndul ei, va crea cerere de materiale \u015fi de for\u0163\u0103 de munc\u0103 locale. Un program substan\u0163ial de \u201ebani din elicopter\u201d, oferi\u0163i direct consumatorilor, ar fi colacul de salvare pentru economia local\u0103. Acesta poate consta \u00een reducerea impozitului pe venit, credite oferite de b\u0103nci persoanelor fizice la dob\u00e2nzi preferen\u0163iale \u015fi activarea posibilit\u0103\u0163ii statului de a finan\u0163a direct. Totu\u015fi, \u00een cazul unor astfel de m\u0103suri, statul trebuie s\u0103 se asigure c\u0103, \u00eenainte de toate, cet\u0103\u0163enii sprijin\u0103 businessurile locale prin cheltuielile pe care le fac, iar solu\u0163iile ar fi prin folosirea sectorului bancar, emiterea de cupoane pentru anumite companii eligibile etc. \u00cen al doilea r\u00e2nd, businessurile care beneficiaz\u0103 de acest program, locale \u015fi interna\u0163ionale, trebuie s\u0103 fac\u0103 cheltuieli pentru a men\u0163ine \u015fi a cre\u015fte num\u0103rul de locuri de munc\u0103, f\u0103r\u0103 a transforma beneficiile \u00een dividende \u015fi f\u0103r\u0103 a r\u0103scump\u0103ra ac\u0163iuni, astfel \u00eenc\u00e2t excesul de lichiditate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een sistem.
\n\u00centrebarea critic\u0103 evident\u0103 legat\u0103 de aceast\u0103 solu\u0163ie ar fi: cum poate fi finan\u0163at\u0103? R\u0103spunsul este evident: prin \u00eemprumuturi f\u0103cute de stat \u015fi deprecierea monedei. De\u015fi pare \u201escump\u201d, este mult mai ieftin \u015fi mai rapid dec\u00e2t ar fi reconstruirea de la zero a economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een urm\u0103torii 30 de ani.<\/p>\n
\nNe place sau nu, coloana vertebral\u0103 a economiei locale este consumul, iar, pentru a evita o recesiune puternic\u0103 sau pentru a contribui la revenirea din recesiune, prioritatea ar fi subven\u0163ionarea comportamentului de consum p\u00e2n\u0103 la normalizarea situa\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O \u201eleb\u0103d\u0103 neagr\u0103\u201d nu este o criz\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Singurul mod \u00een care poate fi evitat \u015focul unui blocaj la nivel global const\u0103 \u00een aruncarea unui colac de salvare pentru \u00eentregul sistem, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta poate func\u0163iona din nou, iar modul de interven\u0163ie trebuie s\u0103 fie substan\u0163ial, imediat \u015fi decisiv. Dac\u0103 permi\u0163i sistemului s\u0103 se defecteze, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[82,16419,32517],"class_list":["post-181823","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bani","tag-cetateni","tag-economia-romaneasca"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181823"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181823\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}