{"id":181776,"date":"2020-04-06T09:00:00","date_gmt":"2020-04-06T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181776"},"modified":"2020-04-06T09:00:00","modified_gmt":"2020-04-06T09:00:00","slug":"viata-de-corporatist-izolat-la-domiciliu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181776","title":{"rendered":"Via\u0163\u0103 de corporatist { izolat la domiciliu }"},"content":{"rendered":"

\nPentru o experien\u0163\u0103 interactiv\u0103 a cititului de acas\u0103, click aici!<\/span><\/span><\/a><\/p>\n

\n \u201eM\u0103 trezesc la ora 6, iar imediat dup\u0103 \u00eencep un program de pilates, printr-o aplica\u0163ie interactiv\u0103. Dup\u0103 du\u015f, \u00eemi preg\u0103tesc micul dejun. M\u0103 schimb apoi \u00een haine de serviciu \u015fi deschid laptopul aflat pe biroul atent amenajat, l\u00e2ng\u0103 o cafea aburind\u0103. \u00cemi stabilesc lista de priorit\u0103\u0163i pentru ziua \u00een curs \u015fi r\u0103spund la mailurile r\u0103mase din ziua anterioar\u0103, c\u00e2nd mi-am \u00eencheiat programul pe la 6 p.m.<\/p>\n

\nDiscut cu to\u0163i colegii \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 relaxat\u0103 prin Zoom pentru a ne stabili obiectivele \u015fi apoi \u00eencep munca. Parc\u0103 suntem cu to\u0163ii mai concentra\u0163i acum c\u0103 nu mai avem zgomotul de fond din redac\u0163ia open-space. La pr\u00e2nz m\u0103n\u00e2nc un preparat cald \u2013 g\u0103tit chiar de mine cu o sear\u0103 \u00eenainte (am postat \u015fi pe Instagram).<\/p>\n

\nDup\u0103 programul de munc\u0103, terminat mereu \u00eenainte de ora 19, m\u0103 relaxez, fie g\u0103tind, exers\u00e2nd limba german\u0103, prin cursuri de yoga interactive, citind \u201eIstoria culturii \u015fi civiliza\u0163iei\u201d, care zace la mine \u00een bibliotec\u0103 de c\u00e2nd m-am n\u0103scut practic. Seara se \u00eencheie cu o ie\u015fire \u00een ora\u015f virtual\u0103, \u00een care vorbesc pe Facetime cu grupul meu de prieteni apropia\u0163i.\u201d<\/p>\n

\nSun\u0103 bine, nu? A\u015fa visez s\u0103 \u00eemi organizez agenda unei zile de munc\u0103 Work from Home (WFH), dup\u0103 numeroasele materiale pe care le-am citit pe tema aceasta mai nou.<\/p>\n

\n\u00cen realitate \u00eens\u0103, nu am reu\u015fit s\u0103 exersez germana dec\u00e2t de dou\u0103 ori \u00een aproape trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de la cele 20 de minute de sport pe care le-am f\u0103cut o dat\u0103, \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, am ajuns la 10 minute (pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nu zilnic \u015fi este un program pentru incep\u0103tori), iar comunicarea cu colegii este greu de realizat \u2013 unii prefer\u0103 Facebook, al\u0163ii WhatsApp, altora nu le func\u0163ioneaz\u0103 camera pentru Zoom\u2026 \u00cen timp ce vorbesc cu unii dintre ei, aud \u0163ipete de copii \u00een fundal. Uneori m\u0103 \u00eentreb \u00een ce zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii suntem. \u015ei cumva, programul unei zile de munc\u0103 s-a decalat p\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, spre noapte. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, am \u00eenceput acest articol g\u00e2ndindu-m\u0103 la mine (iar ca jurnalist, \u00een general \u00eei observi pe cei din jur\u2026).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDup\u0103 decizia Indiei de a-\u015fi trimite cet\u0103\u0163enii acas\u0103, din urm\u0103 cu aproximativ dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, este estimat ca un sfert din popula\u0163ia lumii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acum \u00een izolare la domiciliu din cauza pandemiei de COVID-19, dup\u0103 cum remarc\u0103 jurnali\u015ftii de la Financial Times \u00eentr-un articol.
\nUn exemplu de companie de la nivel global pentru care un procent semnificativ de angaja\u0163i lucreaz\u0103 acum de acas\u0103 este al gigantului din industria bunurilor de larg consum Unilever, ai c\u0103rui 65.000 din cei 155.000 de angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een regim de telemunc\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, doar \u00een cadrul Telekom 2.000 din cei aproximativ 5.000 de angaja\u0163i (circa 64%) lucreaz\u0103 \u00een prezent de acas\u0103, potrivit unor declara\u0163ii recente f\u0103cute de Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom Rom\u00e2nia. Iar datele unui studiu realizat recent de BestJobs arat\u0103 c\u0103 \u00een prezent pe pia\u0163a local\u0103 3 din 10 angaja\u0163i lucreaz\u0103 astfel. Tot din studiul BestJobs reiese c\u0103 rom\u00e2nii s-au adaptat bine la munca de acas\u0103, mai bine jum\u0103tate dintre cei peste 1.000 de responden\u0163i interoga\u0163i \u00een intervalul 16-30 martie spun c\u0103 le este u\u015for s\u0103 se adapteze la munca remote, pentru c\u0103 au experien\u0163\u0103 cu instrumentele digitale \u015fi doar 5,1% dintre ei g\u0103sesc c\u0103 este mai dificil\u0103 adaptarea.
\nPrincipalele trei probleme care vin \u00een \u00eendeplinirea sarcinilor de serviciu pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 remote sunt lipsa unei comunic\u0103ri eficiente cu restul echipei (15,7%), lipsa clarit\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte sarcinile zilnice (11,82%) \u015fi comunicarea deficitar\u0103 cu clien\u0163ii (9,17%). Dintre cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103, 35% au constatat c\u0103 sunt mai productivi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de munc\u0103 obligatorie la domiciliu comparativ cu productivitatea pe care o au la birou, pentru c\u0103 nu mai pierd timp cu deplasarea zi de zi. Al\u0163i 17,5% spun c\u0103 sunt mai concentra\u0163i \u00eentruc\u00e2t acas\u0103 nu mai sunt \u00eentrerup\u0163i de colegi, iar 10% se simt mai pu\u0163in stresa\u0163i ca urmare a lipsei presiunii directe a \u015fefului. Numai 13% dintre cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103 spun \u00eens\u0103 c\u0103 sunt mai pu\u0163in eficien\u0163i, \u00een condi\u0163iile \u00een care trebuie s\u0103 se ocupe \u015fi de treburi casnice sau s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copii. Unul dintre riscuri se leag\u0103 de hiperactivitate, angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 de acas\u0103 fiind tenta\u0163i s\u0103 lucreze nonstop. Potrivit platformei de resurse umane undelucram.ro, angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 de acas\u0103 muncesc cu 2 zile mai mult \u00een fiecare lun\u0103. Iar \u00een timp ce mul\u0163i angajatori se pl\u00e2ng c\u0103 productivitatea angaja\u0163ilor ar putea sc\u0103dea, situa\u0163ia este invers\u0103: 85% dintre companiile care ofer\u0103 flexibilitate angaja\u0163ilor \u015fi le ofer\u0103 posibilitatea de a lucra remote vor observa o cre\u015ftere \u00een productivitatea acestora, observ\u0103 cei de la undelucram.ro.<\/p>\n

\nC\u00e2t de bine lucr\u0103m \u00eens\u0103 de acas\u0103?
\n\u201eExcept\u00e2nd \u00eent\u00e2lnirile \u015fi interac\u0163iunea face-to-face cu colegii sau clien\u0163ii, programul meu nu a suferit modific\u0103ri majore. Noi, la BestJobs, ne foloseam oricum foarte mult de tehnologie \u015fi de aplica\u0163ii \u015fi platforme specializate \u00een comunicarea la distan\u0163\u0103 \u015fi multe dintre deciziile noastre se \u00eent\u00e2mplau oricum \u00een mediul virtual. Componenta social\u0103 a vie\u0163ii profesionale s-a schimbat cel mai mult, deoarece de la distan\u0163\u0103, prin teleconferin\u0163\u0103, este mai greu s\u0103 por\u0163i mici discu\u0163ii \u00abde birou\u00bb, care uneori f\u0103ceau ziua s\u0103 treac\u0103 mai u\u015for\u201d, spune Dan Puic\u0103, CEO al BestJobs. Totu\u015fi, el sesizeaz\u0103 c\u0103 pentru cei care se a\u015fteptau ca, atunci c\u00e2nd vor \u00eencepe s\u0103 lucreze acas\u0103, echilibrul s\u0103 fie mai u\u015for de men\u0163inut, acest lucru s-a dovedit a nu fi neap\u0103rat adev\u0103rat. \u201eAtunci c\u00e2nd lucrezi de acas\u0103 te po\u0163i pierde \u00een task-urile zilnice \u015fi nu vei sim\u0163i tranzi\u0163ia dintre ziua \u00abla birou\u00bb \u015fi terminarea programului. De aceea, este foarte important s\u0103 \u00ee\u0163i men\u0163ii programul de lucru asem\u0103n\u0103tor cu cel pe care \u00eel aveai la birou. Este important s\u0103 \u00ee\u0163i \u00eencepi programul la o or\u0103 rezonabil\u0103, s\u0103-\u0163i iei pauza de pr\u00e2nz \u015fi s\u0103 \u00eencerci s\u0103 nu-\u0163i \u00eentrerupi programul cu taskuri care nu \u0163in de activitatea ta. Cred c\u0103 ajut\u0103 \u015fi o mentalitate prin care \u015ftii clar ce probleme \u00ee\u0163i propui s\u0103 rezolvi \u00een ziua respectiv\u0103\u201d, crede el.<\/p>\n

\nCostin Tudor, fondator al platformei de resurse umane undelucram.ro, observ\u0103, \u00een baza unui sondaj realizat \u00een luna martie \u00een r\u00e2ndul companiilor prezente pe platform\u0103, prin colectarea a 477 de r\u0103spunsuri, c\u0103 mul\u0163i dintre angaja\u0163ii acestora aveau posibilitatea s\u0103 lucreze de acas\u0103 \u015fi s-au adaptat rapid, acolo unde trebuia asigurat\u0103 prezen\u0163a la birou se lucreaz\u0103 prin rota\u0163ie, iar majoritatea companiilor au echipele din head office \u00een WFH. El observ\u0103, de asemenea, \u00een baza sondajului efectuat, c\u0103 procentajul celor care ofer\u0103 munc\u0103 de acas\u0103 depinde at\u00e2t de domeniul de activitate, c\u00e2t \u015fi de departament: IT&C: 95%, BPO & servicii: 95%, comer\u0163\/retail: 25%, produc\u0163ie industrial\u0103: 20%, produc\u0163ie bunuri de larg consum: 20%, b\u0103nci\/asigur\u0103ri\/pensii\/alte servicii financiare: 75%, transport\/logistic\u0103: 5%.
\n\u201eSchimb\u0103rile din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sunt resim\u0163ite de toate categoriile de angaja\u0163i, \u00een diferite moduri\u201d, spune Alexandru Dincovici, sociolog \u015fi fondator al companiei Izibiz Consulting. Pe de o parte, pentru angaja\u0163ii din categoria hotelurilor, restaurantelor, o parte din comer\u0163, aproape nu mai exist\u0103 munc\u0103, iar oamenii se confrunt\u0103 cu nesiguran\u0163a dat\u0103 de faptul c\u0103 nu se \u015ftie \u00eenc\u0103 pe ce durat\u0103 de timp se va \u00eentinde situa\u0163ia formei de \u015fomaj \u00een care se g\u0103sesc mul\u0163i dintre ei. Apoi, exist\u0103 \u00een continuare categoria celor care nu pot lucra de acas\u0103 \u015fi sunt obliga\u0163i s\u0103 se deplaseze la birou \u2013 \u015fi ei se g\u0103sesc \u00eentr-o stare de nesiguran\u0163\u0103, poate chiar team\u0103. Pentru activit\u0103\u0163ile care pot fi desf\u0103\u015furate de acas\u0103, sociologul crede c\u0103 se impune distinc\u0163ia \u00eentre oamenii care erau obi\u015fnui\u0163i cu telemunca sau cu munca de acas\u0103 (antreprenori, profesii liberale \u015fi alte c\u00e2teva categorii) \u015fi cei pentru care munca este exclusiv o activitate de birou sau chiar cu program fix. \u201eMunca de acas\u0103 poate fi un lux pentru mult\u0103 lume, deoarece presupune \u00een primul r\u00e2nd un anumit tip de infrastructur\u0103 \u015fi posibilitatea de delimitare a unui spa\u0163iu \u015fi timp de lucru \u00eentr-un spa\u0163iu care, de cele mai multe ori, nici nu a fost g\u00e2ndit astfel \u015fi trebuie \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi cu al\u0163i locuitori ai gospod\u0103riei. Este astfel nevoie de un birou fizic sau de o mas\u0103 disponibil\u0103, de o conexiune bun\u0103 la internet, de un calculator sau laptop (nu to\u0163i angajatorii au infrastructur\u0103 potrivit\u0103 pentru a face at\u00e2t de rapid tranzi\u0163ia la telemunc\u0103) \u015fi de timp. \u00cenchiderea institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a f\u0103cut acest lucru \u015fi mai dificil pentru p\u0103rin\u0163i, care sunt nevoi\u0163i de multe ori s\u0103 negocieze munca \u00eempreun\u0103 cu familia, o activitate mai complicat\u0103 dec\u00e2t pare\u201d, observ\u0103 Alexandru Dincovici. Astfel, crede el, lucrul de acas\u0103 poate  pune o presiune mai mare pe angaja\u0163i, pentru c\u0103 delimitarea birou-acas\u0103 sau spa\u0163iu \u015fi timp personal \u2013 spa\u0163iu \u015fi timp profesional apare din ce \u00een ce mai dificil\u0103, iar preten\u0163iile angajatorilor pot s\u0103 creasc\u0103. Teoretic, aceast\u0103 situa\u0163ie apare mai degrab\u0103 pentru categoria activit\u0103\u0163ilor care pot fi desf\u0103\u015furate \u015fi acas\u0103, dar \u00een companiile care nu permiteau p\u00e2n\u0103 acum acest lucru. \u201eEste nevoie, pentru a facilita trecerea, nu doar de infrastructura pomenit\u0103 mai devreme dar \u015fi de procese de lucru, de leadership adecvat \u015fi de chiar de anumite tipuri de climat \u015fi cultur\u0103 organiza\u0163ionale\u201d, subliniaz\u0103 Alexandru Dincovici.  Sociologul mai observ\u0103 c\u0103 pentru multe companii \u015fi implicit pentru mul\u0163i angaja\u0163i trecerea la munca de acas\u0103, cuplat\u0103 \u00een cele mai multe locuri cu o continuare a muncii de la birou, fie \u00een ture, fie doar de anumite categorii de angaja\u0163i, poate crea tensiuni organiza\u0163ionale foarte puternice \u015fi, \u00een timp, duce la erodarea \u00eencrederii \u00eentre anumite segmente de angaja\u0163i, intensificarea mijloacelor de control \u015fi cre\u015fterea solicit\u0103rilor \u00een anumite departamente.
\nMai eficien\u0163i, mai rezisten\u0163i?<\/p>\n

\nLavinia \u0162\u00e2nculescu, doctor \u00een psihologie, axat pe psihologia muncii \u015fi organiza\u0163ional\u0103, spune c\u0103 efectele izol\u0103rii la domiciliu, \u00een care se g\u0103sesc mul\u0163i dintre angaja\u0163i \u00een prezent, se leag\u0103 cel mai mult de starea noastr\u0103 psihic\u0103, iar evenimentele pe care le tr\u0103im trebuie gestionate pe plan emo\u0163ional \u00eentr-un mod c\u00e2t mai potrivit pentru fiecare dintre noi. Ea observ\u0103 c\u0103 fiecare persoan\u0103 are propriile mecanisme de \u201ecoping\u201c (de a gestiona situa\u0163iile cu care se confrunt\u0103 – n.red.), unele dintre acestea chiar incon\u015ftiente, altele exersate. Mecanismele de gestionare a stresului se \u00eencadreaz\u0103 \u00een mai multe categorii, potrivit specialistului, care se refer\u0103 fie la aspectul cognitiv, prin planificare, de pild\u0103, prin alte aspecte care \u0163in de rela\u0163ionare, de solicitarea ajutorului celorlal\u0163i, c\u00e2t \u015fi prin metode care \u0163in de reac\u0163iile emo\u0163ionale –  cum ar fi, de exemplu, acceptarea situa\u0163iei sau orientarea pe beneficiile acesteia.
\nUn alt tip de a face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor izol\u0103rii este cel de natur\u0103 religioas\u0103 sau spiritual\u0103 \u2013 prin apropierea de noi \u00een\u015fine, de Dumnezeu. \u201eGestionarea situa\u0163iei prin care trecem \u0163ine foarte mult \u015fi de structura noastr\u0103 de personalitate \u015fi de cum \u015ftim s\u0103 gestion\u0103m unele elemente prin acceptarea unor lucruri pe care le avem sau nu \u00een bagajul nostru. Spre exemplu, rezilien\u0163a sau for\u0163a psihic\u0103.\u201d
\nApoi, conteaz\u0103 \u015fi eficacitatea personal\u0103 \u2013 acea autoeficacitate \u00een diverse situa\u0163ii: \u201ePersoanele vulnerabile sau anxioase au comportamente invers propor\u0163ional ideii de autoeficacitate\u201d.
\nLegat de anxietatea care este men\u0163ionat\u0103 de mul\u0163i dintre cei care lucreaz\u0103 de acas\u0103, \u015fi aceasta se \u00eemparte \u00een mai multe categorii, potrivit Laviniei \u0162\u00e2nculescu: anxietate de perspectiv\u0103, care presupune \u00eentreb\u0103ri legate de cum vor evolua lucrurile, dar \u015fi anxietatea inhibitorie, \u00een care nu \u015ftii ce s\u0103 faci \u00een prezent, motiv pentru care mul\u0163i dintre angaja\u0163i poate muncesc mai mult de acas\u0103 \u201eca s\u0103 nu aib\u0103 conexiune deloc cu ei \u00een\u015fi\u015fi\u201d. Al\u0163ii se simt de-a dreptul epuiza\u0163i \u2013 se confrunt\u0103 cu o stare de oboseal\u0103 \u015fi de sf\u00e2r\u015feal\u0103.
\nPsihologul aminte\u015fte \u015fi de o glum\u0103 din mediul online \u00een acest sens, care spune: \u201eDup\u0103 ce se \u00eencheie aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eemi voi lua dou\u0103 zile de concediu\u201d. Unii dintre angaja\u0163ii izola\u0163i la domiciliu se pl\u00e2ng chiar c\u0103, \u00een pofida oboselii, nu reu\u015fesc s\u0103 doarm\u0103. \u201eImagina\u0163i-v\u0103 mintea care func\u0163ioneaz\u0103 ca un procesor \u00een permanen\u0163\u0103 ocupat cu g\u00e2nduri, griji. Anxietatea \u00eenseamn\u0103 de fapt c\u0103 \u00eemi fac mereu griji, m\u0103 tem s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva r\u0103u, \u00eemi este team\u0103 de lucruri, sunt absorbit de problemele mele – sunt foarte tulburat de evenimente \u015fi m\u0103 preocup\u0103 faptul c\u0103 nu \u015ftiu cum vor fi de acum \u00eencolo lucrurile, c\u0103 nu m\u0103 voi adapta, ori toate acestea \u0163in de scenariul catastrofic c\u0103 s-ar putea s\u0103 nu reu\u015fim, ce vom face noi \u00een situa\u0163ia respectiv\u0103.\u201d \u00cen acest context, Lavinia \u0162\u00e2nculescu \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe oameni s\u0103 se ghideze dup\u0103 o vorb\u0103 care exist\u0103 \u00een limba englez\u0103, \u201eLet’s cross the bridge when we get there\u201d (S\u0103 trecem podul c\u00e2nd ajungem acolo – n.red), adic\u0103 s\u0103 lu\u0103m lucrurile pas cu pas \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 avem apeten\u0163a scenariilor de viitor \u00eendep\u0103rtat. De asemenea, \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe oameni s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 din micile succese ale fiec\u0103rei zile \u015fi s\u0103 nu \u00ee\u015fi propun\u0103 s\u0103 fac\u0103 foarte multe lucruri  imposibil de realizat (de tipul: poate azi o s\u0103 aflu cum o s\u0103 fie boala tratat\u0103). C\u00e2nd \u00eenchizi calculatorul, seara, trebuie s\u0103 \u00eenchizi \u201eprogramele\u201d, respectiv procesele de g\u00e2ndire care te \u00eengrijoreaz\u0103. 
\n\u201eMul\u0163i dintre oamenii ace\u015ftia nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenchid\u0103 programele – de aceea au insomnii \u015fi de adormire, \u015fi de trezire – evident c\u0103 somnul este de mai proast\u0103 calitate, fiindc\u0103 energia psihic\u0103 este folosit\u0103 pentru a lumina acele g\u00e2nduri\u201d, explic\u0103 Lavinia \u0162\u00e2nculescu.
\nLegat de faptul c\u0103 poate unii dintre cei izola\u0163i la domiciliu m\u0103n\u00e2nc\u0103 mai mult \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, psihologul Lavinia \u0162\u00e2nculescu subliniaz\u0103 c\u0103 m\u00e2ncarea nu se consum\u0103 de foame, ci pentru c\u0103 de cele mai multe ori este tot o expresie a anxiet\u0103\u0163ii.  \u201eM\u00e2ncarea, la fel cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazul obezit\u0103\u0163ii, o m\u0103n\u00e2nci fiindc\u0103 este un lucru sigur, fiindc\u0103 atunci c\u00e2nd deschizi frigiderul tu ai m\u00e2ncare acolo \u015fi atunci c\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m este o certitudine. Te-ai \u00eenconjurat de o plato\u015f\u0103 care cumva te va proteja, prin urmare tot \u00een zona de protec\u0163ie mergem. De cele mai multe ori vorbim despre supravie\u0163uire, dar nu este numai foamea de supravie\u0163uire.\u201d Iar cump\u0103r\u0103turile de alimente \u00een exces pot reprezenta de asemenea o form\u0103 de reasigurare.
\nCine se descurc\u0103 mai bine – cei singuri sau cei care stau cu familia? Psihologul spune c\u0103 aceasta depinde foarte mult de structura interioar\u0103 a fiec\u0103ruia – sunt oameni care tr\u0103iesc foarte bine de unii singuri, aici se refer\u0103 mai ales la introverti\u0163i, dar nu numai.  De altfel, ea este implicat\u0103 \u00een prezent \u00eentr-o cercetare pe tema modului diferit \u00een care se raporteaz\u0103 oamenii la situa\u0163ii dificile \u00een perioada aceasta. Cit\u00e2nd din aceasta, spune c\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e cu privire la structura de anxietate sau de vulnerabilitate \u00eentre cei cu copii \u015fi angaja\u0163ii care nu au copii: \u201ePar a fi mai rezisten\u0163i psihic cei care au copii, anxietatea de perspectiv\u0103 \u015fi inhibitorie, care paralizeaz\u0103 pe moment, sunt mult mai mari la cei care nu au copii\u201d.
\nCei care au copii sunt mai \u00eengrijora\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul \u2013 se tem de faptul c\u0103 vor avea dificult\u0103\u0163i financiare. Totu\u015fi, cei care au familie se g\u00e2ndesc c\u0103 doar unul dintre ei ar putea r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 job, iar partenerul este un st\u00e2lp de sprijin \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. \u201eCei singuri se g\u00e2ndesc la ce este mai r\u0103u – dac\u0103 ar fi s\u0103 facem o compara\u0163ie \u00eentre cei singuri versus cei c\u0103s\u0103tori\u0163i, cei nec\u0103s\u0103tori\u0163i \u00ee\u015fi fac mai multe probleme cu privire la rela\u0163ii \u2013 c\u0103 o s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 mai multe cuno\u015ftin\u0163e, viitorul va fi cumva f\u0103r\u0103 sens dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u acum. Lipsa de \u00eencredere este mai mare la cei singuri comparativ cu cei c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi \u00een general toate scorurile sunt mai mari.\u201d<\/p>\n

\nLa teatru de pe telefon<\/p>\n

\nPsihologul Lavinia \u0162\u00e2nculescu observ\u0103 c\u0103 pentru a ne face izolarea mai u\u015foar\u0103 vin \u00een ajutorul nostru institu\u0163ii culturale de toate felurile, teatre, opere, operete, muzee, din toat\u0103 lumea, care au deschis spa\u0163ii virtuale ce pot fi accesate gratuit, totu\u015fi, dac\u0103 \u201eomul nu este \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 acceseze \u00een via\u0163a de zi cu zi resursele acestea culturale, nu o s\u0103 fac\u0103 acest lucru nici \u00een vremuri de restri\u015fte, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum. Marea problem\u0103 este c\u0103 noi nu suntem \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 st\u0103m singuri sau s\u0103 ne facem un program pentru noi\u201d. Ea sesizeaz\u0103 c\u0103 majoritatea angaja\u0163ilor din Rom\u00e2nia au avut tendin\u0163a de a se concentra mai mult pe munc\u0103 \u015fi mai pu\u0163in pe propriile nevoi.  \u201eDin p\u0103cate, omul contemporan urban este foarte profesional, foarte angajat \u00een via\u0163a profesional\u0103 \u015fi foarte pu\u0163in angajat \u00een via\u0163a lui individual\u0103.\u201d<\/p>\n

\nA observat \u00een situa\u0163ia celor mai mul\u0163i dintre angaja\u0163i o \u00eentrep\u0103trundere \u00eentre via\u0163a personal\u0103 \u015fi via\u0163a de familie, \u00eens\u0103 Lavinia \u0162\u00e2nculescu spune c\u0103 ar trebui alocat\u0103 aten\u0163ie \u015fi vie\u0163ii individului cu sine \u00eensu\u015fi: \u201eMul\u0163i confund\u0103 via\u0163a personal\u0103 cu via\u0163a de familie \u2013 familia restr\u00e2ns\u0103, format\u0103 din so\u0163, so\u0163ie, copii \u2013 sau extins\u0103 \u2013 p\u0103rin\u0163i, fra\u0163i, surori \u2013 dar ar trebuie s\u0103 existe o parte ocupat\u0103 \u015fi cu grija pentru noi \u00een\u015fine. Am so\u0163, copil, ce pot s\u0103 fac pentru mine? M\u0103 duc la cosmetic\u0103 \u015fi at\u00e2t? Nu, citesc ceva, \u00eemi ocup programul cu ceva ce voiam s\u0103 fac.\u201d
\nEa consider\u0103 c\u0103 perioada aceasta poate fi interpretat\u0103 \u015fi ca o chemare spre lucruri f\u0103cute manual, spre lucrurile f\u0103cute concret, fie c\u0103 g\u0103tim mai mult sau c\u0103 facem cur\u0103\u0163enie; chiar \u015fi cei care se deplaseaz\u0103 \u00een continuare la birou pot vorbi despre lucruri pe care nu le f\u0103ceau \u00eenainte \u2013 igienizare, dezinfectare, lucruri care \u0163in de o rutin\u0103 pe care nu o aveau.
\nPrincipalul mesaj pe care \u00eel transmite celor care \u00ee\u015fi doresc ca izolarea s\u0103 fie mai u\u015foar\u0103 este: \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la voi \u00een\u015fiv\u0103 \u015fi la ce v-ar pl\u0103cea s\u0103 face\u0163i \u015fi nu a\u0163i avut timp p\u00e2n\u0103 acum (\u00een situa\u0163ia \u00een care ave\u0163i veniturile asigurate). \u00centr-un concediu pe care l-a\u0163i petrece singuri, ce a\u0163i face?\u201d. De altfel, ea sesizeaz\u0103 c\u0103 acesta poate fi unul dintre lucrurile cel mai dificil de realizat. \u201eC\u00e2nd stai cu tine \u00eensu\u0163i, te confrun\u0163i cu diverse lucruri, inclusiv cu umbra ta, de care nu e\u015fti con\u015ftient, pe care nu o accep\u0163i. Ne este greu fiindc\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 fim bine cu noi \u00een\u015fine \u015fi apoi nu st\u0103m bine nici cu aspectul spiritual, e foarte dificil pentru omul contemporan – noi am pierdut leg\u0103tura cu firescul, iar firescul acesta este\u201d. Apoi, ea \u00eentreab\u0103 retoric cum ar sta lucrurile dac\u0103 nu am avea nici curent sau conexiuni la internet. \u201eUna dintre situa\u0163iile pe care omul contemporan le acceseaz\u0103 este intrarea \u00een leg\u0103tura cu semenii – comunicarea permanent\u0103, a sta \u00eempreun\u0103, dar dac\u0103 ai sta doar tu cu tine sau s\u0103 fii, Doamne fere\u015fte, izolat \u00eentr-un pat de campanie, suspect de COVID-19, f\u0103r\u0103 acces la internet etc, – la ce te g\u00e2nde\u015fti, la nimic, ce faci tu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, nimic? E alarmant fiindc\u0103 noi nu avem cu noi \u00een\u015fine o via\u0163\u0103 a noastr\u0103. Acum \u00eencepem s\u0103 o avem – nici m\u0103car s\u0103 o redescoperim – \u00eencepem s\u0103 o cre\u0103m. S-ar putea s\u0103 fie greu, pentru unii c\u0103 unii dintre ei nici nu se plac.\u201d
\nCum se face pontajul \u00een sufragerie<\/p>\n

\nO alt\u0103 problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 deopotriv\u0103 angajatorii \u015fi angaja\u0163ii \u00een prezent se leag\u0103 de monitorizarea activit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor care lucreaz\u0103 de la distan\u0163\u0103. Dac\u0103 prezen\u0163a la birou era o dovad\u0103 a activit\u0103\u0163ii, acum \u00een unele companii aceasta a fost \u00eenlocuit\u0103 cu prezen\u0163a \u00een video call-uri la ore \u015fi \u00een zile c\u00e2t se poate de nepotrivite. Companiile \u015fi-au activat  noi canale de comunicare – spre exemplu, potrivit Financial Times, Slack a \u00eenregistrat \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni 9.000 de noi clien\u0163i pentru primul trimestru al anului, comparativ cu 5.000 \u00een fiecare din cele dou\u0103 trimestre anterioare. Iar faptul c\u0103 platforma de videoconferin\u0163e Zoom este folosit\u0103 intens se vede cel mai bine \u00een evolu\u0163ia companiei: averea net\u0103 a CEO-ului Zoom (cine auzise de Eric Yuan p\u00e2n\u0103 acum?) a crescut cu peste 4 miliarde de dolari \u00een 2020. \u00cen Rom\u00e2nia, instrumentele de comunicare cel mai folosite \u00een prezent potrivit studiului recent BestJobs, sunt conversa\u0163iile telefonice (13,6%), prin mesagerie instant (WhatsApp, Messenger, Slack etc. – 10,93%), dar \u015fi prin e-mail (9,7%) \u015fi apeluri video (Skype, Zoom etc. – 6,53%).
\n\u201eAsist\u0103m de fapt acum, \u015fi circul\u0103 deja multe glume pe aceast\u0103 tem\u0103, la un proces accentuat de digitalizare f\u0103cut de nevoie, \u00een grab\u0103, \u015fi ale c\u0103rui consecin\u0163e sunt greu de prezis acum. Este suficient s\u0103 ne uit\u0103m la eforturile de digitalizare ale statului, care par c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple peste noapte dup\u0103 mul\u0163i ani de eforturi din partea tuturor actorilor implica\u0163i. Unele lucruri par s\u0103 func\u0163ioneze, \u00eentr-adev\u0103r, dar nu cum trebuie \u015fi nu pentru toat\u0103 lumea\u201d, observ\u0103 sociologul Alexandru Dincovici.  El ofer\u0103 ca exemplu semn\u0103tura electronic\u0103, pentru care nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o legisla\u0163ie coerent\u0103 \u015fi \u00een acord cu cea european\u0103, motiv pentru care digitalizarea serviciilor publice las\u0103 descoperit\u0103 popula\u0163ia vulnerabil\u0103 \u015fi poate s\u0103 afecteze negativ tocmai oamenii cel mai expu\u015fi \u00een toat\u0103 aceast\u0103 criz\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte companiile, observ\u0103 c\u0103 \u201ene putem a\u015ftepta ca \u015fi \u00een mediul privat aceast\u0103 tranzi\u0163ie masiv\u0103 la un stil de munc\u0103 nou \u015fi la rela\u0163ii de munc\u0103 de la distan\u0163\u0103 mediate de tehnologie deturnat\u0103 spre acest scop sau \u00eencropit\u0103 \u00een ultimul moment s\u0103 produc\u0103 efecte negative \u00een moduri pe care nu le putem identifica de pe acum\u201d. 
\nAdrian Dinu, fondator al firmei Creasoft, axat\u0103 pe pontaj electronic, control acces wireless \u015fi monitorizare active de la distan\u0163a este de p\u0103rere c\u0103 la momentul instaur\u0103rii deciziilor de izolare social\u0103, pu\u0163ini dintre juc\u0103torii de pe pia\u0163a local\u0103 erau preg\u0103ti\u0163i pentru trecerea la munca de acas\u0103. \u201eRom\u00e2nia nu era deloc preg\u0103tit\u0103 pentru o migrare masiv\u0103 c\u0103tre desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii profesionale de acas\u0103. Sunt foarte pu\u0163ine companii care dispun de suficient\u0103 tehnologie pentru a facilita acest lucru, \u00eens\u0103 verificarea c\u00e2t mai pu\u0163in intruziv\u0103 \u015fi c\u00e2t mai pu\u0163in generatoare de costuri prin monitorizarea activit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor care lucreaz\u0103 de acas\u0103 abia acum \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 un subiect cu adev\u0103rat intens.\u201d
\nLegat de monitorizarea angaja\u0163ilor \u00een aceste condi\u0163ii, ofer\u0103 exemplul firmelor de IT, \u00een care era o practic\u0103 obi\u015fnuit\u0103 ca angaja\u0163ii s\u0103 lucreze acas\u0103 o zi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103: \u00een cadrul acestora, verificarea angaja\u0163ilor care lucrau astfel se f\u0103cea prin sondaj: \u201eManagerul sau \u015feful unui departament \u00eei suna prin sondaj pe angaja\u0163i, organiza conferin\u0163e audio sau la anumite ore, \u00een \u00eencercarea de a afla dac\u0103 angaja\u0163ii sunt m\u0103car acas\u0103 \u015fi implicit de a determina dac\u0103 m\u0103car pe perioada conferin\u0163ei\/apelului s\u0103 deschid\u0103 proiectele la care lucrau ca s\u0103 prezinte date despre evolu\u0163ia muncii lor\u201d. De asemenea, \u00een situa\u0163ia unora dintre ei, se cereau \u015fi rapoarte de activitate, \u00een care angajatul completa ceea ce a lucrat. \u201eCam acestea erau mijloacele de control, limitate la timpul managerului, care mai avea \u015fi el \u015fi alte sarcini. Au existat \u00eens\u0103 \u015fi companii care implementau altfel de modalit\u0103\u0163i de monitorizare: \u201eAu existat \u015fi companii care implementau programe de monitorizare de activitate pe PC, f\u0103r\u0103 pontaj, mai degrab\u0103 de semispionaj, \u00een sensul c\u0103 se instalau aceste aplica\u0163ii de c\u0103tre administratorii de re\u0163ea pe PC-urile angajatorilor, de obicei f\u0103r\u0103 s\u0103 fie informa\u0163i angaja\u0163ii. Acest tip de aplica\u0163ii de monitorizare se intercalau \u00eentre aplica\u0163iile care pornesc odat\u0103 cu PC-ul \u015fi se efectua un transfer de date netransparent la o baz\u0103 de date, din care rezultau anumite rapoarte legate de ce a scris sau ce a butonat angajatul, pe ce site-uri a navigat, la ce film s-a uitat, dac\u0103 a copiat vreun fi\u015fier, dac\u0103 a trimis pe e-mail vreun fi\u015fier de pe un black list etc.\u201d, observ\u0103 Adrian Dinu.
\nAplica\u0163ia de monitorizare oferit\u0103 de Creasoft permite angajatului s\u0103 \u015ftie c\u00e2nd este monitorizat de angajator. \u201eTransparen\u0163a este dat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 angajatorul face cunoscut angajatului care sunt acele activit\u0103\u0163i pe PC (de divertisment de exemplu), care nu vor intra \u00een calculul orelor pontate. Scopul nu este de a-l prinde pe angajat cu lec\u0163ia ne\u00eenv\u0103\u0163at\u0103. Rezultatul muncii este \u00eens\u0103 cel care conteaz\u0103 pentru fiecare angajator, a\u015fa c\u0103 cei care nu performau \u00eenainte de aceast\u0103 schimbare nu vor fi cei care vor aduce cele mai multe rezultate nici acum, indiferent de c\u00e2t de multe ore vor ponta, dar vor fi for\u0163a\u0163i s\u0103 lucreze un minim necesar. Cum, de altfel, exist\u0103 angaja\u0163i care sunt performan\u0163i \u00eentr-un timp mult mai scurt \u015fi apoi se pot uita la Netflix\u201d, descrie el ra\u0163iunea aplica\u0163iei sale.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte bugetele direc\u0163ionate de companie \u00een acest tip de produse, Adrian Dinu spune c\u0103 pre\u0163urile pentru licen\u0163a software \u00een condi\u0163iile situa\u0163iei de urgen\u0163\u0103 \u00een care ne afl\u0103m sunt de 0,5 euro\/lun\u0103\/angajat timp de minimum dou\u0103 luni sau p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea st\u0103rii de urgen\u0163\u0103. Or, bugetul alocat de companii \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie nu este unul consistent: la un num\u0103r mediu de 200 de angaja\u0163i\/companie, efortul financiar al unei companii va fi de 100 de euro\/lun\u0103, sum\u0103 care include \u015fi TVA. \u201eBugetul este mic pentru c\u0103 abia \u00ee\u015fi pot permite companiile \u00een acest moment s\u0103 direc\u0163ioneze bani c\u0103tre altceva dec\u00e2t salarii. A\u015fa c\u0103, pe aceast\u0103 perioad\u0103 de criz\u0103 scopul este s\u0103 nu fim pe pierdere \u015fi s\u0103 consolid\u0103m baza actual\u0103 de clien\u0163i, la care s\u0103 ad\u0103ug\u0103m companiile care au mul\u0163i angaja\u0163i care lucreaz\u0103 de acas\u0103\u201d, spune el.<\/p>\n

\nLegat de modul \u00een care trecerea unui num\u0103r mare de angaja\u0163i la munca la domiciliu a influen\u0163at activitatea businessului, Adrian Dinu spune c\u0103 \u00eenceputul lunii martie a fost destul de lent \u00een ceea ce prive\u015fte cererea pentru astfel de solu\u0163ii, iar s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de mijloc au avut o cerere foarte mic\u0103, companiile fiind concentrate pe reorganizarea activit\u0103\u0163ii. \u201e\u00cen ultima parte a lunii \u00eens\u0103, a crescut brusc cererea de solu\u0163ii de pontaj adaptate la nevoile lor \u00een desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor de acas\u0103 \u015fi integrate cu solu\u0163iile de pontaj existente, mai exact pentru pontaj online\u201d, spune el.
\n\u015ei Silviu Stahie, specialist \u00een securitate informatic\u0103 la Bitdefender, observ\u0103 c\u0103 pentru multe dintre companii p\u00e2n\u0103 acum lucratul de acas\u0103 al angaja\u0163ilor nu a fost printre principalele preocup\u0103ri. \u201eLucratul de acas\u0103 nu a pus p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd probleme pentru companii, pentru c\u0103 nu era o solu\u0163ie folosit\u0103 de foarte mul\u0163i angaja\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. Dar trecerea brusc\u0103 de la lucrul de birou la lucrul din fotoliu pentru at\u00e2t de mul\u0163i oameni deodat\u0103 a creat o problem\u0103 de securitate pentru multe companii\u201d, observ\u0103 el. Angaja\u0163ii pot fi monitoriza\u0163i de companii, iar acest lucru este perfect legal. \u201eAngajatorii pot folosi metode proprii de monitorizare a angaja\u0163ilor, precum aplica\u0163iile software dedicate sau chiar prin corelarea activit\u0103\u0163ii cu orele de program \u2013 de exemplu, c\u00e2nd s-au conectat calculatoarele la serverul VPN al companiei, c\u00e2nd s-au trimis e-mailuri sau c\u00e2nd \u015fi cum au fost folosite aplica\u0163iile de business.\u201d
\nDe cele mai multe ori, conectarea la re\u0163eaua companiei se face printr-un serviciu VPN aprobat \u015fi agreat. O astfel de solu\u0163ie de VPN ofer\u0103 acces la resursele companiei, dar e posibil ca nu tot traficul generat s\u0103 fie rutat prin re\u0163eaua companiei. \u201eEste de re\u0163inut c\u0103 un serviciu VPN nu anonimizeaz\u0103 traficul \u00eentre angajat \u015fi companie, ci doar asigur\u0103 un coridor sigur de comunicare \u00eentre cei doi. \u00cen general, \u00een func\u0163ie de profilul companiei, o problem\u0103 mult mai stresant\u0103 dec\u00e2t timpul petrecut de angaja\u0163i lucr\u00e2nd de acas\u0103 sau activitatea lor efectiv\u0103 este securitatea infrastructurii\u201d, crede specialistul \u00een securitate informatic\u0103.
\nComponenta de securitate a datelor e adresat\u0103 \u00een general prin instalarea unor instrumente specifice, gestionate de la distan\u0163\u0103 de echipele de IT. Solu\u0163iile de securitate pentru mediul business protejeaz\u0103 laptopurile companiilor de atacuri malware, de spam \u015fi phishing. Solu\u0163iile de protec\u0163ie a datelor \u015fi solu\u0163iile de criptare protejeaz\u0103 informa\u0163iile companiei \u00een eventualitatea distrugerii sau pierderii sistemului. \u201eUn exemplu simplu ilustreaz\u0103 riscurile la care \u00ee\u015fi supun companiile angaja\u0163ii. Dup\u0103 ce o persoan\u0103 \u00ee\u015fi termin\u0103 activitatea profesional\u0103, folose\u015fte laptopul de la serviciu pentru a verifica e-mailul propriu \u015fi deschide un mesaj cu malware care infecteaz\u0103 sistemul. Acum, poten\u0163ialii atacatori pot folosi sistemul compromis pentru infiltrarea \u00een re\u0163eaua companiei\u201d, explic\u0103 el un scenariu \u00een care datele companiei pot fi puse \u00een pericol.<\/p>\n

\nPauz\u0103 de la open space sau \u00eenceputul unei noi ere a muncii?<\/p>\n

\nConsecin\u0163ele pe termen lung ale muncii de acas\u0103 sunt greu de prezis.
\nCostel G\u00eelc\u0103, avocat specializat \u00een dreptul muncii, este de p\u0103rere c\u0103 vom continua s\u0103 ne desf\u0103\u015fur\u0103m activitatea a\u015fa chiar \u015fi dup\u0103 ce norul pandemiei va trece. \u201eP\u00e2n\u0103 la urma cred c\u0103 efectul principal al acestei crize acesta va fi c\u0103 se va schimba paradigma rela\u0163iei de munc\u0103. Eu cred c\u0103 \u00een aceast\u0103 criz\u0103 se \u00eencheie perioada cunoscut\u0103 \u00een istorie ca fiind de industrializare \u015fi cu to\u0163ii ne vom \u00eentoarce la ceea ce era \u00eenainte de industrializare \u015fi anume munca la domiciliu\u201d, crede Costel G\u00eelc\u0103.
\n\u201eNoi, cei care am prins aceast\u0103 perioad\u0103, avem \u00een minte c\u0103 trebuie s\u0103 te duci la serviciu \u015fi c\u0103 serviciul este un loc de munc\u0103 \u00een alt\u0103 parte dec\u00e2t domiciliul. Ei bine, acum, cu noile tehnologii, cu inteligen\u0163a artificial\u0103, ne vom \u00eentoarce s\u0103 lucr\u0103m \u00eenapoi acas\u0103 ceea ce va aduce \u2013 \u015fi poate folosesc o expresie mare \u2013 la salvarea planetei\u201d, crede avocatul.
\nEl se refer\u0103 la faptul c\u0103 milioane de oameni s-au obi\u015fnuit s\u0103 bat\u0103 ora\u015fele dinspre sud spre nord \u015fi invers ca s\u0103 fac\u0103 de fapt ceea ce pot s\u0103 fac\u0103 \u015fi de acas\u0103: s\u0103 trimit\u0103 e-mailuri \u015fi s\u0103 fac\u0103 un schimb de informa\u0163ii. \u201eImagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 to\u0163i oamenii ace\u015ftia sau o bun\u0103 parte – 30%-50% dintre ei \u2013 vor munci de acas\u0103.\u201d Indicii de poluare din toat\u0103 lumea s-au schimbat, iar avocatul Costel G\u00eelc\u0103 este de p\u0103rere c\u0103 trendul telemuncii generat de aceast\u0103 criz\u0103 va continua \u015fi va ajuta la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de mediu \u015fi dup\u0103 ce aceast\u0103 criz\u0103 se va fi \u00eencheiat: \u201eVom r\u0103m\u00e2ne acas\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t dincolo de acest virus vom \u00eenv\u0103\u0163a un alt obicei \u015fi anume acela de a lucra de acas\u0103. Aceasta va duce la sc\u0103derea salariilor, dar salariile sc\u0103zute vor fi \u00een concordan\u0163\u0103 \u015fi cu cheltuielile pe care le avem, aflate \u015fi acestea \u00een sc\u0103dere. \u00cen m\u0103sura \u00een care nu te mai deplasezi de acas\u0103 la locul de munc\u0103, nu mai cobori s\u0103 iei m\u00e2ncare, haine ca s\u0103 ai de fiecare dat\u0103 la locul de munc\u0103, evident c\u0103 \u015fi cheltuielile tale vor sc\u0103dea.\u201d
\nDe asemenea, el observ\u0103 un alt efect colateral al izol\u0103rii. \u201eIzolarea aceasta are un efect \u015fi asupra rela\u0163iilor de munc\u0103 pentru c\u0103 pentru prima dat\u0103 se studiaz\u0103 efectele psihologice ale muncii de acas\u0103, ale modului \u00een care indivizii reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een izolare, dar \u00een acela\u015fi timp \u015fi care este efectul acestei izol\u0103ri asupra rela\u0163iilor de munc\u0103. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd la nivel global se vor face studii \u00een acest sens, iar dac\u0103 aceste studii arat\u0103 c\u0103 individul uman reac\u0163ioneaz\u0103 pozitiv la aceast\u0103 izolare – aproape complet\u0103 – cu siguran\u0163\u0103 rela\u0163iile de munc\u0103 se vor schimba \u015fi vom intra \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103 a rela\u0163iilor de munc\u0103. Este un experiment la nivel mondial care vizeaz\u0103 rela\u0163ia individului uman aflat \u00eentr-o rela\u0163ie de munc\u0103, munc\u0103 pe care o presteaz\u0103 \u00een izolare.\u201d
\n\u201e\u00cen acest moment cu to\u0163ii avem acest reflex psihologic de a ie\u015fi s\u0103 socializ\u0103m \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta. O s\u0103 st\u0103m 4-6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een izolare, iar reflexul nostru se va schimba, astfel c\u0103 treptat vom \u00eencepe s\u0103 avem un alt reflex \u015fi anume, acela de a fi \u00een izolare \u015fi de a socializa la distan\u0163\u0103 cu ceilal\u0163i. Prin urmare, un alt efect al distan\u0163\u0103rii sociale ar putea fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u0103 putem s\u0103 tr\u0103im socializ\u00e2nd de la distan\u0163\u0103 cu ceilal\u0163i. Din perspectiva rela\u0163iilor de munc\u0103, pentru mine aceast\u0103 perioad\u0103 reprezint\u0103 finalul perioadei numite de industrializare, finalul unui anumit tip de rela\u0163ii de munc\u0103 \u015fi un nou \u00eenceput, fundamental diferit de tot ce-a fost perioada industrializ\u0103rii, \u00een care rolul principal \u00eel vor avea noile tehnologii.\u201d
\nEl observ\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile care vor fi cel mai afectate de acest virus sunt \u0163\u0103rile cele mai industrializate: \u201eExact acolo unde trebuie s\u0103 schimb\u0103m paradigme, reflexe sociale, aici sunt efectele cele mai grave fiindc\u0103 aici trebuie s\u0103 schimb\u0103m stilul de via\u0163\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 salv\u0103m planeta pe termen lung. \u201eCe sens are s\u0103 te duci s\u0103 stai \u00eentr-o cl\u0103dire nou-nou\u0163\u0103, la birou, \u00een 10-20 de metri p\u0103tra\u0163i, c\u00e2nd pe perioada zilei casa ta este goal\u0103? Un individ \u00abconsum\u0103\u00bb dou\u0103 cl\u0103diri, ceea ce este un nonsens. De ce s\u0103 faci drumuri c\u00e2nd tu po\u0163i s\u0103 lucrezi de fapt de acas\u0103, folosind spa\u0163iul t\u0103u? Are sens s\u0103 folose\u015fti o cl\u0103dire cum sunt marile cl\u0103diri de birouri, pentru sute de milioane de lei care se consum\u0103 pe \u00eentre\u0163inere c\u00e2nd tu po\u0163i s\u0103 lucrezi de acas\u0103? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 casa ce a devenit? Casa a devenit un fel de hotel \u00een care dormim \u015fi atunci se va schimba paradigma, casa va deveni \u015fi locul meu de munc\u0103, ceea ce a fost \u00eenainte de perioada industrializ\u0103rii.\u201d Avocatul specializat \u00een dreptul muncii precizeaz\u0103, apel\u00e2nd la cuno\u015ftin\u0163ele sale din domeniul istoriei: \u201eMunca la domiciliu nu a ap\u0103rut acum, a existat de la babilonieni \u00eencoace, \u00een Egiptul antic a existat munc\u0103 la domiciliu, au existat contracte de munc\u0103, \u00een perioada Evului Mediu. Schimbarea de paradigm\u0103 a muncii cu plecatul de acas\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een perioada industrializ\u0103rii, c\u00e2nd mase mari de oameni sunt b\u0103gate \u00een aceea\u015fi hal\u0103, iar acum uita\u0163i-v\u0103 c\u00e2te zeci, sute de cl\u0103diri de birouri exist\u0103, iar ele sunt pline ziua, noaptea sunt goale, iar noaptea venim doar s\u0103 dormim acas\u0103. Nu putem s\u0103 folosim noi casa \u015fi \u00een loc de birou? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce \u00eemi trebuie pentru munca pe care o desf\u0103\u015for? Un calculator, conectare la internet, un fax \u015fi eventual un copiator.\u201d
\nAstfel, crede c\u0103 unul dintre domeniile care vor fi influen\u0163ate de aceast\u0103 criz\u0103 va fi cel al imobiliarelor. \u201eAngajatorul se va g\u00e2ndi: \u201eAm nevoie de activitate, dar nu am nevoie de toat\u0103 lumea, fiindc\u0103 \u00een \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am realizat c\u0103 se poate munci destul de eficient \u015fi de acas\u0103 – are sens s\u0103 pl\u0103tesc eu 5.000 -10.000 -20.000 -100.000 de euro chirie pe spa\u0163iu?\u201d 
\nDe asemenea, crede c\u0103 un posibil efect al acestui stil de munc\u0103 va fi sc\u0103derea salariilor. \u201ePot s\u0103 scad\u0103 salariile, dar pot s\u0103 scad\u0103 \u015fi costurile noastre – dac\u0103 eu nu m\u0103 deplasez, dac\u0103 eu nu mai m\u0103n\u00e2nc la restaurant, \u00eemi schimb obiceiurile, stau acas\u0103, evident c\u0103 nici nu voi consuma. Prin urmare, per ansamblu pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n la acela\u015fi nivel de via\u0163\u0103, dar nu voi mai fi consumerist. Este posibil ca aceast\u0103 criz\u0103 s\u0103 modifice inclusiv comportamentul nostru de consumator. Te duceai jos la parterul cl\u0103dirii, socializai cump\u0103r\u00e2nd ceva, de acas\u0103 la birou \u00ee\u0163i mai luai ceva – se schimb\u0103 paradigma noastr\u0103 de g\u00e2ndire, se termin\u0103 perioada industrializ\u0103rii, de consumerism.\u201d Ofer\u0103 un exemplu \u00een acest sens: dintr-un salariu de 5.000 de lei, circa 35% erau direc\u0163iona\u0163i \u00eenspre consumul lunar, \u00eenspre mersul la serviciu \u2013 dac\u0103 st\u0103m acas\u0103, experiment\u0103m faptul c\u0103 nu se mai consum\u0103 chiar at\u00e2t de mult.
\nSociologul Alexandru Dincovici consider\u0103 c\u0103 dimpotriv\u0103, munca de acas\u0103 \u00eei va face pe angaja\u0163i s\u0103 fie dornici de \u00eentoarcerea la birou. El este de p\u0103rere c\u0103 telemunca nu va deveni un fenomen \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de companii dup\u0103 \u00eencheierea perioadei de criz\u0103. \u201eAdoptarea \u00een mas\u0103 a telemuncii este pu\u0163in probabil\u0103, dar ne \u00eendrept\u0103m cu siguran\u0163\u0103 spre un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de persoane care vor lucra de acas\u0103 dac\u0103 pandemia nu va putea fi controlat\u0103 suficient de rapid \u015fi \u00eentr-un mod suficient de bun\u201d. El sesizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 locuin\u0163a \u015fi propria cas\u0103 nu merg de cele mai multe ori m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu munca. \u201eDin p\u0103cate \u00eens\u0103, telemunca este incompatibil\u0103 \u00een prezent cu locuirea, a\u015fa cum este ea reg\u0103sit\u0103 \u00eentr-un num\u0103r foarte mare de gospod\u0103rii, \u015fi pe termen lung poate provoca schimb\u0103ri majore \u00een societate. De la erodarea rela\u0163iilor personale \u015fi a vie\u0163ii intime a multor familii, care va trebui renegociate \u00een acest context, \u015fi p\u00e2n\u0103 la supra\u00eenc\u0103rcarea unor actori pe care nu \u00eei lu\u0103m neap\u0103rat \u00een considerare \u00een acest moment (cum sunt operatorii de telecomunica\u0163ii \u015fi mul\u0163i furnizori de servicii online – vezi cerin\u0163ele \u00eendreptate c\u0103tre Netflix de reducere a calit\u0103\u0163ii streamingului), suntem \u00een pragul unor posibile sau probabile schimb\u0103ri sociale majore.\u201d
\nDincovici este de p\u0103rere c\u0103 suntem nepreg\u0103ti\u0163i pentru telemunc\u0103 de o asemenea amploare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ea va deveni probabil asociat\u0103 cu contextul negativ al pandemiei, iar promovarea acestui mod de munc\u0103 de c\u0103tre unii angajatori ar putea fi comb\u0103tut\u0103 puternic de c\u0103tre angaja\u0163i.
\n\u201eAvem de a face \u015fi cu moduri diferite de a vedea problema telemuncii. Dac\u0103 pentru angajator, mai ales \u00een perioad\u0103 de criz\u0103, telemunca poate fi o surs\u0103 de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, \u00een sensul trecerii lor \u00een sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce \u00eei este v\u00e2ndut ca libertate poate fi perceput (\u015fi este) \u00een acela\u015fi timp ca o imixtiune a muncii \u00een via\u0163a lui privat\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163iile personale.\u201d<\/p>\n

\nCum vor ar\u0103ta birourile din Rom\u00e2nia dup\u0103 o perioad\u0103 prelungit\u0103 de Work from Home?<\/p>\n

\nLa fel crede \u015fi Eduard Turcoman, director office agency \u00een cadrul Cushman & Wakefield Echinox, care spune c\u0103 este imposibil ca o mare parte dintre angaja\u0163ii care ocupau \u00een general cl\u0103dirile de birouri \u2013 \u00een capital\u0103 de pild\u0103, \u00een birourile de clas\u0103 A \u015fi B vor fi \u00een jur de 270.000 \u2013 280.000 de angaja\u0163i la final de 2020 \u2013 s\u0103 lucreze \u00een regim de telemunc\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea crizei actuale.
\n\u201eOamenii sunt fiin\u0163e sociale, tr\u0103iesc \u00een comunitate \u015fi vor avea nevoie permanent\u0103 de interac\u0163iune direct\u0103. Dup\u0103 dep\u0103\u015firea acestei perioade, consider c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre angaja\u0163i vor reveni \u00een cl\u0103dirile de birouri. Teleworking sau work from home va r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare o op\u0163iune, un beneficiu acordat de unele companii angaja\u0163ilor, dar nu cred c\u0103 va cre\u015fte procentual fa\u0163\u0103 de perioada de dinaintea situa\u0163iei cauzate de coronavirus. \u00cen schimb cred c\u0103 va cre\u015fte \u015fi mai mult interesul companiilor \u015fi corpora\u0163iilor pentru spa\u0163iile de coworking, datorit\u0103 flexibilit\u0103\u0163ii privind duratele contractuale\u201d, observ\u0103 Eduard Turcoman.
\nTotu\u015fi, sesizeaz\u0103 c\u0103 o cre\u015ftere consisten\u0103 a telemuncii \u00een viitor se poate traduce practic cu o sc\u0103dere a cererii \u00een pia\u0163a de birouri, cu consecin\u0163e evidente: diminuarea apetitului dezvoltatorilor pentru construc\u0163ia de noi cl\u0103diri de birouri, sc\u0103derea pre\u00eenchirierilor, cre\u015fterea concuren\u0163ei \u00eentre cl\u0103dirile existente \u015fi implicit sc\u0103derea pre\u0163urilor \/ mp. \u201ePia\u0163a de birouri, ca \u015fi \u00eentreaga economie de altfel, va fi pus\u0103 \u00een fa\u0163a situa\u0163iei de a dep\u0103\u015fi recesiunea economic\u0103 ce urmeaz\u0103. Nu cunoa\u015ftem \u00eenc\u0103 aceast\u0103 variabil\u0103 durat\u0103 a pandemiei. \u00cen cel mai bun caz, criza economic\u0103 cu care ne vom confrunta fi \u00een forma de V, respectiv 2 trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103 (recesiune tehnic\u0103), urmate de o revenire rapid\u0103 a economiei\u201d, spune el.
\n \u201eCred c\u0103 acest experiment de Work-from-Home la scar\u0103 mondial\u0103 va avea un impact asupra modului \u00een care companiile priveau p\u00e2n\u0103 acum aceast\u0103 activitate. Feedback-ul primit de la majoritatea clien\u0163ilor no\u015ftri este c\u0103 angaja\u0163ii sunt foarte productivi \u015fi implica\u0163i. Ar fi totu\u015fi bine s\u0103 punem asta \u00een context \u2013 vorbim de circa 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de activitate, \u00eentr-o perioad\u0103 de incertitudine, \u00een care suntem bombarda\u0163i cu informa\u0163ii, unele pozitive \u015fi multe negative, iar printre singurele leg\u0103turi cu perioada anterioar\u0103 de \u201cnormalitate\u201d se num\u0103r\u0103 familia \u015fi activitatea continu\u0103 de acas\u0103. Iar metoda Work-from-Home \u00een actuala situa\u0163ie poate fi interpretat\u0103 ca o distragere de la o realitate desprins\u0103, parc\u0103, din filme\u201d, spune Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory la Colliers International Rom\u00e2nia. Din punctul lui de vedere, scenariile referitoare la impactul viitor asupra pie\u0163ei de birouri vor fi influen\u0163ate de perioada pe care angaja\u0163ii o vor petrece lucr\u00e2nd de acas\u0103, precum \u015fi de productivitatea lor. \u201eDac\u0103 lu\u0103m cazul Chinei, care pare c\u0103 a dep\u0103\u015fit actuala etap\u0103, dup\u0103 dou\u0103 luni de criz\u0103 \u015fi work from home, impactul a fost minimal. Ba mai mult, angaja\u0163ii abia a\u015fteptau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een societate, la restaurante \u015fi joburi. Cu siguran\u0163\u0103 \u00eens\u0103, perioada pe care o travers\u0103m deschide noi orizonturi privind telemunca \u015fi implementarea ei ca standard de lucru \u00een multe companii\u201d, observ\u0103 consultantul.  
\nEl este de p\u0103rere c\u0103 e prematur s\u0103 tragem concluzii referitoare la evolu\u0163ia viitoare a pre\u0163ului chiriilor, chiar dac\u0103 este un mod de munc\u0103 ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een plan interna\u0163ional. Pe de alt\u0103 parte, sesizeaz\u0103 c\u0103 un impact mai mare asupra pie\u0163ei de birouri o va avea durata acestei crize, nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u015fi \u00een celelalte \u0163\u0103ri, dar \u015fi c\u00e2t de mult va fi afectat\u0103 economia. \u201e\u015ei din acest punct de vedere lucr\u0103m \u00een continuare cu multe necunoscute, dar un lucru e cert dac\u0103 ne uit\u0103m pe evolu\u0163ia burselor interna\u0163ionale: impactul crizei actuale \u00een economia real\u0103 \u00eenc\u0103 nu a fost cuantificat exact de investitori. Ar fi de presupus c\u0103 o prelungire a situa\u0163iei curente ar duce la \u00eent\u00e2rzieri constante ale pred\u0103rii cl\u0103dirilor aflate \u00een construc\u0163ie\u201d, crede  Sebastian Dragomir.
\n\u00cen prezent, cel mai afecta\u0163i sunt chiria\u015fii de retail \u015fi servicii de la parterul cl\u0103dirilor de birouri, care au fost nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentrerup\u0103 activitatea, \u015fi au cerut \u00eenceperea unor discu\u0163ii comerciale cu proprietarii pentru dep\u0103\u015firea acestei perioade. \u201eEste \u00eenc\u0103 prea devreme pentru a trage o astfel de concluzie \u00een cazul spa\u0163iilor clasice de birouri. Chiria\u015fii care au beneficiat, \u00eens\u0103, cel mai mult \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au fost cei din spa\u0163iile de co-working, care, datorit\u0103 flexibilit\u0103\u0163ii termenelor contractuale, au putut s\u0103 le \u00eenchid\u0103. Pe de alt\u0103 parte, tot aici vor fi primele semne de revenire a activit\u0103\u0163ii companiilor nou intrate pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, care vor c\u0103uta flexibilitate din punctul de vedere al suprafe\u0163ei \u015fi duratei contractelor\u201d, crede specialistul.   
\nE greu de spus la ce schimb\u0103ri s\u0103 ne mai a\u015ftept\u0103m, c\u00e2t va mai dura p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem la discu\u0163iile cu care ne \u00eencepeam ziua \u00een open space. Singura certitudine \u00een acest moment este c\u0103 perioada prin care trecem va fi una din care vom \u00eenv\u0103\u0163a cu to\u0163ii \u2013 angaja\u0163i \u015fi angajatori \u2013 iar agenda dup\u0103 pandemie va fi una total diferit\u0103, at\u00e2t la propriu, c\u00e2t \u015fi la figurat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un articol de copert\u0103 recent scriam despre via\u0163a angaja\u0163ilor \u00een open space \u2013 observam c\u00e2t de mici sunt spa\u0163iile alocate angaja\u0163ilor \u00een birourile din Rom\u00e2nia, c\u00e2t de greu este s\u0103 ne adapt\u0103m la obiceiurile colegilor \u015fi cum, de multe ori, sim\u0163im nevoia s\u0103 facem de acas\u0103 lucrurile importante pentru munc\u0103. A trecut doar o lun\u0103 de atunci, iar glumele \u201ecolegului de banc\u0103” au devenit amintiri, iar open space-ul pare s\u0103 fi intrat la capitolul istorie. Ce \u00eenseamn\u0103 experimentul global al muncii de acas\u0103 \u015fi care sunt posibilele urm\u0103ri ale acestuia? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,512],"tags":[12704,23957,33979,192,32901,236,7260,32551,23374,7744,8380,11098,24733,303,293,242,7606,26564,16723,98,231],"class_list":["post-181776","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-revista-bm","tag-adaptare","tag-alocare","tag-amintiri","tag-angajati","tag-articol","tag-banca","tag-birouri","tag-coleg","tag-colegi","tag-coperta","tag-domiciliu","tag-experiment","tag-glume","tag-important","tag-intrare","tag-istorie","tag-munca","tag-nevoie","tag-obiceiuri","tag-romania","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181776"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181776\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}