\nFiecare cump\u0103n\u0103 a lumii rescrie istoria. \u015ei schimb\u0103 convingeri, cu o for\u0163\u0103 uluitoare. <\/p>\n
\nNu am b\u0103nuit p\u00e2n\u0103 \u00een aceste zile c\u00e2t de mul\u0163i discipoli ai lui Jean \u2013 Jacques Rousseau sunt \u00een jurul meu. Lucr\u00e2nd \u00eentr-un mediu \u00een care majoritate oamenilor \u015fi-au construit cariere \u015fi averi prin propriile lor for\u0163e, am crezut c\u0103 sunt \u00eenconjurat de \u201evoin\u0163e individuale\u201d \u015fi c\u0103 \u201evoin\u0163a colectiv\u0103\u201d s-a oprit \u00een pagul tuturor cl\u0103dirilor de birouri \u00een care, de-a lungul vremii, am urcat.<\/p>\n
\nDe aceea \u015focul meu este cu at\u00e2t mai mare: oare at\u00e2t de pu\u0163in a f\u0103cut pentru societatea \u00een care tr\u0103iesc John Stuart Mill, de a fost repudiat \u00een aceste vremuri de cump\u0103n\u0103 f\u0103r\u0103 niciun adio?<\/p>\n
\nAm ascultat zilele trecute povestea unei femei care ie\u015fise \u00een fa\u0163a casei cu copilul ei, pentru c\u00e2teva minute. \u00cen aceea\u015fi vreme, vecinul o filma \u015fi-i striga s\u0103 nu se mi\u015fte de acolo pentru c\u0103 el a chemat poli\u0163ia, poli\u0163ie care s\u0103 verifice dac\u0103, ea, femeia, are completat\u0103 declara\u0163ia pe propria-i r\u0103spundere f\u0103r\u0103 de care, spune \u201cautoritatea\u201d nu-\u0163i po\u0163i p\u0103r\u0103si locuin\u0163a . Nu are importan\u0163\u0103 c\u0103 nu este nimeni \u00een peajm\u0103, c\u0103 nu socializezi. \u201cTrebuie s\u0103 stai \u00een cas\u0103!\u201d \u201cC\u0103 a\u015fa a zis guvernul!\u201d. Nu m-am mirat de poveste. Sunt pline re\u0163elele de socializare de acuza\u0163ii sandaloase la adresa v\u00e2rstnicilor care \u201cies din cas\u0103\u201d. Televiziunile \u00eei calific\u0103 drept \u201cincon\u015ftien\u0163i\u201d pe oamenii care merg s\u0103-\u015fi fac cump\u0103r\u0103turi, de\u015fi acestea sunt permise, cu limitele \u015ftiute, a\u015fa cum \u00eei califica \u00eenainte pe cei care cump\u0103rau mai mult.<\/p>\n
\nNu pun \u00een discu\u0163ie imperativul ca oamenii s\u0103 stea \u00een case. \u015ei nu sugerez vreun complot. M\u0103 mir doar c\u0103 pu\u0163ini oameni \u00ee\u015fi mai pun \u00eentreb\u0103ri. Chiar \u015fi acest\u0103 \u00eentrebare: de ce s\u0103 stau \u00een cas\u0103? \u00centr-un fel, eu am aflat r\u0103spunsul. Stau \u00een cas\u0103 pentru c\u0103 spitalele sunt la p\u0103m\u00e2nt \u015fi au devenit ele \u00eensele focare de infec\u0163ie. Pentru c\u0103 nu m-ar putea \u00eengriji, \u00een cazul \u00een care a\u015f fi bolnav. A\u015fa c\u0103 \u201cautoritatea\u201d m\u0103 alung\u0103 din strad\u0103, de la job, m\u0103 \u00eenchide \u00een cas\u0103 pentru a-\u015fi acoperi neputin\u0163a. Pot accepta. Dar \u201cautoritatea\u201d ar trebui s\u0103 admit\u0103 c\u0103 st\u0103 foarte prost, nu s\u0103 ascund\u0103 realitatea sub pretextul c\u0103 ea ar putea fi \u201cinterpretat\u0103\u201d. Iar oamenii, \u00een loc s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, \u00een majoritatea lor, se \u00eencoloneaz\u0103 \u00een spatele pove\u015ftilor spuse de \u201cautoritate\u201d.<\/p>\n
\nC\u00e2nd administra\u0163ia a decretat starea de urgen\u0163\u0103, nimeni nu s-a \u00eentrebat ce este aceea o \u201cordonan\u0163\u0103 militar\u0103\u201d \u015fi pu\u0163ini \u015fi-au pus problema de ce Rom\u00e2nia a cerut activarea articolului din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului care permite derog\u0103ri de la aplicarea acesteia – fapt ce elimin\u0103, \u00een bun\u0103 parte, r\u0103spunderea ulterioar\u0103 pentru eventualele abuzuri. Nu au cerut derog\u0103ri Fran\u0163a, Italia, Germania sau Marea Britanie. A cerut Rom\u00e2nia, al\u0103turi de \u201cmari democra\u0163ii\u201d ca Republica Moldova, Armenia \u015fi Letonia. \u201cAutoritatea\u201d nu a explicat cet\u0103\u0163enilor de ce a luat aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 (Moldova a insituit, \u00eentre timp, cenzura, informa\u0163iile vin acum doar \u201cdin surse oficiale\u201d), iar \u201ccet\u0103\u0163eanul\u201d nu a cerut explica\u0163ii. C\u00e2t va mai dura p\u00e2n\u0103 ce orice informa\u0163ie care nu convine guvernului va fi \u201cfake news\u201d, \u00een numele\u201d interesului comun\u201d?<\/p>\n
\n\u201eInteresul comun trebuie s\u0103 aib\u0103 prioritate \u00een fa\u0163a voin\u0163ei individuale\u201d, tun\u0103 Rousseau, \u00een \u201eContractul social<\/em>\u201d (1762). \u015ei, adaug\u0103: \u201ePentru ca pactul social s\u0103 nu fie o form\u0103 goal\u0103, el con\u0163ine tacit acest angajament (voin\u0163a general\u0103 triumf\u0103 \u00een fa\u0163a voin\u0163ei individuale \u2013 nota mea) care, singur, poate da for\u0163\u0103 celorlal\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t cine refuz\u0103 s\u0103 se supun\u0103 voin\u0163ei generale va fi obligat s\u0103 fac\u0103 acest lucru de c\u0103tre \u00eentregul corp: ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t c\u0103 \u00eel vom for\u0163a (pe individ \u2013 nota mea) s\u0103 fie liber. “<\/p>\n \nDa, zice Rousseau, a const\u00e2nge pe cineva \u00een numele binelui comun nu este sclavie, ci libertate. Nu insist asupra acestui paradox (la Rousseau \u00een aceea\u015fi persoan\u0103 coexist\u0103 \u201eindividul\u201d \u015fi \u201ecet\u0103\u0163eanul\u201d). Mai amintesc c\u0103 \u201evoin\u0163a general\u0103\u201d, \u00een g\u00e2ndirea lui Rousseau, este repezentat\u0103 de \u201eStat\u201d, format din majoritatea celor care impun \u201evoin\u0163a general\u0103\u201d prin legi. Nu exist\u0103 a \u201eabandona\u201d statutul de cet\u0103\u0163ean. Nu exist\u0103 extragere; \u201evoin\u0163ei generale\u201d nu i te po\u0163i sustrage.<\/p>\n \n\u015ei, de aici, medita\u0163ia unui g\u00e2ditor liberal ca John Stuart Mill: Cum ne ap\u0103r\u0103m de tirania majorit\u0103\u0163ii? (\u201cDespre libertate<\/em>\u201d, 1859).<\/p>\n \nManiheismului lui Mill (distinc\u0163ia lui net\u0103 \u00eentre universul individului \u015fi universul celorlal\u0163i) a fost de-a lungul vremii amendat, dar asta nu \u00eenseamn c\u0103 medita\u0163iile lui nu sunt de actualitate.<\/p>\n \n\u015ei avem exemple sub ochii no\u015ftri. \u201cStatul\u201d insufl\u0103 team\u0103 societ\u0103\u0163ii, societatea preia germenul \u015fi-l dezvolt\u0103 \u015fi, astfel, \u201cvoin\u0163a general\u0103\u201d cap\u0103t\u0103 valen\u0163e infrico\u015f\u0103tore: oamenii nu-\u015fi mai pun \u00eentreb\u0103ri \u015fi iau de bun tot ce li se spune \u015fi-i for\u0163eaz\u0103 \u015fi pe al\u0163ii s\u0103 o fac\u0103. \u201cLibertatea de a g\u00e2ndi\u201d devine \u201clibertatea de a asculta de autoritate\u201d.<\/p>\n \nC\u00e2nd a emis ordinul care interzice oamenilor s\u0103 ias din cas\u0103, ministrul rom\u00e2n al internelor a agumentat, \u00eentre altele, c\u0103 m\u0103sura a fost dispus\u0103 pentru c\u0103 oamenii au f\u0103cut bancuri pe Internet \u00een leg\u0103tur\u0103 cu deciziile precedente. Acesta este argument? Nu este, dar oamenii au aplaudat: bine a f\u0103cut!<\/p>\n \nTirania majorit\u0103\u0163ii se manifest\u0103, spune John Stuart Mill, mai ales \u00een vremuri de criz\u0103 \u015fi tot atunci intensitate ei este maxim\u0103.<\/p>\n \nFilosoful liberal Isaiah Berlin subliniz\u0103, al\u0103turi de mul\u0163i al\u0163i filosofi, c\u0103 nu exist\u0103 libertate total\u0103 \u015fi c\u0103 o libertate total\u0103 ar \u00eensemna haos. Inclusiv maniheistul Mill admite acest adev\u0103r. A\u015fa c\u0103 un bolnav de noua grip\u0103 nu poate invoca, prin urmare, dreptul de a merge cum vrea prin mul\u0163imi.<\/p>\n \nDar rest\u00e2ngere libert\u0103\u0163ilor trebuie s\u0103 fie bine argumentat\u0103. Haide s\u0103 ne uit\u0103m pe decretul din 16 martie care instituie starea de urgen\u0163\u0103 \u015fi care suspend\u0103 mai toate libert\u0103\u0163ile garantate de Constitu\u0163ie: libera circula\u0163ie; dreptul la via\u0163\u0103 intim\u0103, familial\u0103 \u015fi privat\u0103; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103; libertatea \u00eentrunirilor; dreptul de proprietate privat\u0103; dreptul la grev\u0103; libertatea economic\u0103\u201d. Toate acestea erau necesare? Pot \u00een\u0163elege suspendarea dreptului de proprietate: statul ar putea fi obligat s\u0103 rechizi\u0163ioneze un spital privat. Sau libera circula\u0163ie. De ce a fost suspendat \u00eens\u0103 \u201cdreptul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d? \u015ei \u201clibertatea economic\u0103\u201d? Ce vor s\u0103 \u00eensemne, practic, aceste m\u0103suri \u015fi care sunt ra\u0163iunile pentru care au fost adoptate? Limit\u0103m totul, otova, pentru orice eventualitate?<\/p>\n \nNu este cazul s\u0103 amintesc aici ce abuzuri a f\u0103c\u0103ut \u00een istorie \u201eStatul\u201d, la ad\u0103postul \u201evoin\u0163ei generale a cet\u0103\u0163enilor\u201d \u015fi nici nu aduc acum o critic\u0103 vreunei \u015fcoli de g\u00e2ndire. \u00cens\u0103 nu este de neluat \u00een seam\u0103 obinuin\u0163a statului de a nu mai ceda din privilegiile ce-i sunt, cu at\u00e2t candoare, oferite de \u201evoin\u0163a general\u0103\u201d.<\/p>\n \nSunt oameni care cred c\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 criz\u0103,\u201dnimic nu va mai fi ca \u00eenainte\u201d \u015fi prev\u0103d fie bune, fie rele. Nu sunt unul dintre profe\u0163i, dar nu-mi fac iluzii c\u0103 \u201eStatul\u201d nu va vrea s\u0103-\u015fi ia parte leului \u015fi \u00een timpul, ba chiar \u015fi dup\u0103 ce ne va fi \u201esalvat\u201d.<\/p>\n \nDou\u0103 \u015fcoli de g\u00e2ndire s-au confruntat de-a lungul istoriei \u00een arena \u00een care au intrat statul (originea \u015fi ra\u0163iunea lui de a fi), societatea \u015fi individul. Una care sus\u0163ine c\u0103 statul este anterior individului \u015fi, prin urmare, scrie apologia statului. \u015ei o alta, care arat\u0103 c\u0103 individul \u015fi drepturile lui au existat \u00eenaintea statului, drept urmare subliniaz\u0103 virtu\u0163ile individualismului.<\/p>\n \nAristotel (\u201ePolitica<\/em>\u201d) \u2013 \u015fi apoi mul\u0163i dup\u0103 el – credea c\u0103 \u201eStatul\u201d, institu\u0163ie natural\u0103, este anterior familiei sau individului \u015fi este menit s\u0103-i consolideze acestuia din urm\u0103 fericirea. (\u201eIndividul\u201d nu poate fi \u00eemplinit \u00een afara \u201cStatului\u201d). Hegel (\u201cFenomenologia spiritului<\/em>\u201d, 1807), spune \u015fi el c\u0103 \u201cStatul\u201d este \u201esubstan\u0163a\u201d general\u0103, format\u0103 din indivizii care nu sunt, totu\u015fi, dec\u00e2t \u201eaccidentele”.<\/p>\n \nCea de-a dou\u0103 \u015fcoal\u0103 de g\u00e2ndire, liberal\u0103, care are \u00een centrul individul, a fost predominant\u0103, \u00een ultimele secole, \u00een Occident \u015fi a sus\u0163inut la putere guvernele liberale. Filosoful John Locke care pune bazele teoriilor politice liberale (\u00een principal \u00een \u201cAl doilea tratat despre guvernamantul<\/em> civil\u201d, 1689), sus\u0163ine c\u0103 scopul unei guvern\u0103ri (posterioare individului) este acela de a ap\u0103ra drepturile persoanei \u015fi proprietatea (individual\u0103), iar oamenii pot s\u0103 schimbe guvernele care nu se ridic\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea acestui comandament. Logic, \u00eentr-un stat care precede individul acest lucru nu se poate \u00eent\u00e2mpla pentru c\u0103 a\u015fa cum crede Hegel, \u201cStatul\u201d este \u201esubstan\u0163a\u201d. (Cei care au tr\u0103it pu\u0163in \u00een comunism \u015ftiu ce spun \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi citit pe Hegel).<\/p>\n \nA trecut mai bine de un secol de c\u00e2nd cele dou\u0103 forme de organizare statal\u0103 s-au luptat f\u0103\u0163i\u015f \u015fi nu doar prin intermediul propagandei. \u015ei nu trebuie s\u0103 ne mire c\u0103 acum China \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi spele p\u0103catele sus\u0163in\u00e2nd superioritatea modelului s\u0103u statist \u00een rezolvarea crizei medicale. \u00cen plus, \u00een Occident sunt mul\u0163i care ar \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa un astfel de model \u015fi, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een jurul nostru, chiar \u015fi \u00een aceste zile, vedem oameni care cer \u201cStatului\u201d interven\u0163ii \u015fi mai constr\u00e2ng\u0103toare. Desigur, \u00een numele binelul comun \u015fi al \u201cvoin\u0163ei generale\u201d.<\/p>\n \nAcum, desigur, \u00een criza de fa\u0163\u0103, cea mai vizibil\u0103 interven\u0163ie a \u201cStatului\u201d (nu a unui stat anume, ci a tuturor statelor liberale aflate \u00een criz\u0103) se petrece \u00een plan economic. Deocamdat\u0103. Dar pove\u015fti din astea cu \u201esalv\u0103ri\u201d se tot v\u0103d de la \u201eNew Deal<\/em>\u201d \u00eencoace \u015fi, oricum, aici lucrurile sunt mai clare pentru c\u0103 nu am v\u0103zut vreun stat liberal care s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 preia controlul economiei. Sau nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi dore\u015fte controlul societ\u0103\u0163ii. \u00cen plus, a\u015fa cum arat\u0103 Frank Chodorov (\u201eThe Rise and Fall of Societ<\/em>y\u201d, 1959)<\/em>, pentru un bancher modern o obliga\u0163iune guvernamental\u0103 este cel pu\u0163in la fel de solid\u0103 ca o garan\u0163ie ferm\u0103 a unui cet\u0103\u0163ean privat, deoarece obliga\u0163iunea statului nu este altceva dec\u00e2t o obliga\u0163ie a cet\u0103\u0163eanului de a pl\u0103ti impozite. Prin urmare, un bancher nu face distinc\u0163ia \u00eentre o datorie garantat\u0103 cu produc\u0163ia unei companii sau activele ei \u015fi una garantat\u0103 cu puterea politic\u0103 a unui stat, at\u00e2ta vreme c\u00e2t garan\u0163ia este solid\u0103.<\/p>\n \nA\u015fadar, nu ridica\u0163i \u00een sl\u0103vi statul pentru c\u0103 a salvat economiile. Pentru c\u0103 ve\u0163i pl\u0103ti salvarea din impozitele voastre. \u015ei nu aplauda\u0163i guvernul pentru c\u0103 v-a ar\u0103tat calea spre m\u00e2ntuire \u00eenchiz\u00e2ndu-v\u0103 \u00een case sau \u00eenchiz\u00e2ndu-v\u0103 gura, pentru c\u0103 s-ar putea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-i plac\u0103 \u015fi s\u0103 o mai fac o dat\u0103, din cine mai \u015ftie ce motiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fiecare cump\u0103n\u0103 a lumii rescrie istoria. \u015ei schimb\u0103 convingeri, cu o for\u0163\u0103 uluitoare. Nu am b\u0103nuit p\u00e2n\u0103 \u00een aceste zile c\u00e2t de mul\u0163i discipoli ai lui Jean \u2013 Jacques Rousseau sunt \u00een jurul meu. Lucr\u00e2nd \u00eentr-un mediu \u00een care majoritate oamenilor \u015fi-au construit cariere \u015fi averi prin propriile lor for\u0163e, am crezut c\u0103 sunt \u00eenconjurat de \u201evoin\u0163e individuale\u201d \u015fi c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[22817,46282,46283],"class_list":["post-181613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-iulian-anghel","tag-neoliberalism","tag-statism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181613"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181613\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}