{"id":181594,"date":"2020-04-01T11:14:00","date_gmt":"2020-04-01T11:14:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181594"},"modified":"2020-04-01T11:14:00","modified_gmt":"2020-04-01T11:14:00","slug":"cine-sunt-femeile-care-salveaza-lumea-ele-sunt-personajele-cheie-care-coordoneaza-lupta-cu-covid-19","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181594","title":{"rendered":"Cine sunt femeile care salveaz\u0103 lumea. Ele sunt personajele cheie care coordoneaz\u0103 lupta cu COVID-19"},"content":{"rendered":"<p>\nR\u0103sp\u00e2ndirea noului coronavirus la nivel global a transformat aceast\u0103 epidemie \u00een pandemie, iar \u015focurile economice generate de \u00eenghe\u0163area activit\u0103\u0163ii \u00een cele mai multe sectoare transform\u0103 \u00eencetinirea economic\u0103 \u00een ceea ce vom cunoa\u015fte \u00een viitor drept Criza COVID-19. Ce este diferit acum fa\u0163\u0103 de orice alt\u0103 criz\u0103? Structurile de conducere care trebuie s\u0103 salveze economiile globale sunt conduse ast\u0103zi de unele dintre cele mai puternice femei pe care le-a v\u0103zut istoria.<\/p>\n<p>\nChristine Lagarde este \u015fefa B\u0103ncii Centrale Europene, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toat\u0103 zona euro se bazeaz\u0103 pe sus\u0163inerea ei \u00een timp de criz\u0103. Lagarde a r\u0103spuns p\u00e2n\u0103 acum cu un plan masiv de achizi\u0163ie de active \u00een valoare de 750 miliarde euro \u2013 prin care se angajeaz\u0103 s\u0103 cumpere at\u00e2t titluri de stat, c\u00e2t \u015fi datorie corporate.<\/p>\n<p>\nUrsula von der Leyen este femeia care trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 Uniunea European\u0103 unit\u0103 \u00een aceste momente, \u00eentruc\u00e2t cel mai afectate \u0163\u0103ri, precum Italia, Fran\u0163a \u015fi Spania, \u00eei cer s\u0103 deblocheze sute de miliarde de euro pentru a salva economia aflat\u0103 \u00een fa\u0163a crizei. P\u00e2n\u0103 acum, ea a activat o serie de mecanisme de c\u00e2teva zeci de miliarde de euro, prin care ajut\u0103 statele membre \u015fi businessurile mici din acestea.<\/p>\n<p>\nCancelarul Angela Merkel este deja la a treia criz\u0103 \u2013 dup\u0103 criza financiar\u0103 \u015fi criza creditului \u2013 dar de data aceasta strategia nem\u0163easc\u0103 e diferit\u0103: austeritatea din ultimii \u015fapte ani este aruncat\u0103 pe fereastr\u0103, iar Germania preg\u0103te\u015fte un pachet de 350 miliarde euro, adic\u0103 10% din PIB, pentru a ajuta economia \u015fi businessurile, \u2013 care are chiar \u015fi o component\u0103 de 50 miliarde euro care ajut\u0103 arti\u015ftii \u015fi liber-profesioni\u015ftii.<\/p>\n<p>\nKristalina Georgieva a scos la b\u0103taie tot arsenalul Fondului Monetar Interna\u0163ional \u015fi a anun\u0163at c\u0103 mobilizeaz\u0103 \u00eentreaga capacitate de creditare de 1.000 miliarde dolari pentru a ajuta \u0163\u0103rile aflate \u00een criz\u0103. Cu FMI ca ultim\u0103 variant\u0103 pentru mul\u0163i, Georgieva este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi foloseasc\u0103 experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 \u00een lucrul cu crizele umanitare pentru a o trece \u015fi pe aceasta \u2013 care este acum de natur\u0103 global\u0103.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19029099\/2\/51413688-xl.jpg?height=480&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 480px;\" \/><\/p>\n<p>\nCu euro \u00een m\u00e2n\u0103<\/p>\n<p>\nN\u0103scut\u0103 \u00een 1956, Christine Lagarde este un politician francez, avocat de profesie, care a preluat conducerea B\u0103ncii Centrale Europene (BCE) la data de 1 noiembrie 2019.<\/p>\n<p>\nEa a devenit astfel prima femeie care ocup\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie, \u00eens\u0103 este doar una dintre pozi\u0163iile de rang \u00eenalt \u00een care Lagarde a f\u0103cut pionierat. \u00cen 2007, Christine Lagarde a devenit prima femeia care a ocupat func\u0163ia de ministru de finan\u0163e \u00een Fran\u0163a, timp de patru ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2011.<br \/>\nPlecarea ei de la conducerea ministerului de finan\u0163e al Fran\u0163ei a fost urmat\u0103 de un traseu istoric, \u00eentruc\u00e2t ea a devenit prima femeie care a condus Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI) \u2013 la \u015fefia c\u0103ruia a stat p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, c\u00e2nd a preluat conducerea BCE.<br \/>\n\u00cens\u0103 fiecare pas din traseul ei a fost marcat de nuan\u0163ele pionieratului. Dup\u0103 ce \u015fi-a terminat studiile la prestigioasa \u015fcoal\u0103 de fete Holton-Arms din Bethesda, Maryland, Lagarde a studiat dreptul la Universitatea din Paris, unde a fost \u015fi lector dup\u0103 absolvire, \u00eenainte de a se specializa \u00een dreptul muncii.<br \/>\n\u00cen 1981, Lagarde se al\u0103tur\u0103 firmei de avocatur\u0103 Baker &#038; McKenzie \u00een Paris, unde a devenit partener \u00een 1987, pentru ca mai apoi s\u0103 fie prima femeie din comitetul executiv al firmei, \u00een perioada 1995-1999.<br \/>\nEa a fost votat\u0103 pre\u015fedinte al comitetului executiv al casei de avocatur\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1999 \u015fi s-a mutat \u00een Chicago, schimb\u00e2nd strategia firmei spre una \u00een care avocatul merge spre client, ceea ce a adus profituri record la acel moment, potrivit biografiei din&nbsp;Encyclopaedia Britannica.<br \/>\nDup\u0103 ce f\u0103cut parte \u00een 2003<br \/>\ndintr-un grup de lucru interguvernamental SUA-Polonia ale c\u0103rui eforturi au dus la un contract de 3,5 miliarde dolari, Lagarde a primit \u00een 2004 cea mai mare recunoa\u015ftere a statului francez, fiind decorat\u0103 cu Legiunea de Onoare de c\u0103tre pre\u015fedintele Jacques Chirac, care a descris-o drept un model de urmat \u2013 \u00een ceea ce anumi\u0163i critici din Fran\u0163a au considerat a fi un conflict de interese.<br \/>\nLagarde s-a \u00eentors \u00een Fran\u0163a \u00een iunie 2005 pentru a face parte din cabinetul premierului Dominique de Villepin, ca ministru al comer\u0163ului, \u00eenainte de a fi pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 \u00een fruntea ministerului pentru agricultur\u0103 \u015fi pescuit \u00een 2007. Ca ministru al comer\u0163ului a avut o politic\u0103 \u00eendreptat\u0103 spre \u00eencurajarea investi\u0163iilor str\u0103ine, c\u00e2t \u015fi spre identificarea unor noi pie\u0163e interna\u0163ionale pentru produsele francezilor.<br \/>\n\u00cen iunie 2007, Lagarde a fost desemnat\u0103 ministru de finan\u0163e de pre\u015fedintele Nicolas Sarkozy \u015fi a devenit prima femeie din \u0163\u0103rile G8 care a de\u0163inut o pozi\u0163ie cu at\u00e2t de mult\u0103 influen\u0163\u0103.<br \/>\n\u00cen iunie 2011 a preluat func\u0163ia de pre\u015fedinte al FMI \u00een mijlocul crizei datoriilor din Grecia, dup\u0103 demisia lui Dominique Strauss-Kahn, unde a pus \u00een aplicare o serie de m\u0103suri care au fost considerate controversate atunci, dar s-au dovedit eficiente \u00een urm\u0103torii ani. Astfel, Lagarde a fost votat\u0103 \u00een 2016 pentru al doilea mandat la \u015fefia FMI, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 2019. \u00cen mijlocul uneia dintre cele mai mari crize financiare pe care le-a cunoscut lumea modern\u0103, Christine Lagarde conduce institu\u0163ia responsabil\u0103 de stabilitatea euro \u2013 o misiune important\u0103 \u015fi dificil\u0103, \u00eentruc\u00e2t ea a fost deja criticat\u0103 ini\u0163ial pentru c\u0103 nu a luat m\u0103suri mai stricte.<br \/>\n\u00cens\u0103 ea a pus la lucru un program de achizi\u0163ie de datorie \u2013 at\u00e2t titluri de stat, c\u00e2t \u015fi datorii corporate \u2013 \u00een valoare total\u0103 de 750 miliarde euro.<br \/>\nCriza este departe de a fi rezolvat\u0103 \u015fi pentru a-i putea pune cap\u0103t va fi nevoie de mut\u0103ri curajoase, nervi tari \u015fi de c\u00e2teva \u201epremiere\u201d \u2013 specific pentru Lagarde.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19029099\/4\/138482349-xl.jpg?height=480&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 480px;\" \/><\/p>\n<p>\nLupt\u0103toarea pentru Europa Unit\u0103<\/p>\n<p>\nUrsula von der Leyen, n\u0103scut\u0103 \u00een 1958 \u00een Bruxelles, Belgia, a fost prima femeie din politica german\u0103 numit\u0103 la conducerea Ministerului Ap\u0103r\u0103rii.<br \/>\nVon der Leyen a ocupat aceast\u0103 func\u0163ie \u00een perioada 2013-2019, \u00eenainte de a fi aleas\u0103 drept prima femeie care s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedinte al Comisiei Europene \u2013 corpul executiv al Uniunii Europene.<br \/>\nN\u0103scut\u0103 Ursula Albrecht, ea este fiica politicianului german Ernst Albrecht, care a fost \u015feful de cabinet al Comisiei Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene \u2013 una dintre cele trei organiza\u0163ii regionale care au format Uniunea European\u0103 de ast\u0103zi.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte studiile, Von der Leyen are o colec\u0163ie surprinz\u0103toare de diplome \u015fi aptitudini, care s-ar putea dovedi extrem de utile \u00een actuala criz\u0103 cu care se confrunt\u0103 omenirea.<br \/>\nEa a studiat economie la universit\u0103\u0163ile din Gottingen \u015fi Munster, precum \u015fi la London School of Economics, \u00eens\u0103 de la aceasta din urm\u0103 nu a absolvit. \u00cen schimb, ea s-a \u00eenscris la Facultatea de Medicin\u0103 din Hanovra, pe care a absolvit-o \u00een 1987.<br \/>\nUrsula von der Leyen a lucrat \u00eentr-o&nbsp; clinic\u0103 de ginecologie timp de patru ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, timp \u00een care a ob\u0163inut un doctorat \u00een medicin\u0103.<br \/>\n\u00centre 1992 \u015fi 1996 a tr\u0103it \u00een Statele Unite cu so\u0163ul ei, Heiko von der Leyen, care studia la Universitatea din Stanford. Dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een Germania, a fost membru al departamentului de epidemiologie, medicin\u0103 social\u0103 \u015fi cercetare medical\u0103 al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 din Hanovra. Von der Leyen, care a intrat \u00een partidul german Uniunea Cre\u015ftin-Democrat\u0103 (CDU) \u00een 1990, s-a implicat \u00een mediul politic din Saxonia Inferioar\u0103 \u00een 1996 \u2013 statul federal \u00een care tat\u0103l s\u0103u a guvernat \u00een perioada 1976-1990.<br \/>\nEa a ocupat o serie de func\u0163ii la nivel local \u015fi la federal, \u00eenainte de a fi aleas\u0103 \u00een 2004 \u00een comitetul de conducere al CDU. \u00cen 2005, ea a fost numit\u0103 ministru pentru familie, cet\u0103\u0163eni seniori \u015fi femei \u00een primul cabinet condus de cancelarul Angela Merkel.<br \/>\nPrintre m\u0103surile luate de Von der Leyen pentru a combate natalitatea redus\u0103 este inclus \u015fi concediul maternal pl\u0103tit, pe care ea l-a implementat \u00een Germania, al\u0103turi de alte beneficii substan\u0163iale pentru cei care aleg s\u0103 aib\u0103 copii. &nbsp;\u00cen 2009, Ursula von der Leyen a fost aleas\u0103 membr\u0103 a parlamentului german \u2013 Bundestag \u2013 \u015fi a devenit ministru al muncii \u015fi afacerilor sociale, func\u0163ie pe care a p\u0103strat-o pe timpul crizei financiare. La finalul anului 2019, ea a fost numit\u0103 vicepre\u015fedinte al CDU.<br \/>\n\u00cen 2013 mul\u0163i o vedeau deja pe Von der Leyen drept o poten\u0163ial\u0103 succesoare pentru Angela Merkel. Ea a devenit prima femeie care conduce Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, o func\u0163ie din care a \u00eencercat s\u0103 reformeze armata federal\u0103. Cu toate aceastea, ea s-a confruntat cu o serie de probleme interna\u0163ionale precum anexarea peninsulei Crimeea de c\u0103tre Rusia \u00een 2014. Un an mai t\u00e2rziu s-a confruntat cu criza refugia\u0163ilor care au ajuns \u00een Europa \u015fi cereau azil Germaniei. Ea a fost printre vocile care au \u00eencercat s\u0103 explice maselor c\u0103 este gre\u015fit s\u0103 consideri refugia\u0163ii terori\u015fti, \u00eens\u0103 pozi\u0163ia ei a fost criticat\u0103 dur dup\u0103 atacurile teroriste din Paris, \u00een 2015, \u015fi Bruxelles, \u00een 2016.<br \/>\n\u00cen octombrie 2018, c\u00e2nd CDU a mai pierdut o parte din putere la alegerile regionale, Merkel a anun\u0163at c\u0103 nu va candida pentru un nou mandat la \u015fefia partidului. Von der Leyen a respins ideea de a intra \u00een cursa pentru conducerea CDU \u2013 func\u0163ie care a ajuns mai t\u00e2rziu la protejata Angelei Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer.<br \/>\n\u00cen conjunctura politic\u0103 a anului 2019, liderii Consiliului European c\u0103utau un \u00eenlocuitor pentru Jean-Claude Juncker, dar faptul c\u0103 structura Parlamentului European s-a schimbat dup\u0103 alegerile europarlamentare i-a pus pe liderii europeni \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii dificile: o variant\u0103 care s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 \u015fi partidele de centru-dreapta, \u015fi pe cele de centru-dreapta \u015fi care s\u0103 ob\u0163in\u0103 sus\u0163inerea c\u00e2torva dintre verzi, liberali \u015fi eurosceptici pentru a c\u00e2\u015ftiga confirmarea.<br \/>\n&nbsp;De\u015fi era v\u0103zut\u0103 ca o persoan\u0103 din afara Bruxelles-ului, Ursula von der Leyen a fost confirmat\u0103 cu 383 din 747 de voturi la conducerea Comisiei Europene, \u00eentruc\u00e2t avea nevoie de<br \/>\n374 de voturi \u2013 ceea ce arat\u0103 c\u0103 votul a fost la limit\u0103. La data de 1 decembrie, ea a devenit prima femeie numit\u0103 pre\u015fedinte al Comisiei Europene. Ast\u0103zi, c\u00e2nd lumea se confrunt\u0103 cu pandemia de COVID-19, cumulul de aptitudini dob\u00e2ndit de Ursula von der Leyen pare mai util ca niciodat\u0103, \u00een special \u00eentr-un moment \u00een care globalizarea este pus\u0103 \u00een pericol, iar col\u0163ii na\u0163ionali\u015fti amenin\u0163\u0103 visul european.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19029099\/5\/hepta-4820617.jpg?height=480&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 480px;\" \/><\/p>\n<p>\nResponsabila cu r\u0103spunsuri \u00een vreme de criz\u0103<br \/>\nKristalina Ivanova Georgieva-Kinova, n\u0103scut\u0103 \u00een 1963, este economist de origine bulgar\u0103 \u015fi a devenit \u00een octombrie 2019 prima \u015fef\u0103 a Fondului Monetar Interna\u0163ional (FMI) care provine din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<br \/>\nGeorgieva a studiat economia la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Economie din Sofia, unde a ob\u0163inut \u015fi un doctorat \u00een \u015ftiin\u0163e economice. &nbsp;<br \/>\n\u00cencep\u00e2nd cu anul 1977 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1993, Kristalina Georgieva a fost profesor asociat la Universitatea de Economie. \u00cen tot acest timp, ea a \u0163inut cursuri ca profesor invitat at\u00e2t la London School of Economics, c\u00e2t \u015fi la vestitul Massachusetts Institute of Technology (MIT). P\u00e2n\u0103 acum, ea a scris peste 100 de lucr\u0103ri academice \u015fi a fost autoarea unui manual de microeconomie.<br \/>\nDin 1993 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2010 ea a ocupat mai multe pozi\u0163ii \u00een Banca Mondial\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu cea de economist de mediu pentru Europa \u015fi Asia Central\u0103. De la aceast\u0103 pozi\u0163ie a avansat \u00een cadrul B\u0103ncii Mondiale p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a ajuns directorul Departamentului de Mediu. Din acest rol ea supraveghea circa 60% din opera\u0163iunile de creditare ale grupului.<br \/>\nDin 2004 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, Georgieva a fost directorul B\u0103ncii Mondiale pentru Federa\u0163ia Rus\u0103. C\u00e2nd s-a \u00eentors \u00een Washington a fost numit\u0103 \u00een 2008 \u00een pozi\u0163ia de vicepre\u015fedinte \u015fi secretar corporate \u00een 2008. Din acest rol ea a operat ca un liant \u00eentre managementul B\u0103ncii Mondiale, boardul director \u015fi \u0163\u0103rile care sunt ac\u0163ionari.<br \/>\n&nbsp;\u00cen 2010, Georgieva a fost chemat\u0103 de Jose Manuel Barroso, pre\u015fedintele Comisiei Europene de atunci, s\u0103 devin\u0103 comisarul pentru cooperare interna\u0163ional\u0103, ajutoare umanitare \u015fi r\u0103spuns \u00een caz de criz\u0103.<br \/>\nEa a lucrat \u00een numele Uniunii Europene \u00een cazul mai multor dezastre din ultimul deceniu, \u00eencep\u00e2nd de la cutremurul din Haiti din 2010 \u015fi p\u00e2n\u0103 la cutremurul din Chile \u015fi inunda\u0163iile din Pakistan. Tot ea a fost comisarul care a ajutat Rom\u00e2nia la inunda\u0163iile din 2010.<br \/>\n\u00cen 2014, c\u00e2nd Jean-Claude Juncker a devenit pre\u015fedintele Comisiei Europene, acesta a numit-o pe Kristalina Georgieva \u00een func\u0163ia de vicepre\u015fedinte al Comisiei Europene, responsabi\u0103 cu bugetul \u015fi resursele umane. Astfel, \u00een func\u0163ia pe care a ocupat-o p\u00e2n\u0103 \u00een 2016, Georgieva a gestionat un buget de 161 miliarde euro \u015fi 33.000 de angaja\u0163i.<br \/>\n\u00cen 2017, Kristalina Georgieva a ocupat pozi\u0163ia de CEO al B\u0103ncii Mondiale p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, iar pentru o perioad\u0103 de trei luni \u00een acest interval a fost \u015fi pre\u015fedinte interimar al Grupului B\u0103ncii Mondiale.<br \/>\nA p\u0103r\u0103sit Banca Mondial\u0103 \u00een 2019, c\u00e2nd a devenit a doua femeie din istorie care conduce FMI, dup\u0103 Christine Lagarde, care a plecat s\u0103 conduc\u0103 BCE.<br \/>\n\u00cen criza COVID-19 Georgieva a scos \u201earmele\u201d pe mas\u0103. FMI a anun\u0163at c\u0103 va mobiliza \u00eentreaga capacitate de creditare de 1.000 miliarde dolari pentru a ajuta economiile lumii s\u0103 treac\u0103 peste \u015focurile generate de r\u0103sp\u00e2ndirea virusului.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19029099\/3\/111727119-xl.jpg?height=853&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 853px;\" \/><\/p>\n<p>\nM\u0103suri de la cea mai mare economie european\u0103<\/p>\n<p>\nN\u0103scut\u0103 \u00een 1954 cu numele Angela Dorothea Kasner, puternicul politician german Angela Merkel a devenit \u00een 2005 prima femeie numit\u0103 \u00een func\u0163ia de cancelar al Germaniei din istorie.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 ce \u015fi-a ob\u0163inut diploma \u00een fizic\u0103 de la Universitatea din Leipzig (atunci Universitatea Karl Marx), a lucrat \u00een cadrul Academiei de \u015etiin\u0163e din Berlinul de Est. \u00cen 1982, Merkel \u015fi so\u0163ul ei pe care \u00eel cunoscuse \u00een 1977, Ulrich Merkel, au divor\u0163at, \u00eens\u0103 ea \u015fi-a p\u0103strat numele pe care \u00eel poart\u0103 \u015fi ast\u0103zi. \u00cen 1986, Angelei Merkel i-a fost acordat un doctorat pentru teza ei \u00een chimie cuantic\u0103.<br \/>\nDup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului din 1989, Merkel s-a al\u0103turat noului partid democrat fondat \u00een Germania \u015fi \u00een februarie 1990 a devenit purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al partidului.<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi lun\u0103, partidul democrat nou fondat a intrat \u00een coali\u0163ia conservatoare Alian\u0163a pentru Germania \u2013 format\u0103 din Uniunea Cre\u015ftin-Social\u0103 (CSU) \u015fi Uniunea Cre\u015ftin-Democrat\u0103 (CDU). \u00cen august 1990, Angela Merkel se \u00eenscrie \u00een CDU. \u00cen primele alegeri electorale de dup\u0103 reunificare, care au avut loc \u00een decembrie 1990, Merkel a c\u00e2\u015ftigat un loc \u00een camera inferioar\u0103 a Parlamentului.<br \/>\n\u00cen 1991, cancelarul german Helmut Kohl a numit-o pe Merkel ministru pentru femei \u015fi tineret. C\u00e2nd Lothar de Maiziere a demisionat din func\u0163ia de vicepre\u015fedinte al CDU, a deschis calea pentru alegerea Angelei Merkel \u00een locul s\u0103u.<br \/>\nDup\u0103 alegerile din 1994, Merkel a devenit ministru al mediului \u015fi a prezidat prima Conferin\u0163\u0103 Climatic\u0103 a Na\u0163iunilor Unite \u00een Berlin, \u00een prim\u0103vara anului 1995. \u00cen septembrie 1998 CDU a ie\u015fit de la putere \u015fi a fost \u00eenlocuit de Partidul Social Democrat din Germania (SPD). \u00cen aprilie 2000 Merkel a devenit prima femeie din istorie care a ajuns la conducerea partidului CDU, precum \u015fi prima persoan\u0103 care nu apar\u0163ine credin\u0163ei catolice \u015fi ocup\u0103 acast\u0103 func\u0163ie \u00een partid. \u00cen 2002, alian\u0163a CDU-CSU a pierdut alegerile, iar Merkel a devenit liderul opozi\u0163iei.<br \/>\nPe m\u0103sur\u0103 ce sus\u0163inerea na\u0163iunii pentru SPD a sc\u0103zut, cancelarul Schr\u00f6der a organizat alegeri anticipate \u00een septembrie 2005, iar alian\u0163a CDU-CSU a c\u00e2\u015ftigat la diferen\u0163\u0103 de un procent. At\u00e2t coali\u0163ia, c\u00e2t \u015fi SPD voiau s\u0103 fac\u0103 parte din guvern, ceea ce a dus la unul dintre cele mai importante compromisuri din politica german\u0103 \u2013 cu Angela Merkel drept cancelar.<br \/>\nMandatul ei a fost re\u00eennoit \u00een septembrie 2009, \u00eentruc\u00e2t SPD a pierdut foarte mult teren \u015fi a ie\u015fit din coali\u0163ia de guvernare. Acest al doilea mandat al Angelei Merkel a fost marcat de criza din zona euro \u015fi de m\u0103surile de austeritate impuse atunci pentru a trece de aceast\u0103 criz\u0103.<br \/>\n&nbsp;Dup\u0103 alegerile federale din 2013, Merkel s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 \u00eencheie o nou\u0103 alian\u0163\u0103 cu SPD, pentru a nu fi nevoit\u0103 s\u0103 conduc\u0103 \u0163ara cu Partidul Verzilor \u2013 un partid care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 mult de centrul politic. \u00cen data de 17 decembrie a acelui an, ea a devenit pentru a treia oar\u0103 consecutiv cancelarul Germaniei. De\u015fi ultimii ani au fost mai tumultuo\u015fi, Merkel a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 al patrulea mandat la conducerea Germaniei dup\u0103 alegerile din 2017. Ast\u0103zi, c\u00e2nd lumea se scufund\u0103 \u00eentr-una dintre cele mai dure crize economice din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19, Merkel \u015fi liderii politici din Germania trebuie s\u0103 vin\u0103 cu un r\u0103spuns puternic \u00een fa\u0163a popula\u0163iei \u015fi a businessurilor.<br \/>\nUna dintre cele mai \u00eendr\u0103zne\u0163e mut\u0103ri \u00een acest sens a fost anun\u0163area finalului politicilor de austeritate, \u00eentruc\u00e2t Comisia European\u0103 a dat liber la deficite, iar Germania vrea s\u0103 arunce 350 miliarde euro, echivalentul a 10% din PIB, \u00een lupta cu criza.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>R\u0103sp\u00e2ndirea noului coronavirus la nivel global a transformat aceast\u0103 epidemie \u00een pandemie, iar \u015focurile economice generate de \u00eenghe\u0163area activit\u0103\u0163ii \u00een cele mai multe sectoare transform\u0103 \u00eencetinirea economic\u0103 \u00een ceea ce vom cunoa\u015fte \u00een viitor drept Criza COVID-19. Ce este diferit acum fa\u0163\u0103 de orice alt\u0103 criz\u0103? Structurile de conducere care trebuie s\u0103 salveze economiile globale [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[332,339,182,12825,7573,18962,200,10664,241],"class_list":["post-181594","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-activitate","tag-conducere","tag-criza","tag-drept","tag-economii","tag-epidemie","tag-femei","tag-incetinire","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181594","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181594"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181594\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181594"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181594"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181594"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}