{"id":181127,"date":"2020-03-20T09:25:50","date_gmt":"2020-03-20T09:25:50","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181127"},"modified":"2020-03-20T09:25:50","modified_gmt":"2020-03-20T09:25:50","slug":"opinie-daniel-stancescu-ceo-adeplast-de-ce-nu-se-extind-mai-mult-antreprenorii-romani-pe-alte-piete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181127","title":{"rendered":"OPINIE &#8211; Daniel St\u0103ncescu, CEO Adeplast: &#8220;De ce nu se extind mai mult antreprenorii rom\u00e2ni pe alte pie\u0163e?&#8221;"},"content":{"rendered":"<p>\nDe altfel, dac\u0103 ne uit\u0103m la numeroasele politici industriale noi, adoptate \u00een ultimii ani de c\u0103tre \u0163\u0103rile dezvoltate, acestea se bazeaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103 pe atragerea investi\u0163iilor \u00een general \u015fi a investi\u0163iilor str\u0103ine directe, \u00een special.&nbsp;<br \/>\nLa nivel global, cererea de investi\u0163ii este la fel de puternic\u0103 ca \u00eentotdeauna, oferta scade \u015fi pia\u0163a este mai pu\u0163in\u0103 prietenoas\u0103 dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani. Se contureaz\u0103 din ce \u00een ce mai clar tendin\u0163a de sc\u0103dere a investi\u0163iilor productive transfrontaliere \u015fi cre\u015fte ritmul adopt\u0103rii tehnologiilor digitale \u00een lan\u0163urile de aprovizionare globale \u00een multe industrii.<br \/>\n\u00cen acest context, UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development &#8211; Conferin\u0163a Na\u0163iunilor Unite axat\u0103 pe schimburi comerciale \u015fi pe dezvoltare) subliniaz\u0103 necesitatea unei cre\u015fteri explozive a utiliz\u0103rii zonelor economice speciale (SEZ, special economic zones, peste 1.000 identificate \u00een utimii 5 ani \u015fi alte 500 \u00een curs de implementare) ca instrumente de politic\u0103 pentru atragerea investi\u0163iilor pentru dezvoltarea industrial\u0103. Dar, din p\u0103cate, statul rom\u00e2n pare c\u0103 nu vede aceste mi\u015fc\u0103ri globale. Cum pare c\u0103 nu va vedea asta nici \u00een viitorul foarte apropiat, va trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 nu numai provoc\u0103rilor asociate unui climat de investi\u0163ii \u015fi comer\u0163 mai dificil, ci \u015fi altor provoc\u0103ri, dintre care cea mai important\u0103 este noua revolu\u0163ie industrial\u0103, care ar putea eroda puternic importan\u0163a costurilor sc\u0103zute ale for\u0163ei de munc\u0103, avantajul concuren\u0163ial tradi\u0163ional al Rom\u00e2niei \u00een cursa atragerii investi\u0163iilor str\u0103ine.<br \/>\n\u00cen 2018, datele oficiale arat\u0103 o cre\u015ftere a ponderii v\u00e2nz\u0103rilor filialelor companiilor multina\u0163ionale la 32% din PIB-ul global, un nivel al activelor de peste 110.000 miliarde de dolari \u015fi circa 76 de milioane de salaria\u0163i. Spre compara\u0163ie, \u00een 1990, care ar fi trebuit s\u0103 fie anul de start al Rom\u00e2niei \u00een cursa moderniz\u0103rii sale, aceste filiale aveau active de peste 6.200 de miliarde de dolari \u015fi circa 28 de milioane de salaria\u0163i. \u00cen 1990 s-au \u00eenregistrat v\u00e2nz\u0103ri de 7.000 de miliarde de dolari, iar \u00een 2018, v\u00e2nz\u0103ri de peste 27.000 de miliarde. Fie c\u0103 ne place sau nu, aceste companii multina\u0163ionale sunt vectorul globaliz\u0103rii, orice stat aflat \u00een competi\u0163ie cu restul pentru atragerea investi\u0163iilor str\u0103ine trebuie s\u0103 aib\u0103 rela\u0163ii cu ace\u015fti juc\u0103tori globali. Are oare statul nostru rela\u0163ii m\u0103car cu aceste companii, cunoscut\u0103 fiind lipsa de dialog a unor guverne cu mediul de afaceri? Nu prea se v\u0103d. Cum nu se vede nicio companie multina\u0163ional\u0103 de\u0163inut\u0103 de statul rom\u00e2n. \u015ei acest lucru \u00een condi\u0163iile \u00een care la nivel global sunt peste 1.500 astfel de companii, \u00een peste 73% statul de\u0163in\u00e2nd direct sau indirect majoritatea.<br \/>\nS\u0103 vorbim la nivel regional, despre Europa Central\u0103 \u015fi de Est? Statele vecine au mers pe un model care s-a dovedit c\u00e2\u015ftig\u0103tor: au utilizat resursele pe care le aveau, monopolul din \u0163ara de origine \u015fi au mers \u00een \u0163\u0103rile vecine, evident sprijinite de statul de origine.<br \/>\nSubscriu la opinia c\u0103 antreprenorii formeaz\u0103 coloana vertebral\u0103 a unei economii, c\u0103 o economie na\u0163ional\u0103 are \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 nevoie de capital autohton \u015fi de capital str\u0103in, \u00eens\u0103 azi un antreprenor are nevoie de sus\u0163inerea \u015fi consolidarea spiritului s\u0103u, economia Rom\u00e2niei are nevoie mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd de educa\u0163ie antreprenorial\u0103, \u00eentruc\u00e2t contextul \u00een care ne afl\u0103m este unul diferit total de capitalismul clasic, \u00een care s-a n\u0103scut \u015fi dezvoltat antreprenorul rom\u00e2n care, \u00een lipsa unor institu\u0163ii specializate sau mentori care s\u0103-l ajute s\u0103 se orienteze, s-a autoeducat. De altfel, deopotriv\u0103 \u015fi antreprenorul, \u015fi corpora\u0163ia multina\u0163ional\u0103 au nevoie de investi\u0163ii ale statului \u00een trei domenii prioritare: infrastructur\u0103, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate. Am pierdut deja at\u00e2t de mult timp \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 ne trezim \u015fi s\u0103 vedem c\u00e2t de mult se transform\u0103 lumea noastr\u0103.<br \/>\n\u00cen ciuda unor pove\u015fti antreprenoriale de succes dezvoltate \u00een Rom\u00e2nia de \u00eentreprinz\u0103tori rom\u00e2ni, care valideaz\u0103 viziunea \u015fi curajul antreprenorului rom\u00e2n \u2013 dou\u0103 din tr\u0103s\u0103turile definitorii ale succesului \u00een interna\u0163ionalizarea afacerilor \u2013 nu cont\u0103m ca \u0163ar\u0103 de origine \u00een universul companiilor multina\u0163ionale pentru c\u0103 ne-a lipsit maturitatea, ne-au lipsit resursele financiare, ne-a lipsit suportul statului. Programele de promovare a exportului nu sunt suficiente pentru interna\u0163ionalizarea afacerilor antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti. Odat\u0103 ie\u015fit pe alte pie\u0163e prin filialele sale, antreprenorul rom\u00e2n va vedea singur diferen\u0163ele, va c\u0103p\u0103ta \u015fi mai mult\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi mai multe lucruri pe care le va aduce acas\u0103.<br \/>\nPia\u0163a materialelor de construc\u0163ii din Rom\u00e2nia ofer\u0103 multe oportunit\u0103\u0163i, \u00een special pe termen mediu \u015fi lung. Avem circa 430 locuin\u0163e\/1.000 de locuitori fa\u0163\u0103 de o medie a UE de circa 480 locuin\u0163e\/1.000 de locuitori, cu o valoare maxim\u0103 de 570 \u00een Grecia, 550 \u00een Portugalia sau 540 \u00een Spania. Sub valoarea noastr\u0103 se afl\u0103 doar Slovenia, Slovacia, Polonia \u015fi Luxemburg. Rom\u00e2nul are un ata\u015fament special fa\u0163\u0103 de casa sa, el vrea s\u0103 fie proprietar, a\u015fa c\u0103 cererea va continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103. Aproape 51% din cele 9 milioane de locuin\u0163e din Rom\u00e2nia sunt construite \u00eenainte de 1970, prin urmare vorbim de o pia\u0163\u0103 important\u0103 a lucr\u0103rilor de \u00eentre\u0163inere \u015fi repara\u0163ii. Ca pondere a locuin\u0163elor construite \u00eenainte de 1970, ne dep\u0103\u015fesc doar \u015fase \u0163\u0103ri ale Uniunii Europene \u2013 Fran\u0163a (52%), Italia, Germania, Suedia, Belgia \u015fi Danemarca (62%), iar cu Austria (51%) suntem la egalitate.<br \/>\nPoten\u0163ial imens este \u00eens\u0103 pe nonreziden\u0163ial, unde statistica ne arat\u0103 diferen\u0163e extrem de mari fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri membre: \u00een Rom\u00e2nia avem circa 975 mp cl\u0103diri comerciale\/1.000 de locuitori fa\u0163\u0103 de peste 5.700 \u00een Germania sau 2.500 \u00een Polonia, 562 mp cl\u0103diri de birouri\/1.000 locuitori fa\u0163\u0103 de 5.200 \u00een Germania sau 2.300 \u00een Polonia.&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nevoia de a atrage investi\u0163ii \u015fi de a promova exporturile pentru a sprijini industrializarea, diversificarea economic\u0103 \u015fi transformarea structural\u0103 sunt la fel de mari ca oric\u00e2nd, pentru orice stat \u00een curs de dezvoltare sau mai pu\u0163in dezvoltat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[11162,255,26791,125,201,246,7442,560,149,7830,9977,161,26564,87,60,29,444,80,173,98,8327,8988,241],"class_list":["post-181127","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-adeplast","tag-antreprenori","tag-atragere","tag-ceo","tag-companii","tag-crestere","tag-dezvoltare","tag-exporturi","tag-investitii","tag-locuinte","tag-locuitori","tag-miliarde","tag-nevoie","tag-opinie","tag-piata","tag-polonia","tag-promovare","tag-refuz","tag-romani","tag-romania","tag-scadere","tag-special","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181127","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181127"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181127\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181127"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181127"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181127"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}