{"id":181104,"date":"2020-03-19T10:04:00","date_gmt":"2020-03-19T10:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181104"},"modified":"2020-03-19T10:04:00","modified_gmt":"2020-03-19T10:04:00","slug":"partea-murdara-a-energiei-curate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=181104","title":{"rendered":"Partea murdar\u0103 a energiei curate"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen timp ce combustibilii clasici precum petrolul polueaz\u0103 prin ardere, sursele de energie regenerabil\u0103 genereaz\u0103 la r\u00e2ndul lor de\u015feuri care trebuie colectate, sortate \u015fi procesate pentru a realiza \u00eentr-adev\u0103r o tranzi\u0163ie energetic\u0103 curat\u0103. Spre exemplu, \u00een produc\u0163ia panourilor solare \u015fi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organiza\u0163iei Clear Energy Alliance, China de\u0163ine 95% din pia\u0163a extrac\u0163iei de minerale rare necesare \u00een produc\u0163ia acestor elemente, iar modul \u00een care opereaz\u0103 chinezii generaz\u0103 lacuri \u00eentregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.<\/p>\n<p>\n\u00cen acela\u015fi timp, fermele eoliene afecteaz\u0103 ecosistemul, care nu este obi\u015fnuit cu prezen\u0163a turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoar\u0103 circa 600.000 de p\u0103s\u0103ri pe an \u015fi aproximativ un milion de lilieci \u2013 care sunt esen\u0163iali \u00een ecosistem pentru c\u0103 sunt necesari \u00een procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabil\u0103 ocup\u0103 mai mult teren. Informa\u0163iile publicate de Administra\u0163ia pentru Informa\u0163ii din Energie, un bra\u0163 al biroului de statistic\u0103 din SUA, arat\u0103 c\u0103 gazul \u015fi c\u0103rbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, \u00een timp ce pentru energia solar\u0103 este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs \u00een cazul energiei eoliene.<\/p>\n<p>\nCu siguran\u0163\u0103, sursele de energie regenerabil\u0103 polueaz\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t combustibilii fosili, \u00eens\u0103 recunoa\u015fterea impactului real pe care \u00eel au acestea pentru mediu va face ca dialogul public s\u0103 fie mai eficient \u015fi mai aplicat pe realitatea pie\u0163ei. &nbsp;<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia \u015fi-a luat angajamentul c\u0103 se vor instala \u00een \u0163ar\u0103 capacit\u0103\u0163i adi\u0163ionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, ceea ce aduce mai multe oportunit\u0103\u0163i economice pentru companiile din pia\u0163\u0103. Pentru un exemplu al de\u015feurilor periculoase generate de energia regenerabil\u0103, compania rom\u00e2neasc\u0103 de consultan\u0163\u0103 de mediu Blumenfield men\u0163ioneaz\u0103 un parc eolian pe care l-a observat \u015fi analizat. \u201eUn studiu de caz pe care \u00eel avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generat\u0103 de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie s\u0103 avem \u00een vedere faptul c\u0103 aceste turbine sunt echipamente care necesit\u0103 mentenan\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nDin aceste activit\u0103\u0163i de mentenan\u0163\u0103 sunt generate aproximativ 1.400 de tone de de\u015feuri periculoase pe parcursul unui an de func\u0163ionare, \u00een mare parte uleiuri \u015fi antigel. Nu am dat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acest exemplu. \u00cen Rom\u00e2nia la aceast\u0103 or\u0103 avem undeva la 3.000 MW putere instalat\u0103 \u00een centrale eoliene, iar dac\u0103 multiplic\u0103m exemplul pe \u00eentreaga putere vedem ce cantit\u0103\u0163i de de\u015feuri pot fi generate de aceste parcuri\u201d, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz \u015fi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagr\u0103, analiz\u00e2nd de\u015feurile generate de aceasta \u015fi poten\u0163iala reutilizare a acestora.<\/p>\n<p>\n\u201eUn studiu de caz \u00eel avem dintr-o sond\u0103 de exploare de gaze din Marea Neagr\u0103. Este un proiect care s-a desf\u0103\u015furat pe o perioad\u0103 de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de de\u015feuri, din care 84% sunt de\u015feuri periculoase \u2013 n\u0103mol de foraj, noroaie de foraj cu con\u0163inut de hidrocarburi. Pe baza caracteriz\u0103rii acestor de\u015feuri am reu\u015fit s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii pentru valorificarea acestora. Una dintre solu\u0163ii o reprezint\u0103 chiar industria materialelor de construc\u0163ii\u201d, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment \u00een care se produce clincherul (n.red.: produs ob\u0163inut la fabricarea cimentului prin \u00eenc\u0103lzirea materiei prime \u015fi prin transformarea ei \u00eentr-o mas\u0103 compact\u0103 \u015fi dur\u0103). \u201eAceste solu\u0163ii chiar exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen Constan\u0163a avem o astfel de instala\u0163ie de producere a cimentului \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 mai sunt c\u00e2teva.\u201d<\/p>\n<p>\nBlumenfield atrage aten\u0163ia asupra importan\u0163ei pe care o are analiza de\u015feurilor pentru a putea identifica oportunit\u0103\u0163ile economice care reies din aceast\u0103 pia\u0163\u0103. \u201eA \u015fti exact ce tip de de\u015feu generezi \u00een activitate este un lucru care \u0163ine de responsabilitatea fiec\u0103ruia, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la un management performant pentru ce \u00eenseamn\u0103 gestionarea de\u015feurilor. Cunosc\u00e2nd exact categoria de de\u015feu pe care o generezi, po\u0163i g\u0103si solu\u0163ii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe\u201d, spune ea.<\/p>\n<p>\nDar \u015fi odat\u0103 identificate solu\u0163iile, mai exist\u0103 o problem\u0103, apetitul relativ mic pentru a investi \u00een scoaterea acestora din laborator \u015fi integrarea \u00een procese de mas\u0103. \u201eCel mai dificil aspect este transferul de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi tehnologie. Po\u0163i s\u0103 identifici solu\u0163ii \u00een laborator, dar s\u0103 nu g\u0103se\u015fti investitorul care s\u0103 duc\u0103 solu\u0163ia mai departe \u00een zona economic\u0103 \u015fi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic\u201d, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% rom\u00e2nesc, sus\u0163ine c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 ast\u0103zi peste 200 de situri contaminate \u015fi circa 1.100 de situri poten\u0163ial contaminate cu de\u015feuri ca rezultat al activit\u0103\u0163ii industriale.<\/p>\n<p>\nPotrivit speciali\u015ftilor cita\u0163i, statul rom\u00e2n poate realiza o hart\u0103 la nivel na\u0163ional a siturilor contaminate, care s\u0103 ia \u00een calcul de la \u00eenceput con\u0163inutul de\u015feurilor pe care fiecare industrie le genereaz\u0103 \u015fi modul \u00een care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a \u00eendrepta economia spre neutralitatea climatic\u0103 trebuie \u00eencurajate printr-un astfel de cadru. \u00cen prezent, autorit\u0103\u0163ile dezvolt\u0103 un astfel de proiect care se poate concretiza \u00eentr-o hart\u0103 a de\u015feurilor din pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eAcum se desf\u0103\u015foar\u0103 o ac\u0163iune a Ministerului Mediului privind tot ce \u00eenseamn\u0103 agen\u0163ii economici care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i cu poten\u0163ial impact. Scopul este ca ace\u015ftia s\u0103-\u015fi fac\u0103 o caracterizare a de\u015feurilor generate din activitate. Indiferent c\u0103 vorbim despre industria extractiv\u0103 de resurse minerale sau chiar industria energetic\u0103, toate aceste companii trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi caracterizeze foarte clar de\u015feurile pentru a face aceast\u0103 hart\u0103.\u201d \u00cen prezent, proiectul Green Deal \u2013 pactul european care promite neutralitate climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 \u2013 este pus ast\u0103zi \u00een dezbatere public\u0103. Politicile europene impun Rom\u00e2niei un anumit nivel de emisii, \u00eens\u0103 speciali\u015ftii din pia\u0163a local\u0103 atrag aten\u0163ia c\u0103 emisiile Rom\u00e2niei sunt sub media european\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eNu se vorbe\u015fte deloc despre acest lucru. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, \u00een timp ce media european\u0103 este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci Rom\u00e2nia este \u00een momentul de fa\u0163\u0103 printre \u0163\u0103rile care contribuie la sc\u0103derea mediei globale de emisii de CO2\u201d, a spus R\u0103zvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Central\u0103, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului \u015fi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei \u00een guvernul Ponta, a spus c\u0103 Rom\u00e2nia este printre \u0163\u0103rile care nu \u015fi-au \u00eenc\u0103lcat p\u00e2n\u0103 acum niciun angajament interna\u0163ional \u00een ceea ce prive\u015fte schimb\u0103rile climatice, \u00een timp ce alte economii dezvoltate r\u0103m\u00e2n \u00een urm\u0103 pe \u0163intele pentru 2020.<\/p>\n<p>\n\u201eRom\u00e2nia este printre \u0163\u0103rile care \u00ee\u015fi vor respecta \u0163intele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dac\u0103 vre\u0163i exemplu de o \u0163ar\u0103 care nu \u015fi le va respecta avem Olanda \u2013 \u0163ara morilor de v\u00e2nt \u2013 care nu \u00ee\u015fi poate respecta \u0163inta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realit\u0103\u0163i, sunt date care nu pot fi puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u015fi care ne arat\u0103 unde nea pozi\u0163ion\u0103m la nivel interna\u0163ional. Nu suntem noi cei mai prieteno\u015fi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la sc\u0103derea mediei interna\u0163ionale \u015fi nu la cre\u015fterea ei\u201d, a declarat Nicolescu.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\nPetrolul, \u00eenc\u0103 principala surs\u0103 de energie din lume<br \/>\nCombustibilii fosili conduc lumea \u00een continuare \u00eenc\u0103 de la ultima revolu\u0163ie industrial\u0103. Cu un procent de 37%, petrolul reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 cea mai utilizat\u0103 surs\u0103 de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezint\u0103 un procent de 29%, \u00een timp ce c\u0103rbunele are 15%, energia nuclear\u0103 9%, iar sursele de energie regenerabil\u0103 10% &#8211; dintre care circa 7,4% reprezint\u0103 energie hidro, biomas\u0103 \u015fi geotermal\u0103, iar energia solar\u0103 \u015fi eolian\u0103 contribuie cu 2,6%.&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lumea se \u00eendreapt\u0103 spre surse de energie regenerabil\u0103, iar Acordul de la Paris \u015fi Green Deal-ul propus la nivelul Uniunii Europene modeleaz\u0103 o direc\u0163ie nou\u0103 pentru pia\u0163a de energie. Cu toate acestea, parcurile eoliene \u015fi celelalte surse de energie \u201ecurat\u0103\u201d genereaz\u0103 de\u015feuri. Vor reu\u015fi companiile rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 capitalizeze oportunitatea? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[457,332,17732,30159,201,33407,8729,10167,150,18210,14703,471,474,5599,4999,60,541,80,86,98,10911,19707],"class_list":["post-181104","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-acord","tag-activitate","tag-capitalizare","tag-caz","tag-companii","tag-curatare","tag-deseuri","tag-emisii","tag-energie","tag-energie-regenerabila","tag-eoliene","tag-europene","tag-industrie","tag-parcuri","tag-paris","tag-piata","tag-propunere","tag-refuz","tag-reusita","tag-romania","tag-solutii","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181104","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=181104"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/181104\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=181104"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=181104"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=181104"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}