\n\u00cen noiembrie 2011, toat\u0103 lumea credea c\u0103 Silvio Berlusconi va capitula. Cifrele ar\u0103tau c\u0103 Italia avea probleme existen\u0163iale. Economia \u2013 care ducea \u00een spate una dintre cele mai mari datorii din lume \u2013 amenin\u0163a s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u015fi s\u0103 distrug\u0103 restul zonei euro, scrie Bloomberg. Investitorii continuau s\u0103 solicite randamente mai mari pentru achizi\u0163ionarea obliga\u0163iunilor guvernului de la Roma. Apoi au \u00eencercat s\u0103 speculeze faptul c\u0103 \u0163ara nu se va mai putea finan\u0163a singur\u0103 de pe pie\u0163e \u015fi c\u0103 va trebui s\u0103 cear\u0103 ajutor interna\u0163ional. Liderii Germaniei \u015fi Fran\u0163ei, precum \u015fi \u015feful Fondului Monetar Interna\u0163ional au \u00eencercat s\u0103-l conving\u0103 pe premierul italian s\u0103 cear\u0103 un bailout extern \u015fi s\u0103 se angajeze la reforme drastice.
\n\u00cens\u0103 Berlusconi s-a afi\u015fat \u00een fa\u0163a camerelor de filmat, indiferent la situa\u0163ia de urgen\u0163\u0103. \u201eNu are sens ca pie\u0163ele s\u0103 atace obliga\u0163iunile suverane ale Italiei\u201c, a spus el unui public de italieni ne\u00eencrez\u0103tori. \u201eRestaurantele sunt pline, cu greu se mai pot rezerva bilete pentru avioane, destina\u0163iile de vacan\u0163\u0103 sunt rezervate complet \u00een perioada vacan\u0163elor. Nu cred c\u0103 cineva ar putea crede, dac\u0103 locuie\u015fte \u00een Italia, c\u0103 Italia trece prin ceva ce ar sem\u0103na cu o criz\u0103 profund\u0103.\u201d Pie\u0163ele nu au reac\u0163ionat bine. Randamentele obliga\u0163iunilor italiene au s\u0103rit \u00een sus \u015fi, \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, premierul cu patru mandate a fost \u00eenlocuit de tehnocratul Mario Monti. Cu toate acestea, Berlusconi s-ar putea s\u0103 fi \u015ftiut el ceva. Dup\u0103 aproape un deceniu, Italia r\u0103m\u00e2ne o \u0163ar\u0103 bogat\u0103, cu un nivel ridicat de trai. Aceasta nu se datoreaz\u0103 doar soarelui, vastei mo\u015fteniri culturale \u015fi tradi\u0163iei culinare, care atrag nenum\u0103ra\u0163i turi\u015fti. Majoritatea italienilor au propria locuin\u0163\u0103 \u2013 aproape 3 din 4 case sunt ocupate de proprietarii lor \u2013 iar cuplurile mai rar trebuie s\u0103 le \u00eempart\u0103 cu mai mult de un copil. \u00centr-adev\u0103r, Italia are una dintre cele mai sc\u0103zute rate ale fertilit\u0103\u0163ii din lume, de 1,32 copii pentru o femeie \u00een 2017 \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 gospod\u0103riile au un venit disponibil mai mare. Italienii de\u0163in ma\u015fini \u2013 doi din trei au una, iar unu din 6 mai mult de una \u2013 \u015fi merg \u00een vacan\u0163\u0103 cel pu\u0163in o dat\u0103 pe an. Ace\u015ftia \u00ee\u015fi pot permite abonamente la sala de fitness pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een form\u0103 \u015fi meditatori priva\u0163i pentru a se asigura c\u0103 copiii lor nu vor da gre\u015f la \u015fcoal\u0103. Italienii sunt una din na\u0163iunile cu cele mai multe smartphone-uri din lume. \u00cen cele din urm\u0103, dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare statisticilor, italienii cheltuiesc \u015fi sume fabuloase pe droguri \u015fi jocuri de noroc.
\n\u00cen acela\u015fi timp, economia are anemie cronic\u0103, \u0163ara fiind blocat\u0103 \u00eentr-o paralizie politic\u0103 aproape constant\u0103. \u015ei-a recuperat terenul pierdut \u00een timpul marii crize financiare, dar venitul per capita a sc\u0103zut constant \u00een raport cu alte state europene. \u00cen ciuda episodului Berlusconi, Italia nu a fost nevoit\u0103 s\u0103 recurg\u0103 la un bailout, spre deosebire de Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania \u015fi Cipru.
\nItalia a reu\u015fit cumva s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 la dolce vita cu declinul. Acestea coexist\u0103. Sociologul Luca Ricolfi are o teorie: Italia se transform\u0103 \u00eentr-un gen cu totul nou de societate dezvoltat\u0103, una care a \u00eencetat s\u0103 mai produc\u0103 avu\u0163ie nou\u0103, dar care tr\u0103ie\u015fte din prosperitatea acumulat\u0103 a genera\u0163iilor anterioare. Italia, scrie el \u00eentr-o carte publicat\u0103 recent, a devenit \u201eo societate opulent\u0103 \u00een care economia nu mai cre\u015fte, iar cet\u0103\u0163enii care au acces la surplus f\u0103r\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 sunt mai numero\u015fi dec\u00e2t cei care lucreaz\u0103\u201d.
\nTitlul c\u0103r\u0163ii, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2019, este \u201eLa Societ\u00e1 signorile di massa\u201d sau \u201eSocietatea masei seniorilor\u201d. Traducerea literal\u0103 nu surprinde sensul medieval sau renascentist al cuv\u00e2ntului \u201esignore\u201d \u2013 un nobil, un lord sau un membru al aristocra\u0163iei care tr\u0103ie\u015fte din mo\u015ftenire \u015fi privilegiu. Societatea pe care o descrie Ricolfi este cea \u00een care majoritatea oamenilor tr\u0103iesc din surplusul produs de \u00eenainta\u015fii lor \u015fi din munca unei clase de migran\u0163i nepl\u0103tite \u015fi defavorizate. El nu vorbe\u015fte despre cei superboga\u0163i \u015fi despre iahturile lor, avioanele private \u015fi conacele \u00eentinse, ci doar de cas\u0103, una sau mai multe ma\u015fini, vacan\u0163e \u015fi distrac\u0163ie nesf\u00e2r\u015fit\u0103, pe care oamenii din societ\u0103\u0163ile occidentale au ajuns s\u0103 le ia ca pe ceva dat.
\nCum poate o \u0163ar\u0103 aflat\u0103 constant \u00een pragul colapsului economic \u015fi politic s\u0103 sus\u0163in\u0103 acest nivel de prosperitate de zi cu zi? Mai bine spus: bog\u0103\u0163ia acumulat\u0103 de-a lungul istoriei lungi a Italiei \u015fi, \u00een special, \u00een anii de boom care au urmat celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Tradi\u0163ia locuin\u0163elor proprietate personal\u0103 este doar o parte din ea. Italienii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 beneficiaz\u0103 de pensii generoase, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t veniturile grupului lor de v\u00e2rst\u0103 \u2013 spre deosebire de ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een alte \u0163\u0103ri dezvoltate \u2013 nu s-au diminuat din cauza inactivit\u0103\u0163ii economice, ci sunt \u00een linie cu cele ale restului popula\u0163iei.
\nItalienii, \u015fi b\u0103ncile \u00een care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 salariile \u015fi economiile, sunt, de asemenea, cump\u0103r\u0103tori entuzia\u015fti de datorie italian\u0103 \u2013 care contribuie la cre\u015fterea valorii propriet\u0103\u0163ii, a pensiilor \u015fi a celorlalte active financiare ale \u0163\u0103rii. Aceasta, la r\u00e2ndul ei, contribuie la extinderea avu\u0163iei private \u015fi, \u00een timp ce veniturile nu au crescut, o gospod\u0103rie italian\u0103 are, \u00een medie, active \u00een valoare de aproape \u015fase ori venitul disponibil, potrivit Organiza\u0163iei pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103. (Olanda, Belgia, Suedia \u015fi Danemarca au raporturi mai mari; Fran\u0163a este aproape de Italia, iar Germania \u015fi Marea Britanie sunt pu\u0163in sub nivelul de cinci ori venitul disponibile.)
\nAcest lucru a condus la un fenomen tulbur\u0103tor. O treime din italienii cu v\u00e2rsta de munc\u0103 nu au un loc de munc\u0103 \u015fi nici nu caut\u0103 unul \u2013 adic\u0103 13 milioane de persoane sunt inactive pe pia\u0163a muncii, pe l\u00e2ng\u0103 cele 16 milioane de pensionari. La 24,8%, Italia are cel mai mare num\u0103r din Uniunea European\u0103 al NEET-ilor \u2013 un acronim care \u00eenseamn\u0103 persoan\u0103 care \u201enu este \u00een faza de educare, angajat sau \u00een preg\u0103tire\u201d \u2013 adic\u0103 tinerii care nu sunt la \u015fcoal\u0103, nu lucreaz\u0103 \u015fi nu sunt ucenici. Participarea la munc\u0103 a femeilor italiene este cea mai sc\u0103zut\u0103 din UE.
\n\u00cen timp ce unii nu pot g\u0103si alt\u0103 cale \u00een afar\u0103 de cea a \u015fomajului, pentru mul\u0163i este o problem\u0103 de comoditate, potrivit lui Ricolfi. Cel mai adesea, pentru tineri pur \u015fi simplu nu merit\u0103 s\u0103 munceasc\u0103. \u00centr-adev\u0103r, beneficiile financiare pe care un angajat italian le poate a\u015ftepta de la o diplom\u0103 universitar\u0103 sunt jum\u0103tate din ceea ce ar g\u0103si \u00een alte \u0163\u0103ri dezvoltate. Adesea are mai mult sens pentru tineri s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din salariile (sau pensiile) p\u0103rin\u0163ilor \u015fi s\u0103 se bucure de via\u0163a bun\u0103 dec\u00e2t s\u0103 lupte pentru a g\u0103si un loc de munc\u0103 care s\u0103 nu-i ofere mult, nici ca bani \u015fi nici ca speran\u0163e de avansare social\u0103 \u015fi economic\u0103.
\nC\u00e2nd Ricolfi prive\u015fte Italia de ast\u0103zi, vede asem\u0103n\u0103ri izbitoare cu Evul Mediu stratificat, c\u00e2nd o mic\u0103 minoritate de aristocra\u0163i tr\u0103ia din averile mo\u015ftenite, \u00een timp ce majoritatea se chinuia pentru un c\u00e2\u015ftig mic, iar mobilitatea social\u0103 era inexistent\u0103. \u201eEste important s\u0103 reamintim\ueb53 scrie el, c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 consumul evident care nu este sus\u0163inut de nicio munc\u0103, societ\u0103\u0163ile gentrifiate sunt caracterizate de imobilitate\u201d. Dar acum acea clas\u0103 de aristocra\u0163i este format\u0103 din peste 30 de milioane de persoane.
\nBog\u0103\u0163ia na\u0163ional\u0103 distribuit\u0103 acum la scar\u0103 larg\u0103 a fost acumulat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een primele decenii de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, perioada a\u015fa-numitului miracol economic, c\u00e2nd Italia a evoluat cu un salt uria\u015f dintr-o societate agrar\u0103 \u00eenapoiat\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 industrializat\u0103. \u00cen anii 1950 \u015fi 1960, economia Italiei a crescut cu 5% sau mai mult pe an, o rat\u0103 comparabil\u0103 cu cea a Germaniei \u015fi Japoniei. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a urcat de la mai pu\u0163in de dou\u0103 ori media mondial\u0103 \u00een 1960 la mai mult de patru ori media \u00een 2008.
\nAcest boom a \u00eencetinit semnificativ \u00een anii ’70, dar mul\u0163i italieni, prin pensii \u015fi locuri de munc\u0103 garantate de stat, \u00eei culeg \u00een continuare beneficiile. \u201eToat\u0103 lumea aspir\u0103 s\u0103 fie \u00een clasa de mijloc\u201d, spune Rosamaria Bitetti, economist \u015fi politolog la universitatea LUISS din Roma. \u201e\u00cen Italia, clasa de mijloc nu s-a extins din cauza cre\u015fterii organice, ci deoarece ajutoarele sociale, pensiile \u015fi salariile au crescut mai rapid dec\u00e2t ar permite \u00een mod normal economia.\u201d
\nUn alt motiv pentru care via\u0163a poate fi pentru mul\u0163i bun\u0103 \u00een Italia se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 este iadul pe p\u0103m\u00e2nt pentru o minoritate de lucr\u0103tori sezonieri, pentru munci ocazionale \u015fi ne\u00eenregistra\u0163i, precum \u015fi pentru ajutoarele din gospod\u0103rie, prostituate \u015fi solda\u0163ii crimei organizate. Ricolfi estimeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 3,5 milioane de oameni, majoritatea imigran\u0163i, tr\u0103iesc la marginea societ\u0103\u0163ii, lucreaz\u0103 \u00een economia subteran\u0103. Marele sector informal al Italiei, cu o valoare estimat\u0103 de 211 miliarde de euro \u00een 2017, sau 12,1% din PIB, \u00eei ajut\u0103 pe italienii \u00eenst\u0103ri\u0163i prin \u0163inerea \u00een anumite limite a pre\u0163urile serviciilor, de la renov\u0103rile de locuin\u0163e \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eengrijitorii persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103.
\nAstfel, Berlusconi a avut dreptate, par\u0163ial. Nu exist\u0103 nicio amenin\u0163are imediat\u0103 pentru stilul de via\u0163\u0103 italian. \u00cens\u0103 matematica va crea un \u015foc \u00een cele din urm\u0103: avu\u0163ia acumulat\u0103 \u00een Italia \u00eencepe s\u0103 se epuizeze, iar presiunile demografice (acel nivel sc\u0103zut al na\u015fterilor) \u00eencep s\u0103 creasc\u0103. Exist\u0103 deja un raport de aproape dou\u0103 persoane peste 65 de ani pentru fiecare italian sub 15 ani, iar raportul de dependen\u0163\u0103 \u2013 propor\u0163ia persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 fa\u0163\u0103 de cele cu v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103, un factor \u00een men\u0163inerea bazei fiscale din care sunt finan\u0163ate presta\u0163iile sociale \u2013 este de 36%, al doilea cel mai mare din lume, potrivit B\u0103ncii Mondiale.
\nCu acest context demografic, Italia acumuleaz\u0103 cu greu avu\u0163ie proasp\u0103t\u0103. \u0162ara are o economie stagnant\u0103, \u015fomaj cronic, o productivitate sc\u0103zut\u0103 \u015fi o birocra\u0163ie ineficient\u0103. Sistemul s\u0103u de pensii este al doilea cel mai scump din lumea dezvoltat\u0103, \u00een urma Greciei. \u00cempreun\u0103 cu una dintre cele mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nite popula\u0163ii din lume \u015fi cu o rat\u0103 sc\u0103zut\u0103 a ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o clas\u0103 \u00een sc\u0103dere de salaria\u0163i va trebui s\u0103 sprijine din ce \u00een ce mai mul\u0163i pensionari \u2013 care nu vor putea apoi s\u0103-i sus\u0163in\u0103 pe to\u0163i cei care sunt dependen\u0163i de ei. \u201eSuntem suficient de prosperi pentru a permite multora s\u0103 uite de munc\u0103, dar nu suntem suficient de productivi pentru a ne permite prosperitatea actual\u0103 pe termen lung\u201d, scrie Ricolfi. \u201eDe jum\u0103tate de secol ne \u00eentindem mai mult dec\u00e2t ne este plapuma.\u201d
\nItalia se afl\u0103 pe locul 30 \u00een Indexul competitivit\u0103\u0163ii globale din 2019 realizat de Forumul Economic Mondial. Sarcina datoriei n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 de la criz\u0103, iar guvern dup\u0103 guvern continu\u0103 s\u0103 repete acelea\u015fi promisiuni goale \u2013 se angajeaz\u0103 s\u0103 reduc\u0103 datoria, poate nu \u00een acest an, dar cu siguran\u0163\u0103 \u00een urm\u0103torul. \u00centre timp, problemele \u0163\u0103rii \u2013 majoritatea structurale, cele mai multe cunoscute \u015fi cu solu\u0163ii acceptate pe scar\u0103 larg\u0103, cel pu\u0163in \u00een r\u00e2ndul exper\u0163ilor, dar pe care niciun guvern nu a avut curajul s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare \u2013 continu\u0103.
\nCu toate acestea, nu este clar dac\u0103 Italia este un semn prevestitor de r\u0103u pentru alte \u0163\u0103ri bogate care se chinuie s\u0103 creasc\u0103 pe fondul for\u0163ei de munc\u0103 \u00een sc\u0103dere, al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei \u015fi al productivit\u0103\u0163ii slabe.
\nGrecia, de\u015fi o \u0163ar\u0103 mai s\u0103rac\u0103, se confrunt\u0103 cu acelea\u015fi probleme. Fran\u0163a, Belgia \u015fi Finlanda se aseam\u0103n\u0103 puternic cu Italia \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eencetinirea cre\u015fterii, dar economiile \u015fi societ\u0103\u0163ile lor r\u0103m\u00e2n mai dinamice, iar popula\u0163iile lor continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.
\nNu toat\u0103 lumea este de acord c\u0103 Italia este un indicator al evolu\u0163iei altor economii bogate. Pentru Paolo Guerrieri, profesor de economie la universitatea La Sapienza din Roma, Italia a fost \u00eentotdeauna \u015fi va r\u0103m\u00e2ne o \u0163ar\u0103 \u00eenapoiat\u0103. \u201eUnele p\u0103r\u0163i ale Italiei sunt o economie capitalist\u0103 matur\u0103, dar prosperitatea nu este cu adev\u0103rat r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi o mare parte a \u0163\u0103rii a \u00eenceput s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 acum 20 de ani\u201d, spune el. \u201eArdem de prea mult timp avu\u0163ia dob\u00e2ndit\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Economia italian\u0103 a rezistat, uimitor pentru unii, crizei mondiale, dar de atunci acumuleaz\u0103 datorii \u015fi l\u00e2nceze\u015fte \u00eentr-o stagnare perpetu\u0103, \u0163inut\u0103 \u00een via\u0163\u0103 parc\u0103 doar de fluxurile g\u0103l\u0103gioase de turi\u015fti cu dare de m\u00e2n\u0103. Mare noroc au italienii cu ce le-au l\u0103sat mo\u015ftenire str\u0103mo\u015fii romani, \u00eenc\u0103 mai tr\u0103iesc de pe urma lor, ar spune c\u00e2rcota\u015fii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[14596,750,188,18394,19136,21494,22923,173,41946,12074,231],"class_list":["post-180607","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-criza-mondiala","tag-datorii","tag-economie","tag-italieni","tag-mostenire","tag-noroc","tag-retete","tag-romani","tag-stramosi","tag-turisti","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180607","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=180607"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180607\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=180607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=180607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=180607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}