{"id":180539,"date":"2020-03-05T10:30:00","date_gmt":"2020-03-05T10:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=180539"},"modified":"2020-03-05T10:30:00","modified_gmt":"2020-03-05T10:30:00","slug":"de-ce-nici-macar-2-din-10-firme-din-romania-nu-pot-apela-la-banci-pentru-a-accesa-finantare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=180539","title":{"rendered":"De ce nici m\u0103car 2 din 10 firme din Rom\u00e2nia nu pot apela la b\u0103nci pentru a accesa finan\u0163are"},"content":{"rendered":"<p>\nAccesul la finan\u0163area bancar\u0103 este \u00eenc\u0103 limitat pentru multe companii din Rom\u00e2nia, astfel \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car 2 din 10 firme nu pot apela la b\u0103nci. \u00centre rigiditatea b\u0103ncilor \u015fi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie s\u0103 vin\u0103 schimbarea?<\/p>\n<p>\nDoar 15% dintre companiile din Rom\u00e2nia sunt bancabile, adic\u0103 pot accesa finan\u0163are de la b\u0103nci, ceea ce contureaz\u0103 at\u00e2t o problem\u0103 a antreprenorilor \u015fi a businessurilor \u00een ceea ce prive\u015fte capitalizarea afacerilor de pe pia\u0163a local\u0103, c\u00e2t \u015fi o problem\u0103 de \u00een\u0163elegere din partea b\u0103ncilor, crede Vlad N\u0103stase, CEO al companiei de consultan\u0163\u0103 \u00een restructurare de business Concilium Consulting.&nbsp;\u201eCa procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile dup\u0103 indicatorii pe care \u00eei raporteaz\u0103 an de an.<\/p>\n<p>\nDintre acestea, foarte pu\u0163ine sunt cele care au o cifr\u0103 de afaceri de peste 1 milion de euro, adic\u0103 doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifr\u0103 de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici\u201d, spune Vlad N\u0103stase.<\/p>\n<p>\nDar \u00eentr-un context \u00een care economia cre\u015fte \u015fi afacerile b\u0103ncilor cresc \u00een continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? \u00cen ianuarie 2020, creditele \u00een lei luate de firme \u015fi popula\u0163ie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea c\u0103tre firme reprezint\u0103 72 miliarde lei, \u00een cre\u015ftere cu 4,5% fa\u0163\u0103 de ianuarie 2020.<\/p>\n<p>\n&nbsp;\u201eB\u0103ncile caut\u0103 companii profitabile. Evident c\u0103 nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explic\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie sustenabil\u0103 \u015fi care nu spune exact ce vrea s\u0103 fac\u0103 cu banii respectivi. Companiile rom\u00e2ne\u015fti sunt destul de pu\u0163in capitalizate pentru c\u0103 antreprenorul rom\u00e2n nu a avut acest exerci\u0163iu de a capitaliza afacerea lui, iar aceast\u0103 capitalizare este un proces care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timp\u201d, declar\u0103 specialistul.<\/p>\n<p>\n\u00cen acela\u015fi timp, b\u0103ncile se uit\u0103 la indicatorii lega\u0163i de capitalizare \u015fi la modul \u00een care antreprenorii \u00een\u0163eleg \u015fi privesc \u00een perspectiv\u0103 ace\u015fti indicatori. Mai mult, durata de via\u0163\u0103 a unei companii poate fi important\u0103.<\/p>\n<p>\nAstfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la \u00eenceput de drum, de tip start-up, nu reprezint\u0103 principalele plasamente ale b\u0103ncilor pentru c\u0103 nu genereaz\u0103 c\u00e2\u015ftiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. \u201eEconomia rom\u00e2neasc\u0103 trece ast\u0103zi printr-un schimb de genera\u0163ii pe care to\u0163i cred c\u0103 \u00eel observ\u0103m \u015fi este un schimb care vine \u015fi cu provoc\u0103ri. \u00cen consecin\u0163\u0103, b\u0103ncile \u015fi companiile trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 foarte bine care este ecosistemul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 ast\u0103zi creditarea \u015fi businessul. Probabil c\u0103 start-up-urile sunt doar o investi\u0163ie \u00een viitor, pentru c\u0103 la un start-up nu po\u0163i plasa prea mul\u0163i bani, ca banc\u0103\u201d, consider\u0103 el.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi start-up-urile au nevoie de un istoric care s\u0103 le probeze ideea de business, b\u0103ncile nu ar trebui s\u0103 ignore aceste businessuri, \u00een contextul \u00een care antreprenorii rom\u00e2ni au \u00eenceput s\u0103 livreze proiecte din ce \u00een ce mai scalabile.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen acest proces, intervine o \u201ecurb\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are\u201d, a\u015fa cum o nume\u015fte specialistul. Astfel, start-up-urile pot \u00eenv\u0103\u0163a pa\u015fii \u00een acest tango \u00een care intr\u0103 cu b\u0103ncile, iar institu\u0163iile de creditare se pot educa \u00een ceea ce prive\u015fte \u201epostura\u201d \u2013 cum \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe ace\u015fti antreprenori. \u201eAici este o curb\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, inclusiv pentru b\u0103nci, pe care o pot aplica \u00een analiza acestor startup-uri. Pentru c\u0103 antreprenorul este cel care \u015ftie cel mai bine tendin\u0163ele \u00een industria \u00een care activeaz\u0103, el trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 explice mai departe aceast\u0103 industrie, ceea ce se poate concretiza \u00eentr-o experien\u0163\u0103 pe care banca o poate dob\u00e2ndi pe industria respectiv\u0103 \u015fi pe care o poate folosi de acum \u00eenainte \u00een modelul de risc pe care \u00eel are\u201d, consider\u0103 el.<\/p>\n<p>\nRolul b\u0103ncii \u00een ecosistemul&nbsp;de finan\u0163are<br \/>\n\u00cen \u0163\u0103rile cu un mediu de business mai dezvoltat \u015fi \u00een care ecosistemul de finan\u0163are a c\u0103p\u0103tat maturitate, banca are un rol important \u00een finan\u0163area companiilor, al\u0103turi de structurile de venture capital \u015fi private equity.<br \/>\n\u201eCred c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 discut\u0103m despre diferen\u0163a dintre companiile bancabile \u015fi companiile finan\u0163abile. Cele bancabile au atractivitate pentru b\u0103nci, iar cele finan\u0163abile pot avea atractivitate \u015fi pentru private equity\u201d, crede N\u0103stase. El spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt \u00een continuare pu\u0163ine fonduri de investi\u0163ii active, iar acestea se concentreaz\u0103 doar pe anumite segmente. \u00cen acela\u015fi timp, fondul se poate oferi s\u0103 cumpere \u015fi datorie, dar \u015fi o participa\u0163ie \u00een companie, iar unele companii nu vor s\u0103 v\u00e2nd\u0103 dec\u00e2t datorie, pentru c\u0103 nu au nevoie dec\u00e2t de \u00eemprumut. \u201eUn fond de investi\u0163ii poate intra \u00een dou\u0103 moduri. Poate da credit cump\u0103r\u00e2nd practic datorie, poate cere \u015fi equity, sau poate cere o combina\u0163ie. Banca vrea doar datorie, adic\u0103 plaseaz\u0103 bani pentru o dob\u00e2nd\u0103. Dob\u00e2nzile de la fondurile de private equity sunt mai mari dec\u00e2t la b\u0103nci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 intre un fond de private equity \u00een ac\u0163ionariat\u201d, a explicat \u015feful Concilium. N\u0103stase crede c\u0103 finan\u0163area bancar\u0103 va continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o provocare pentru companiile la \u00eenceput de drum \u00een Rom\u00e2nia, dar \u00een cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct \u015fi cu o mentalitate educat\u0103 a b\u0103ncii, chiar \u015fi aceste finan\u0163\u0103ri se pot dovedi un succes. \u201eDac\u0103 vorbim de antreprenori la \u00eenceput de drum este o provocare \u015fi va r\u0103m\u00e2ne o provocare, dar cu un plan de afaceri, aleg\u00e2nd banca potrivit\u0103, poate chiar din al doilea an de experien\u0163\u0103 ar putea apela la b\u0103nci. Provocarea devine mai interesant\u0103 pentru companiile care au \u015fi dimensiune \u015fi activitate. Companiile trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi dimensioneze activitatea \u015fi \u00een func\u0163ie de produsele b\u0103ncii. Spre exemplu, dac\u0103 \u00een activitatea ta folose\u015fti factoringul ca produs, trebuie s\u0103 mergi spre o banc\u0103 care are produsul respectiv \u00een portofoliu \u015fi pe care \u00eel face bine\u201d, a spus el.<br \/>\nAcesta spune c\u0103 b\u0103ncile locale ar trebui s\u0103 \u00eencerce din ce \u00een ce mai mult s\u0103 accepte astfel de finan\u0163\u0103ri \u015fi s\u0103 cear\u0103 \u00een mod proactiv un plan de business c\u00e2t mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, b\u0103ncile trebuie s\u0103 cread\u0103 \u00een viziunea pus\u0103 pe h\u00e2rtie de antreprenor. \u201eC\u00e2nd o astfel de practic\u0103 ajunge s\u0103 aib\u0103 maturitate \u015fi obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u015fi pe partea b\u0103ncii, \u015fi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de \u00een\u0163elegere \u015fi educa\u0163ie financiar\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i.\u201d<br \/>\nDe cealalt\u0103 parte a mesei, companiile ar trebui s\u0103 aib\u0103 o viziune pe termen mediu, cel pu\u0163in, deoarece termenul scurt este \u201eviclean\u201d, a\u015fa cum \u00eel nume\u015fte Vlad N\u0103stase. \u201eCompaniile trebuie s\u0103 aib\u0103 o viziune pe termen mediu, pentru c\u0103 termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie s\u0103 fie o preocupare a antreprenorilor. Aceast\u0103 preocupare trebuie ancorat\u0103 \u00een factorii care pot influen\u0163a businessul lor \u015fi care sunt externi. Cu c\u00e2t \u00een\u0163eleg mai bine acest ecosistem, cu at\u00e2t vor reu\u015fi s\u0103 fie mai credibili la r\u00e2ndul lor, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de partenerii de business, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de b\u0103ncile de la care cer \u00eemprumut\u201d, a ad\u0103ugat el. Specialistul consider\u0103 c\u0103 b\u0103ncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi atrage aten\u0163ia c\u0103 acesta genereaz\u0103 o bul\u0103 din cauza c\u0103reia ar putea avea de suferit \u00eentreaga economie. \u201eB\u0103ncile nu pot combate creditul furnizor. \u00cen cel mai bun caz pot s\u0103 \u00eel for\u0163eze pe antreprenor s\u0103 fie mai diligent dec\u00e2t este. Preocuparea trebuie s\u0103 fie a companiilor. Vorbim de o bul\u0103, care dac\u0103 se sparge, cu to\u0163ii vor avea de suferit. Un management mai riguros al crean\u0163elor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie s\u0103 o aib\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea afacerii lui. \u00cen general creditul furnizor este nepurt\u0103tor de dob\u00e2nzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mic\u0103 banc\u0103 pentru ecosistemul \u00een care activeaz\u0103\u201d, atrage aten\u0163ia \u015feful Concilium.<br \/>\nPia\u0163a de creditare c\u0103tre firme din Rom\u00e2nia ar putea fi aruncat\u0103 \u00een aer de intrarea pe pia\u0163\u0103 a unor juc\u0103tori din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anun\u0163at c\u0103 va \u00eencepe s\u0103 crediteze firme \u00een SUA, o mi\u015fcare similar\u0103 cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad N\u0103stase crede c\u0103 \u015fi pia\u0163a din Rom\u00e2nia ar putea cunoa\u015fte astfel de juc\u0103tori noi \u015fi consider\u0103 c\u0103 o astfel de mutare ar putea fi f\u0103cut\u0103 chiar de juc\u0103torii din industria de telecom, care au mult capital la dispozi\u0163ie. \u201eAr putea intra mai mul\u0163i juc\u0103tori \u00een pia\u0163\u0103, inclusiv companiile din telecom iau \u00een calcul aceast\u0103 variant\u0103 pentru c\u0103 au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o baz\u0103 de clien\u0163i existent\u0103, deci este un tip de creditare care nu porne\u015fte de la zero. Dar p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia la un anumit nivel de expunere cred c\u0103 va trece ceva timp\u201d, spune el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Accesul la finan\u0163area bancar\u0103 este \u00eenc\u0103 limitat pentru multe companii din Rom\u00e2nia, astfel \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car 2 din 10 firme nu pot apela la b\u0103nci. \u00centre rigiditatea b\u0103ncilor \u015fi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie s\u0103 vin\u0103 schimbarea? Doar 15% dintre companiile din Rom\u00e2nia sunt bancabile, adic\u0103 pot accesa finan\u0163are de la b\u0103nci, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[238,14941,81,255,236,7267,235,17732,201,7736,557,246,472,7981,458,18505,80,98,391,24359],"class_list":["post-180539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-acces","tag-adrian-nastase","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-banca","tag-banci","tag-business","tag-capitalizare","tag-companii","tag-credit","tag-creditare","tag-crestere","tag-finantare","tag-firme","tag-intelegere","tag-limitare","tag-refuz","tag-romania","tag-schimbare","tag-viziune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=180539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=180539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=180539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=180539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}