\n\u201e2019 a fost un an record pentru grupul TeraPlast din punctul de vedere al v\u00e2nz\u0103rilor\u201d, sus\u0163ine Alexandru St\u0103nean, CEO al TeraPlast. Din 2017 p\u00e2n\u0103 \u00een 2019 grupul \u015fi-a dublat cifra de afaceri, de la 426 de milioane la 972 de milioane de lei. Cre\u015fterea a fost impulsionat\u0103 at\u00e2t de achizi\u0163ia furnizorului de sisteme complete pentru acoperi\u015furi Wetterbest, valoarea total\u0103 a tranzac\u0163iei \u2013 finalizat\u0103 anul trecut \u2013 ajung\u00e2nd la peste 17 milioane de euro, c\u00e2t \u015fi de cre\u015fterile organice din 2019. Profitul net s-a majorat \u00een ultimul an cu 85%, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 42 de milioane de lei, iar EBITDA, profitul opera\u0163ional al grupului, s-a dublat la r\u00e2ndul s\u0103u fa\u0163\u0103 de 2017 \u015fi a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 42% fa\u0163\u0103 de 2018, ating\u00e2nd valoarea de 91,2 milioane de lei. Num\u0103rul de angaja\u0163i a crescut cu 20% \u00een ultimii ani, echipa businessului num\u0103r\u00e2nd \u00een prezent peste 1.200 de persoane, iar rentabilitatea capitalului \u2013 \u201eun alt lucru important pentru ac\u0163ionari\u201d \u2013 a crescut de la 9,3 la 15%. Rezultatele vin pe fondul unui context favorabil al pie\u0163ei construc\u0163iilor, dar \u015fi prin capitalizarea investi\u0163iilor anterioare realizate de companiile din grup.
\nTot anul trecut, dou\u0103 dintre businessurile grupului, Wetterbest \u015fi TeraGlass, au fost transformate complet \u00een urma unor investi\u0163ii de peste 98 de milioane de lei, o parte \u2013 70 de milioane \u2013 finan\u0163ate cu ajutor de stat. \u201eO parte din investi\u0163ii au fost direc\u0163ionate spre deschiderea unei fabrici noi la B\u0103icoi \u2013 15.000 de metri p\u0103tra\u0163i de hale \u015fi spa\u0163ii auxiliare \u2013 \u00een care trecem de la produc\u0163ia de atelier la o fabric\u0103 la nivel cu orice alt\u0103 fabric\u0103 similar\u0103 din Europa, care ne va permite s\u0103 ne eficientiz\u0103m fluxurile logistice \u015fi de produc\u0163ie \u015fi care ne face \u00eencrez\u0103tori c\u0103 cele mai mari cre\u015fteri din grup vor fi la Wetterbest, pentru c\u0103 nu mai suntem o serie de ateliere, ci suntem 15.000 de metri p\u0103tra\u0163i de hale.\u201d
\nCea mai bun\u0103 performan\u0163\u0103 a anului trecut a fost \u00eenregistrat\u0103 de TeraPlast, cu un avans al afacerilor de 25%, p\u00e2n\u0103 la 365 de milioane de lei, EBITDA av\u00e2nd o cre\u015ftere de 80% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, p\u00e2n\u0103 la 37 de milioane de lei. Diviziile TeraSteel din Rom\u00e2nia \u015fi Serbia au \u00eenregistrat cea mai bun\u0103 marj\u0103 de profitabilitate, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea marjei segmentului de panouri termoizolante dator\u00e2ndu-se economiilor la achizi\u0163iile de materii prime, precum \u015fi cre\u015fterii gradului de utilizare a capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie din Serbia. Veniturile Wetterbest, al doilea juc\u0103tor pe pia\u0163a \u0163iglei metalice din Rom\u00e2nia, s-au majorat cu 22% \u00een 2019, ajung\u00e2nd la 269,9 milioane de lei, iar EBITDA a atins pragul de 15,1 milioane de lei. La r\u00e2ndul s\u0103u, TeraGlass a beneficiat de o investi\u0163ie de 16,1 milioane de lei \u00een 2019, urm\u00e2nd ca prin acest proces fluxul de lucru pentru produc\u0163ia ferestrelor \u015fi u\u015filor s\u0103 fie complet automatizat. Grupul a produs anul trecut 16 milioane de metri liniari de \u0163eav\u0103 \u015fi 7 milioane de metri liniari de profiluri, 14.000 de tone de granule, 8 milioane de buc\u0103\u0163i de fittinguri \u015fi produse rotoformate, 3 milioane de metri p\u0103tra\u0163i de panouri, 7.000 de tone de structuri zincate, 5 milioane de metri de \u0163igl\u0103 metalic\u0103, 118.000 de unit\u0103\u0163i de ferestre \u015fi u\u015fi \u015fi 7.000 de tone de PVC rigid reciclat, \u201e\u00een condi\u0163iile \u00een care anul trecut nu am folosit fabrica nou\u0103\u201d, subliniaz\u0103 St\u0103nean.
\nPotrivit estim\u0103rilor reprezentan\u0163ilor companiei, anul acesta grupul TeraPlast va \u00eenregistra venituri de peste 1 miliard de lei \u015fi o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire semnificativ\u0103 a profitabilit\u0103\u0163ii, EBITDA bugetat\u0103 fiind de peste 145 de milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 59% fa\u0163\u0103 de 2019. \u201eDe-abia \u00eencepem. Roadele investi\u0163iilor pe care le-am realizat anul trecut le vom culege \u00eencep\u00e2nd cu 2020, de aceea cifra de afaceri va urca la 1,25 de miliarde de lei\u201d, a declarat St\u0103nean. \u201eDup\u0103 un sprint cum a fost cel de anul acesta ne mai propunem \u00eenc\u0103 unul de aproape 60% pe partea de profitabilitate. Nu cred c\u0103 suntem nereali\u015fti \u00een ceea ce ne propunem. Cel pu\u0163in pentru dou\u0103 dintre businessurile din grup, Wetterbest \u015fi TeraGlass, sunt alte fabrici fa\u0163\u0103 de 2019, sunt alte condi\u0163ii \u00een care se lucreaz\u0103. Am ajuns \u00een secolul XXI la cele dou\u0103 capitole. \u00cen plus, \u015fi la TeraPlast avem investi\u0163ii care vor da rezultate, vom avea un pic \u015fi de la TeraSteel, din Serbia, \u015fi a\u015fa ajungem la cifrele acestea\u201d, contureaz\u0103 executivul a\u015ftept\u0103rile companiei pentru acest an. Reprezentan\u0163ii grupului mizeaz\u0103 \u015fi pe o men\u0163inere la un nivel relativ ridicat a investi\u0163iilor \u00een infrastructur\u0103, \u201epentru c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de ele\u201d. \u00cen plus, spune St\u0103nean, 2020 este ultimul an \u00een care se mai pot semna contracte pe fonduri europene din exerci\u0163iul care se termin\u0103 anul acesta. \u201eMi-ar p\u0103rea r\u0103u s\u0103 constat c\u0103 Rom\u00e2nia are o rat\u0103 de accesare de 60-70% a fondurilor europene \u00een condi\u0163iile \u00een care alte \u0163\u0103ri precum Polonia ar putea s\u0103 acceseze mai mult dec\u00e2t i se aloc\u0103.\u201d
\nPentru 2020, principalul focus al grupului este de a aduce \u00een parametri investi\u0163iile pe care le-au f\u0103cut. \u201eAc\u0163ionarii \u015fi-au f\u0103cut datoria, au alocat resurse, bani, acum e treaba noastr\u0103, cu fabricile noi, cu utilajele noi, cu liniile noi pe care le avem, s\u0103 producem v\u00e2nz\u0103ri \u015fi profit pentru ac\u0163ionari.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte pre\u0163urile, executivul spune c\u0103, dup\u0103 ce anul trecut materiile prime, precum o\u0163elul sau plasticele, au \u00eenregistrat pre\u0163uri relativ sc\u0103zute, minime \u00een ultimii cinci ani sau chiar mai bine, anul acesta anticipeaz\u0103 o cre\u015ftere pe acest segment, iar \u00een momentul \u00een care pre\u0163urile materiilor prime ar escalada, compania va fi obligat\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 creasc\u0103 pre\u0163urile. \u201eDeja anul acesta am operat anumite cre\u015fteri de pre\u0163uri pentru c\u0103 anul trecut materiile prime, \u015fi o\u0163elul, \u015fi chimicalele, au fost la minime, anul acesta au o singur\u0103 direc\u0163ie \u00een care pot merge \u2013 \u00een sus, lucru care se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103.\u201d Un alt factor care poate determina cre\u015fterea pre\u0163urilor, adaug\u0103 el, este fluctua\u0163ia cursului valutar. \u201eNoi cump\u0103r\u0103m majoritatea materiilor prime \u00een euro \u015fi aproape 80% din v\u00e2nzarea intern\u0103 este \u00een lei, deci suntem for\u0163a\u0163i s\u0103 cre\u015ftem pre\u0163urile.\u201d Pornind de la datele furnizate de INS, potrivit c\u0103rora sectorul de construc\u0163ii a crescut cu aproximativ 27% anul trecut, executivul companiei estimeaz\u0103 c\u0103 segmentul materialelor de construc\u0163ii a fost de maximum 20%, de aici rezult\u00e2nd o valoare a acestui sector de aproximativ 4,5 miliarde de euro.
\nSt\u0103nean spune c\u0103, de\u015fi \u00een Rom\u00e2nia lumea \u00eencepe s\u0103 construiasc\u0103 cu materiale mai sustenabile, exist\u0103 \u00eenc\u0103 o diferen\u0163\u0103 mare \u00eentre ce \u015fi-ar dori s\u0103 vad\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 \u2013 o preocupare mai mare pentru performan\u0163a energetic\u0103, cre\u015fterea gradului de control al locuin\u0163elor \u2013 \u015fi ce exist\u0103, de fapt. \u00cen fapt, spune executivul, pia\u0163a este destul de polarizat\u0103. \u201eSunt zone, \u00een general zonele scumpe, precum Clujul, unde se construie\u015fte bine, se pun materiale de calitate, cu trei sticle, cu \u00eenc\u0103lzire \u00een pardoseal\u0103. Vorbim de apartamente la mult peste 1.000 de euro metrul p\u0103trat. Acolo unde discut\u0103m \u00eens\u0103 de apartamente cu pre\u0163uri mai mici, sub 900 de euro, cum e de exemplu Bistri\u0163a, deja vedem c\u0103 ferestrele au dou\u0103, \u015fi nu trei sticle, sc\u0103z\u00e2nd astfel gradul de izolare termic\u0103, se caut\u0103 scurt\u0103turi, se caut\u0103 solu\u0163ii de ieftinire, de sc\u0103dere a costului. Mi-a\u015f dori s\u0103 vedem cl\u0103dirile merg\u00e2nd spre o zon\u0103 de sustenabilitate \u015fi de performan\u0163\u0103 energetic\u0103, inclusiv din perspectiva materialelor folosite, dar mai avem mult p\u00e2n\u0103 acolo.\u201d
\n\u00cen Europa de Vest, adaug\u0103 el, firmele care particip\u0103 \u015fi au materiale de construc\u0163ie pentru care pot dovedi c\u0103 \u00eencorporeaz\u0103 materiale reciclate particip\u0103 la o licita\u0163ie unde primesc puncte \u00een plus. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, cam tot ce \u00eenseamn\u0103 materiale de construc\u0163ii din materiale reciclate e asimilat cu calitatea a doua sau cu de\u015feurile, nicidecum nu prime\u015fti premium la pre\u0163, ci lumea \u00ee\u0163i cere s\u0103 dai discount pentru c\u0103 ai material reciclat. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 diferen\u0163e fundamentale de mentalitate. Mi-e foarte greu s\u0103 spun c\u0103 \u00een trei, cinci sau zece ani vom ajunge s\u0103 avem mentalitatea celor din vest, pentru c\u0103 noi, rom\u00e2nii, \u00een general nu suntem obi\u015fnui\u0163i s\u0103 ne g\u00e2ndim la mediul \u00eenconjur\u0103tor, s\u0103 avem grij\u0103 de el pentru zece genera\u0163ii de acum \u00eencolo.\u201d
\nDespre o posibil\u0103 criz\u0103 \u00een imobiliare, St\u0103nean spune c\u0103 \u00een ultimul trimestru al anului trecut \u015fi \u00een prezent \u201enu prea mai vorbe\u015fte lumea de criz\u0103\u201d. Executivul adaug\u0103 c\u0103, de\u015fi nu \u0163ine de competen\u0163a reprezentan\u0163ilor companiei s\u0103 ofere astfel de pronosticuri, nefiind anali\u015fti macroeconomici, potrivit datelor din pia\u0163\u0103 pe care le analizeaz\u0103 nu anticipeaz\u0103 \u00eenc\u0103 o criz\u0103 pe termen scurt, poate chiar mediu. \u201e\u00cen mod evident avem planuri de criz\u0103, inclusiv investi\u0163iile pe care le-am f\u0103cut \u00een ultimii ani au ca efect colateral o protejare mai bun\u0103 \u00een fa\u0163a crizei. \u00cen momentul \u00een care ne \u00eentindem \u00een mai multe segmente de pia\u0163\u0103, produsele noastre put\u00e2nd fi folosite la orice tip de construc\u0163ie, aceast\u0103 diversitate ne confer\u0103 o oarecare protec\u0163ie \u00een fa\u0163a unei contrac\u0163ii care probabil c\u0103 va veni mai devreme sau mai t\u00e2rziu.\u201d
\nO criz\u0103 este \u00eens\u0103, \u015fi \u00een pia\u0163a materialelor de construc\u0163ii, la nivelul resursei umane. For\u0163a de munc\u0103 este greu de g\u0103sit, spune St\u0103nean, \u015fi nu doar ca num\u0103r sau calificare, ci \u015fi ca disponibilitate de lucru. \u201eNoi \u00eencerc\u0103m s\u0103 lucr\u0103m 1.020 de schimburi pe an, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem opri\u0163i 15 zile pe an. \u00cen rest lucr\u0103m \u015fapte zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, 24 de ore din 24. Oamenii nu mai sunt dispu\u015fi s\u0103 lucreze noaptea \u015fi \u00een weekenduri. Foarte greu am reu\u015fit s\u0103 \u00eei aducem la ritmul acesta de lucru industrial.\u201d Pentru a acoperi necesarul de muncitori reprezentan\u0163ii companiei au adus aproape 40 de vietnamezi care lucreaz\u0103 jum\u0103tate \u00een fabrica din Bistri\u0163a, jum\u0103tate la cea din B\u0103icoi. \u201eSuntem relativ mul\u0163umi\u0163i de ei \u015fi \u00een m\u0103sura \u00een care nu g\u0103sim angaja\u0163i rom\u00e2ni, vom mai aduce, pentru c\u0103 noi trebuie s\u0103 facem produc\u0163ia pe care ne-am programat-o.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eenlocuirea resursei umane cu inteligen\u0163a artificial\u0103, executivul spune c\u0103 \u00een prezent grupul TeraPlast folose\u015fte automatiz\u0103ri, robo\u0163i, \u00eens\u0103 momentan doar la nivelul de birouri, \u00een special \u00een departamentul financiar \u015fi departamentul de credit, pentru a eficientiza planificarea produc\u0163iei. Pentru fabrici, \u00een schimb, executivul spune c\u0103 utilajele companiei sunt oricum foarte performante \u015fi au un consum redus de manoper\u0103. \u201eTehnologia pe care o avem e foarte performant\u0103, nu necesit\u0103 foarte mult\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La aproape 125 de ani de la fondare, grupul Teraplast, al doilea juc\u0103tor din pia\u0163a local\u0103 a materialelor de construc\u0163ii, se preg\u0103te\u015fte s\u0103 treac\u0103 pragul istoric de 1 miliard de lei \u00een venituri, dup\u0103 un an de consolidare, la care au contribuit doi factori importan\u0163i: finalizarea unei tranzac\u0163ii de peste 17 milioane de euro, precum \u015fi o serie de investi\u0163ii menite s\u0103 accelereze produc\u0163ia companiei. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32891,272,251,10565,246,9319,467,303,149,8853,8276,60,15645,6298,259,7061,9558,7128,32958,24193,6909],"class_list":["post-180386","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-accelerare","tag-companie","tag-consolidare","tag-contributie","tag-crestere","tag-finalizare","tag-grup","tag-important","tag-investitii","tag-istoric","tag-materiale-de-constructii","tag-piata","tag-prag","tag-pregateste","tag-productie","tag-serie","tag-teraplast","tag-tranzactii","tag-trecere","tag-trecut","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180386","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=180386"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180386\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":180387,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/180386\/revisions\/180387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=180386"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=180386"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=180386"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}