\n\u00centre nivelul de \u00eencredere al liderilor din mediul de afaceri \u015fi evolu\u0163ia economiei globale exist\u0103 o corela\u0163ie foarte str\u00e2ns\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 raportul PwC Global CEO Survey, lansat la finele lunii ianuarie, la Davos. Dac\u0103 aceast\u0103 corela\u0163ie se va p\u0103stra \u00een 2020, ar trebui s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice globale la 2,4%. Num\u0103rul pesimi\u015ftilor a atins \u00een 2020 un record al ultimilor opt ani, iar cuv\u00e2ntul de ordine a devenit \u201dincertitudine\u201d.<\/p>\n
\nCe \u00eei pune pe g\u00e2nduri pe directorii generali ai marilor companii la nivel global? Reglementarea excesiv\u0103, conflictele comerciale, deficitul de competen\u0163e ale angaja\u0163ilor \u00een noua economie digital\u0103, securitatea cibernetic\u0103 sau schimb\u0103rile climatice. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 se reg\u0103sesc aceste preocup\u0103ri pe agenda public\u0103 din Rom\u00e2nia? A\u015f spune c\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 insuficient\u0103, de\u015fi Rom\u00e2nia este conectat\u0103 la lumea globalizat\u0103 \u00een care tr\u0103im \u015fi de care nu poate face abstrac\u0163ie f\u0103r\u0103 a-\u015fi diminua \u015fansele de dezvoltare. <\/p>\n
\nCompar\u00e2nd temele dezb\u0103tute \u00een spa\u0163iul nostru public cu cele de la nivel global, ar trebui s\u0103 fim \u00eengrijora\u0163i de deta\u015farea noastr\u0103 \u015fi de tenta\u0163ia de a l\u0103sa lucrurile s\u0103 mearg\u0103 pe pilot automat. De la aderarea la NATO \u015fi, apoi, la UE, Rom\u00e2nia nu mai are aceea\u015fi preocupare fa\u0163\u0103 de tendin\u0163ele la nivel mondial, cu toate c\u0103 ar fi fost de a\u015fteptat ca integrarea \u00een structurile euro-atlantice s\u0103 fie o for\u0163\u0103 care coaguleaz\u0103 interesele locale. Apartenen\u0163a la clubul european \u015fi la alian\u0163a nord-atlantic\u0103 ne-au dat un confort care, \u00een ultimii ani, a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 o sl\u0103biciune. Suntem prea pu\u0163in aten\u0163i la evenimente majore care influen\u0163eaz\u0103 configura\u0163ia global\u0103 \u015fi consider\u0103m c\u0103 angajamentele semnate sau asumate ne-au asigurat lini\u015ftea \u015fi prosperitatea pentru totdeauna. La capitolul securitate, aceste angajamente sunt o garan\u0163ie, \u00eens\u0103 la capitolul economie agenda na\u0163ional\u0103 este determinant\u0103. \u00cen realitate, nu e de ajuns s\u0103 ne ferim de pericole sub \u201dumbrela\u201d NATO \u015fi a UE, ci ar trebui s\u0103 lucr\u0103m pentru o strategie de dezvoltare. Pe l\u00e2ng\u0103 dimensiunea extern\u0103 a securit\u0103\u0163ii este imperativ necesar\u0103 cea intern\u0103 pentru c\u0103 o \u0163ar\u0103 stabil\u0103 se bazeaz\u0103, mai ales, pe o economie care asigur\u0103 un standard de via\u0163\u0103 decent pentru cet\u0103\u0163eni.<\/p>\n
\nRevenind la corela\u0163ia dintre cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi percep\u0163ia liderilor de afaceri, r\u0103spunsurile date de directorii generali din Rom\u00e2nia ar trebui cu at\u00e2t mai mult s\u0103 ne pun\u0103 \u00een gard\u0103. \u00centr-un climat pesimist, ei se remarc\u0103 ca fiind printre cei mai pesimi\u015fti, 57% anticip\u00e2nd diminuarea ritmului de cre\u015ftere economic\u0103 global\u0103, fa\u0163\u0103 de media global\u0103 de 53%. Un motiv \u00een plus ca deciden\u0163ii s\u0103 se uite mai mult c\u0103tre economie \u015fi s\u0103 dea motive de \u00eencredere. Tr\u0103im \u00eentr-o zon\u0103 complicat\u0103 geopolitic, iar globalizarea \u2013 cu multiplele ei beneficii – pare c\u0103 \u00eencetine\u015fte, pun\u00e2nd fr\u00e2n\u0103 circula\u0163iei bunurilor \u015fi persoanelor \u015fi tension\u00e2nd rela\u0163iile comerciale. \u00cen acest peisaj, tehnologia, cu rolul s\u0103u disruptiv, transform\u0103 societatea \u015fi economia \u00een fiecare zi, m\u0103rind gradul de incertitudine. Din punct de vedere economic ar fi dou\u0103 direc\u0163ii majore: identificarea resurselor de cre\u015ftere \u015fi r\u0103spunsurile\/solu\u0163iile fa\u0163\u0103 de riscurile la adresa economiei.<\/p>\n
\nDac\u0103 admitem c\u0103 economia are un aport hot\u0103r\u00e2tor la securitatea na\u0163ional\u0103, atunci reforme structurale se impun. \u00cen primul r\u00e2nd \u00een plan fiscal pentru a nu ne mai reg\u0103si \u00een situa\u0163ia de dinainte de criza financiar\u0103, c\u00e2nd deficitele mari au necesitat finan\u0163\u0103ri costisitoare \u015fi \u00eendatorare suveran\u0103. \u00cen continuare, este nevoie de reforme care s\u0103 reporneasc\u0103 administra\u0163ia de stat cu un rol determinant \u00een digitalizarea serviciilor publice, politicile demografice, educa\u0163ie, energie, mediu \u015fi infrastructur\u0103. Aceste reforme ne \u00eendreapt\u0103 spre convergen\u0163a economic\u0103, real\u0103 \u015fi nominal\u0103, cu UE \u015fi ne pot a\u015feza pe pozi\u0163ii solide \u00een contextul pie\u0163ei unice, dar \u015fi \u00een arhitectura global\u0103. <\/p>\n
\nConform estim\u0103rilor Fondului Monetar Interna\u0163ional, gradul de convergen\u0163\u0103 economic\u0103 a Rom\u00e2niei, m\u0103surat\u0103 ca PIB pe cap de locuitor fa\u0163\u0103 de media UE, va atinge un nivel de 66% \u00een 2023, fa\u0163\u0103 de un nivel de 60,7% \u00een 2019. Ca estim\u0103rile s\u0103 se realizeze, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 stimuleze sursele de cre\u015ftere \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 adecvat amenin\u0163\u0103rilor sau vulnerabilit\u0103\u0163ilor generate de digitalizare, demografie, educa\u0163ie, energie, mediu \u015fi infrastructur\u0103. F\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia unei enumer\u0103ri complete, o abordare strategic\u0103 conectat\u0103 cu trendurile globale ar trebui, \u00een opinia mea, s\u0103 vizeze \u00een principal, aceste domenii. <\/p>\n
\nDigitalizarea serviciilor publice <\/strong><\/p>\n \n\u00cen urm\u0103 cu \u015fase ani, Ministerul Comunica\u0163iilor estima c\u0103 implementarea complet\u0103 a strategiei digitale putea duce p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 la o cre\u015ftere a PIB de 13%, a locurilor de munc\u0103 cu 11% \u015fi la reducerea costurilor administra\u0163iei cu 12%. De asemenea, studiul PwC privind implementarea guvernan\u0163ei digitale ar\u0103ta c\u0103 digitalizarea contribuie la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii muncii care, \u00een Rom\u00e2nia, este cu peste 50% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile care se situeaz\u0103 pe primele locuri \u00een lume din punct de vedere al digitaliz\u0103rii. Studiul a identificat principalele bariere \u00een calea implement\u0103rii guvern\u0103rii digitale \u00een Rom\u00e2nia, precum lipsa competen\u0163elor digitale de baz\u0103 care s\u0103 permit\u0103 utilizarea tehnologiilor avansate at\u00e2t de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni, c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre angaja\u0163ii structurilor publice; lipsa unei legisla\u0163ii aliniate cadrului european care s\u0103 asigure flexibilitate \u00een implementarea ini\u0163iativelor \u00een domeniul digital sau costul relativ mare al certificatelor pentru semn\u0103tur\u0103 electronic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, Rom\u00e2nia are o for\u0163\u0103 de munc\u0103 performant\u0103 \u00een IT care ar putea contribui la efortul de digitalizare, precum \u015fi o infrastructur\u0103 digital\u0103 performant\u0103 la nivel european. Cu toate acestea exist\u0103 probleme \u00een acest domeniu care au nevoie de un r\u0103spuns rapid pentru c\u0103 digitalizarea este o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a economiei, fiind un liant al activit\u0103\u0163ii companiilor \u015fi institu\u0163iilor statului. Schimb\u0103rile la nivel global datorate noilor tehnologii au un ritm alert, iar Rom\u00e2nia are nevoie s\u0103 recupereze la acest capitol, f\u0103r\u0103 de care dezvoltare a devenit imposibil\u0103.<\/p>\n \nPoliticile demografice <\/strong><\/p>\n \nDin cauza migra\u0163iei \u015fi a sc\u0103derii natalit\u0103\u0163ii, popula\u0163ia Rom\u00e2niei s-a redus \u00een fiecare din ultimii 30 de ani. Acest lucru a creat treptat un deficit al for\u0163ei de munc\u0103. Situa\u0163ia demografic\u0103 a ajuns o amenin\u0163are pentru economie \u015fi chiar pentru viitorul \u0163\u0103rii. Pe termen mediu, o solu\u0163ie pentru a compensa lipsa for\u0163ei de munc\u0103 locale este aducerea de lucr\u0103tori din \u0163\u0103ri non UE. Pe termen lung, \u00eens\u0103, sunt necesare politici demografice care s\u0103 stimuleze natalitatea \u015fi s\u0103 limiteze migra\u0163ia. M\u0103 refer at\u00e2t la stimulente financiare al c\u0103ror efect a fost observat \u00een ultimii ani c\u00e2t, mai ales, la un model integrat de beneficii pentru p\u0103rin\u0163i (de exemplu, un program na\u0163ional de cre\u015fe \u015fi educa\u0163ie pre\u015fcolar\u0103) care s\u0103 ofere infrastructura educa\u0163ional\u0103 \u015fi alte servicii care s\u0103 permit\u0103 revenirea pe pia\u0163a muncii a p\u0103rin\u0163ilor ca urmare a reducerii perioadei necesare pentru cre\u015fterea copilului. <\/p>\n \nEduca\u0163ia<\/strong><\/p>\n \n\u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu deficitul for\u0163ei de munc\u0103 se afl\u0103 educa\u0163ia. Profesiile se transform\u0103 \u015fi, odat\u0103 cu ele, competen\u0163ele necesare pe pia\u0163a muncii. Educa\u0163ia are un rol esential. Previziunile PwC din studiul Workforce Disruption Index arat\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, peste 600.000 de locuri de munc\u0103 din Rom\u00e2nia vor fi afectate de tehnologie: 275.000 ar urma s\u0103 dispar\u0103, \u00een special din produc\u0163ie, agricultur\u0103 \u015fi utilit\u0103\u0163i, iar 325.000 s\u0103 fie create, mai ales \u00een s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie \u015fi alte servicii. Condi\u0163ia pentru a ap\u0103rea noi locuri de munc\u0103 va fi ca angaja\u0163ii s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 noi competen\u0163e digitale sau s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 pe cele existente. De aceea este nevoie de programe educa\u0163ionale \u015fi de formare profesional\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la nivelul popula\u0163iei generale competen\u0163ele digitale sunt sub media european\u0103.<\/p>\n \nPe termen mediu, pntru a continua s\u0103 aib\u0103 o cre\u015ftere medie de 3,5% pe an, Rom\u00e2nia are nevoie de \u00eenc\u0103 un milion de angaja\u0163i, p\u00e2n\u0103 \u00een 2022, conform estim\u0103rilor PwC. \u00cens\u0103 preg\u0103tirea \u015fi formarea profesional\u0103 a viitorilor angaja\u0163i depind de sistemul de educa\u0163ie. <\/p>\n \nConcluzion\u00e2nd, dezvoltarea economic\u0103 s-a bazat pe avantajul competitiv al for\u0163ei de munc\u0103 ieftin\u0103 \u015fi calificat\u0103. \u00cen contextul problemelor demografice \u015fi ale sistemului educa\u0163ional, dar \u015fi al transform\u0103rii economiei \u015fi al convergen\u0163ei cu UE, acesta atu dispare, ceea ce este firesc dac\u0103 ne dorim dezvoltarea. \u00cen continuare, modelul de cre\u015ftere economic\u0103 ar trebui s\u0103 fie fundamentat pe un mix de politici specific \u0163\u0103rilor dezvoltate: for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eenalt calificat\u0103, infrastructur\u0103 de calitate bun\u0103, predictibilitate \u015fi stabilitate legislativ\u0103, cadru legal stimulativ pentru investi\u0163ii. <\/p>\n \nEnergia <\/strong><\/p>\n \nDatorit\u0103 pozi\u0163iei geografice \u015fi a poten\u0163ialului resurselor naturale, Rom\u00e2nia poate juca un rol important \u00een regiune at\u00e2t prin valorificarea resurselor proprii, c\u00e2t \u015fi printr-un rol activ \u00een redistribuirea resurselor energetice transportate din zona M\u0103rii Caspice, Orientului Mijlociu \u015fi Mediteranei de Est pe pia\u0163a european\u0103. Dac\u0103 proiectele \u00een domeniul energiei nu vor alinia interesele tuturor p\u0103r\u0163ilor, \u00eentrebarea nu va mai fi c\u00e2nd vor demara, ci dac\u0103 acest lucru se va mai \u00eent\u00e2mpla pentru c\u0103 ar putea fi prea t\u00e2rziu, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Green Deal aduce restric\u0163ii pentru acest sector.<\/p>\n \nMediul <\/strong><\/p>\n \nGreen Deal vine cu o serie de oportunit\u0103\u0163i \u015fi de restric\u0163ii. Rom\u00e2nia nu are op\u0163iunea de a nu aplica cerin\u0163ele, \u00eentrebarea nefiind dac\u0103 va exista un impact pentru economie din acest punct de vedere, ci c\u00e2nd va avea loc \u015fi cum poate fi .<\/p>\n \nInfrastructura<\/strong> este vital\u0103 \u00een acest mix. At\u00e2t infrastructura de transport, c\u00e2t \u015fi cea educa\u0163ional\u0103 sau de s\u0103n\u0103tate sunt precare \u015fi au ajuns o amenin\u0163are la adresa perspectivei de cre\u015ftere a economiei. Un punct pozitiv este infrastructura digital\u0103 unde Rom\u00e2nia performeaz\u0103 pe plan european \u015fi poate fi un avantaj \u00een procesul de digitalizare. Totu\u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 aceste proiecte importante, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere proiecte de anvergur\u0103, strategice din perspectiva economic\u0103 \u015fi de securitate na\u0163ional\u0103, cum sunt proiectul Danube Black Sea Gateway Region care \u00ee\u015fi propune s\u0103 sprijine regiunea Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103 pentru a deveni o poart\u0103 atractiv\u0103 pentru transportul maritim, inclusiv pe c\u0103ile navigabile interioare.<\/p>\n \nFiecare dintre capitolele enumerate prezint\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163i, dar \u015fi oportunit\u0103\u0163i. Va depinde de calitatea politicilor publice \u015fi de abordarea lor integrat\u0103 pentru a amplifica poten\u0163ialul lor pozitiv \u015fi pentru a-l dimnua pe cel negativ. Este vorba de un proces de durat\u0103 care necesit\u0103 reforme structurale \u015fi proiecte pe termen lung cu un consens politic \u015fi social privind rolul economiei.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centre nivelul de \u00eencredere al liderilor din mediul de afaceri \u015fi evolu\u0163ia economiei globale exist\u0103 o corela\u0163ie foarte str\u00e2ns\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 raportul PwC Global CEO Survey, lansat la finele lunii ianuarie, la Davos. Dac\u0103 aceast\u0103 corela\u0163ie se va p\u0103stra \u00een 2020, ar trebui s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice globale la 2,4%. Num\u0103rul pesimi\u015ftilor a atins \u00een 2020 un record al ultimilor opt ani, iar cuv\u00e2ntul de ordine a devenit \u201dincertitudine\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[188,14098,1442,13024,7843,13631],"class_list":["post-179887","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-economie","tag-lista","tag-prioritati","tag-prosperitate","tag-siguranta","tag-stabilitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}