{"id":179860,"date":"2020-02-10T12:39:11","date_gmt":"2020-02-10T12:39:11","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179860"},"modified":"2020-02-10T12:39:11","modified_gmt":"2020-02-10T12:39:11","slug":"noi-nu-vedem-nicio-criza-piata-imobiliara-nu-este-supraincalzita-problema-este-ca-avem-prea-multi-bani-dar-nu-avem-prea-multe-proiecte-de-investitii-interne-viabile-cum-a-ajuns-majorarea-salariilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179860","title":{"rendered":"Noi nu vedem nicio criz\u0103, pia\u0163a imobiliar\u0103 nu este supra\u00eenc\u0103lzit\u0103, problema este c\u0103 avem prea mul\u0163i bani dar nu avem prea multe proiecte de investi\u0163ii interne viabile. Cum a ajuns majorarea salariilor s\u0103 fie principala surs\u0103 de cre\u015ftere \u015fi de profit pentru b\u0103nci \u015fi c\u00e2t de dependente sunt de acest lucru"},"content":{"rendered":"

\nCu o carier\u0103 bancar\u0103 de 26 de ani \u00een spate, perioad\u0103 \u00een care a v\u0103zut \u015fi cre\u015fteri \u015fi sc\u0103deri economice, Mihaela B\u00eetu<\/a>, care a preluat de la mijlocul anului trecut conducerea ING Bank Rom\u00e2nia a f\u0103cut joi, la ZF Live<\/a>, un rezumat destul de clar al situa\u0163iei actuale: Chiar dac\u0103 vedem o sc\u0103dere a economiei, nu ne a\u015ftept\u0103m la vreo criz\u0103; salariile vor cre\u015fte \u00een continuare; pia\u0163a imobiliar\u0103 nu este fierbinte, supra\u00eenc\u0103lzit\u0103; toate b\u0103ncile \u015fi noi avem foarte mult\u0103 lichiditate (ING nu mai atrage depozite \u00een euro de la popula\u0163ie pentru c\u0103 nu mai are ce face cu ei, dob\u00e2nzile din Europa fiind negative), d\u0103m credite persoanelor fizice (de consum \u015fi ipotecare), vrem s\u0103 d\u0103m credite companiilor, dar pe corporate nu sunt prea multe proiecte de investi\u0163ii interne viabile, bancabile, firmele rom\u00e2ne\u015fti r\u0103m\u00e2n \u00een continuare slab capitalizate, multina\u0163ionalele fie \u00ee\u015fi folosesc banii lor, fie nu mai fac investi\u0163ii, iar statul nu furnizeaz\u0103 prea multe oportunit\u0103\u0163i (a se vedea c\u0103derea investi\u0163iilor publice).<\/p>\n

\n\u00cen acest context creditele de retail acordate rom\u00e2nilor au ajuns s\u0103 fie pentru ING principala surs\u0103 de cre\u015ftere mai consistent\u0103 \u015fi cea mai profitabil\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere marjele mai mari, duble sau triple, de pe acest segment.<\/p>\n

\nING, o banc\u0103 corporate, cel pu\u0163in a\u015fa este perceput\u0103 \u00een pia\u0163\u0103, a ajuns s\u0103 aib\u0103 65% din portofoliu format din credite de retail, dublu fa\u0163\u0103 de \u00eemprumuturile corporate, ceea ce arat\u0103 c\u00e2t de dramatic\u0103 este schimbarea de structur\u0103 ca o consecin\u0163\u0103 a realit\u0103\u0163ii din pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nVineri, BNR a redus RMO la valut\u0103 (rata rezervelor minime obligatorii, respectiv procentul pe care b\u0103ncile trebuie s\u0103-l depun\u0103 la BNR din totalitatea sumelor atrase \u00een depozit), de la 8% la 6%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 le-a dat \u00eenapoi b\u0103ncilor circa 650 de milioane de euro.<\/p>\n

\nDar ce s\u0103 fac\u0103 b\u0103ncile cu ace\u015fti bani c\u0103 \u015fi a\u015fa sunt pline de lichiditate, depozitele atrase fiind mult mai mari dec\u00e2t creditele acordate, raportul fiind de 70%?<\/p>\n

\nMugur Is\u0103rescu sper\u0103 c\u0103 o parte din bani se vor duce \u00een finan\u0163area statului, ceea ce va cobor\u00ee \u015fi costul de finan\u0163are al Ministerului de Finan\u0163e, iar o parte se va duce \u00een creditarea companiilor care fac export.<\/p>\n

\n\u015ei acum b\u0103ncile au suficiente resurse \u00een valut\u0103 pentru a credita companiile, dar nu au pe cine, pentru c\u0103 a face export independent este foarte greu \u00eentr-o lume globalizat\u0103 unde dac\u0103 nu e\u015fti parte a lan\u0163urilor interna\u0163ionale nu prea ai unde s\u0103 te duci.<\/p>\n

\nR\u0103zboiul comercial din ultimii doi ani a \u00eencetinit comer\u0163ul interna\u0163ional, deci \u015fi cererea de m\u0103rfuri, Germania se chinuie s\u0103 ias\u0103 din recesiune, \u00eentr-o lun\u0103 industria cre\u015fte, \u00een alta scade, Rusia este \u00eenchis\u0103 din cauza sanc\u0163iunilor americanilor, iar acum China, care absorbea o bun\u0103 parte din exporturile lumii, este lovit\u0103 de coronavirus.<\/p>\n

\nReduc\u00e2nd RMO la valut\u0103, Is\u0103rescu mai degrab\u0103 a vrut s\u0103 opreasc\u0103 sc\u0103derea ponderii creditelor \u00een valut\u0103 \u00een totalitatea creditelor acordate \u00een Rom\u00e2nia, care de la 70% \u00een 2008 a ajuns la 37% \u00een acest moment.<\/p>\n

\nS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia are o economie euroizat\u0103, unde pre\u0163urile produselor \u015fi serviciilor sunt legate de evolu\u0163ia cursului leu-euro.<\/p>\n

\nB\u0103ncile nu au prea multe proiecte de investi\u0163ii pentru c\u0103 firmele se finan\u0163eaz\u0103 mai mult de la furnizori care le dau marf\u0103, produse \u015fi servicii, \u00een speran\u0163a c\u0103 vor fi pl\u0103ti\u0163i mai \u00eencolo.<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 aceste produse \u015fi servicii au un cost mai mare, netransparent, dup\u0103 cum spune Mihaela B\u00eetu de la ING, companiile prefer\u0103 s\u0103 se finan\u0163eze de la furnizori dec\u00e2t de la b\u0103nci.<\/p>\n

\nCostul unui credit nu mai reprezint\u0103 o problem\u0103, de\u015fi percep\u0163ia tuturor este c\u0103 dob\u00e2nzile sunt mari iar bancherii sunt ni\u015fte c\u0103m\u0103tari.<\/p>\n

\nUita\u0163i-v\u0103 la ce costuri se finan\u0163eaz\u0103 companiile de pe burs\u0103, de 7-8% la lei, peste dob\u00e2nda unui credit bancar.<\/p>\n

\nMulte proiecte de investi\u0163ii locale nu sunt viabile \u015fi nici bancabile pentru c\u0103 ac\u0163ionarii companiilor pun prea pu\u0163in la b\u0103taie banii lor, \u015fi nici nu vor s\u0103 fac\u0103 parteneriate cu al\u0163i investitori.<\/p>\n

\nProiectele de investi\u0163ii ar trebui s\u0103 fie finan\u0163ate de c\u0103tre ac\u0163ionari, iar capitalul de lucru s\u0103 fie finan\u0163at prin credit bancar.<\/p>\n

\nLa noi toat\u0103 lumea vrea bani de la banc\u0103.<\/p>\n

\nDup\u0103 criz\u0103 domeniul care s-a schimbat cel mai mult este cel al dezvolt\u0103rilor imobiliare, acolo unde investitorii au pus la b\u0103taie mai mult banii lor pentru c\u0103 b\u0103ncile au devenit mult mai prudente.<\/p>\n

\nDin acest motiv vedem at\u00e2t de multe proiecte imobiliare care se dezvolt\u0103 \u015fi unde dezvoltatorii, pentru c\u0103 au pus \u00een joc \u015fi banii lor, pot s\u0103 stea mai mult cu ele \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi de aceea nu scad pre\u0163urile, ci chiar le cresc.<\/p>\n

\nNu \u015ftiu cum va fi anul politic 2020, cu toat\u0103 aceast\u0103 v\u00e2nzoleal\u0103, uite guvernul, nu e guvernul, dar pentru b\u0103nci, \u00een lipsa proiectelor private \u015fi a cre\u015fterii investi\u0163iilor publice, major\u0103rile salariale ale angaja\u0163ilor rom\u00e2ni reprezint\u0103 cea mai important\u0103 surs\u0103 de cre\u015ftere pentru creditare \u015fi pentru profitabilitate.<\/p>\n

\nOrice cre\u015ftere salarial\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 b\u0103ncile pot da mai multe credite, ceea ce \u015fi fac.<\/p>\n

\nBancherii au devenit dependen\u0163i de aceste cre\u015fteri salariale, fie c\u0103 sunt date de stat, fie c\u0103 sunt cele care vin prin cre\u015fterea salariului minim pe economie, fie prin cre\u015fterile date \u00een sectorul privat datorit\u0103 crizei for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu o carier\u0103 bancar\u0103 de 26 de ani \u00een spate, perioad\u0103 \u00een care a v\u0103zut \u015fi cre\u015fteri \u015fi sc\u0103deri economice, Mihaela B\u00eetu, care a preluat de la mijlocul anului trecut conducerea ING Bank Rom\u00e2nia a f\u0103cut joi, la ZF Live, un rezumat destul de clar al situa\u0163iei actuale: Chiar dac\u0103 vedem o sc\u0103dere a economiei, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,82,246,149,77],"class_list":["post-179860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-bani","tag-crestere","tag-investitii","tag-proiecte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179860\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}