{"id":179718,"date":"2020-02-05T09:30:00","date_gmt":"2020-02-05T09:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179718"},"modified":"2020-02-05T09:30:00","modified_gmt":"2020-02-05T09:30:00","slug":"cele-mai-mari-boli-care-au-decimat-planeta-prima-a-omorat-aproape-jumatate-din-populatia-lumii-in-timp-ce-a-doua-a-facut-pana-la-50-de-milioane-de-victime","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179718","title":{"rendered":"Cele mai mari boli care au decimat planeta. Prima a omor\u00e2t aproape  jum\u0103tate din popula\u0163ia lumii, \u00een timp ce a doua a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 la 50 de milioane de victime"},"content":{"rendered":"<p>\nMoartea Neagr\u0103 din secolul al XIV-lea \u015fi Gripa Spaniol\u0103 din 1918 au fost cele mai mari pandemii cu care s-a confruntat omenirea.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPrima a exterminat o treime p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din popula\u0163ia planetei, \u00een timp ce a doua a f\u0103cut&nbsp; p\u00e2n\u0103 la 50 de milioane de victime, cel mai probabil mai multe dec\u00e2t Primul R\u0103zboi Mondial. Cele dou\u0103 tragedii au \u00een comun, pe l\u00e2ng\u0103 anvergura uria\u015f\u0103, \u015fi faptul c\u0103 ambele au ap\u0103rut \u00eentr-un moment sensibil pentru economia planetei.<\/p>\n<p>\nSitua\u0163ia coronavirusului sc\u0103pat se sub control din China a adus \u00een spa\u0163iul public mai multe discu\u0163ii, multe \u00een contradictoriu, at\u00e2t pe tema unei posibile pandemii, c\u00e2t \u015fi pe tema implica\u0163iilor economice ale unei pandemii moderne. \u00cen acest moment nu exist\u0103 studii comprehensive care s\u0103 arate aceste consecin\u0163e, \u00eens\u0103 istoricii au analizat, \u00een m\u0103sura \u00een care le-au permis informa\u0163iile, implica\u0163iile de natur\u0103 economic\u0103 ale pandemiilor cu care s-a confruntat omenirea.<\/p>\n<p>\n\u00centre 1347 \u015fi 1352, Moartea Neagr\u0103 a ucis mai mult de 20 de milioane de oameni \u00een Europa, dup\u0103 unele estim\u0103ri, iar dup\u0103 alte estim\u0103ri, circa 50&nbsp; de milioane de oameni, reprezent\u00e2nd 60% din popula\u0163ia Europei de circa 80 de milioane de locuitori la vremea aceea. O treime p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din \u00eentreaga popula\u0163ie a planetei secolului al XIV-lea a pierit \u00een urma pandemiei, iar popula\u0163ia marilor ora\u015fe \u2013 Paris, Hamburg, Londra \u2013 s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it.<\/p>\n<p>\nMolima a izbucnit \u00een Asia \u015fi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Europa pe nave comerciale. La vremea respectiv\u0103, nimeni nu \u015ftia ce a provocat ciuma. Mul\u0163i ani mai t\u00e2rziu, s-a descoperit c\u0103 sursa au fost bacteriile de la \u015fobolani negri \u015fi de la purici. \u015eobolanii infecta\u0163i \u015fi puricii infecta\u0163i au fost transporta\u0163i la bordul navelor comerciale c\u0103tre Vene\u0163ia, Messina \u015fi alte porturi europene. Din aceste ora\u015fe, ciuma s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu rapiditate \u00een toat\u0103 Europa.<br \/>\n\u201eAt\u00e2t de letal\u0103 a fost boala, \u00eenc\u00e2t au fost cunoscute cazuri de persoane care mergeau s\u0103 se culce bine \u015fi mureau \u00eenainte s\u0103 se trezeasc\u0103 din somn. At\u00e2t de rapid s-a r\u0103sp\u00e2ndit aceasta de la o persoan\u0103 la alta, \u00eenc\u00e2t un medic francez avea impresia c\u0103 o persoan\u0103 bolnav\u0103 ar putea infecta \u00eentreaga lume\u201d, scrie Barbara Tuchman \u00een volumul \u201eA Distant Mirror \u2013 The Calamitous 14th Century\u201d. Ciuma a avut un efect important asupra rela\u0163iei dintre domnii care de\u0163ineau o mare parte din p\u0103m\u00e2ntul din Europa \u015fi \u0163\u0103ranii care lucrau p\u0103m\u00e2ntul. Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii au murit, a devenit din ce \u00een ce mai greu s\u0103 fie g\u0103si\u0163i muncitori care s\u0103 dea cu plugul, s\u0103 recolteze sau s\u0103 produc\u0103 bunuri \u015fi s\u0103 presteze diverse servicii. Astfel, \u0163\u0103ranii au \u00eenceput s\u0103 pretind\u0103 pl\u0103\u0163i mai mari pentru munca pe care o prestau, \u00een vreme ce suveranii \u00eencercau s\u0103 \u00eempiedice salariile s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n<p>\nO lege din Anglia anului 1349 a \u00eencercat s\u0103 for\u0163eze lucr\u0103torii s\u0103 accepte acelea\u015fi venituri pe care le-au primit \u00een 1346. O lege similar\u0103, Statutul muncitorilor, a fost emis\u0103 \u00een 1351. Aceasta spunea c\u0103 fiecare \u015fomer s\u0103n\u0103tos sub 60 de ani trebuie s\u0103 munceasc\u0103 pentru oricine voia s\u0103-l angajeze. Lucr\u0103torii care au \u00eenc\u0103lcat Statutul muncitorilor erau amenda\u0163i \u015fi umili\u0163i \u00een public. \u00cen 1360, pedepsele au devenit mai grave \u2013 muncitorii care cereau salarii mai mari erau \u00een pericol s\u0103 fie trimi\u015fi \u00een \u00eenchisoare \u015fi, dac\u0103 evadau, erau&nbsp; marca\u0163i pe frunte cu litera \u201eF\u201d de la \u201eFugitiv\u201d. De\u015fi popula\u0163ia apt\u0103 de munc\u0103 a sc\u0103zut dramatic din cauza ciumei, suprafe\u0163ele de p\u0103m\u00e2nt \u015fi uneltele nu s-au schimbat. De asemenea, unele animale de ferm\u0103 au murit atunci c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nii sau \u00eengrijitorii lor au murit. Deoarece lucr\u0103torii r\u0103ma\u015fi aveau mai multe instrumente \u015fi mai mult p\u0103m\u00e2nt pentru a fi lucrat, au devenit mai productivi.<\/p>\n<p>\n\u201eC\u00e2nd lucr\u0103torii sunt mai productivi, angajatorii sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 venituri mai mari. Statutul muncitorilor \u015fi legile similare din alte \u0163\u0103ri nu erau foarte eficace \u015fi unii lorzi g\u0103seau anumite porti\u0163e pentru a pl\u0103ti mai mult lucr\u0103torii \u2013 le ofereau un fel de bonusuri care constau \u00een alte bunuri sau beneficii. Al\u0163i proprietari de p\u0103m\u00e2nt au \u00eenceput s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ilegal salarii mai mari. For\u0163a de munc\u0103 devenise foarte scump\u0103 \u015fi astfel salariile au crescut\u201d, noteaz\u0103 istoricul Stephen Broadberry \u00een cartea \u201eBritish Economic Growth, 1270-1870\u201d.<\/p>\n<p>\n\u00cenainte de Moartea Neagr\u0103, num\u0103rul mare al popula\u0163iei a \u00eempiedicat salariile s\u0103 creasc\u0103. Majoritatea \u0163\u0103ranilor nu au avut \u00een vedere p\u0103r\u0103sirea satelor lor pentru a lucra \u00een alt\u0103 parte. Dup\u0103 pandemie, muncitorii au cerut salarii mai mari \u015fi condi\u0163ii de munc\u0103 mai bune. Mul\u0163i domni au fost de acord cu aceste cerin\u0163e, iar cei care nu au au fost de acord au aflat repede c\u0103 al\u0163i lorzi sunt de acord. Boierimea a \u00eenceput s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 are mai pu\u0163in control asupra \u0163\u0103ranilor \u015fi a \u00eenceput s\u0103 schimbe ceea ce producea.<\/p>\n<p>\nDeoarece agricultura necesita mai mul\u0163i muncitori pentru produc\u0163ie, mul\u0163i st\u0103p\u00e2ni de p\u0103m\u00e2nturi s-au orientat c\u0103tre produc\u0163ia de carne de oaie \u015fi l\u00e2n\u0103 din cre\u015fterea oilor, activitate care necesita mai pu\u0163in\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00een vreme ce cererea pentru produsele acestea era foarte mare, noteaz\u0103 istoricul David Routt, \u00een volumul \u201eThe Economic Impact of the Black Death\u201d. Pe m\u0103sur\u0103 ce veniturile \u0163\u0103ranilor au crescut, oamenii au putut s\u0103 cumpere mai multe legume, fructe \u015fi haine \u015fi produc\u0163ia acestor bunuri a crescut. \u00cen cele din urm\u0103, \u0163\u0103ranii au devenit liberi s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de mo\u015fiile de\u0163inute de domni, \u00een vreme ce unii erau chiar capabili s\u0103-\u015fi cumpere propriul teren.<\/p>\n<p>\nEconomia european\u0103 era pe un val de cre\u015ftere atunci c\u00e2nd Ciuma Neagr\u0103 a izbucnit. A sosit aproape de sf\u00e2r\u015fitul unei perioade a Evului Mediu \u00een care via\u0163a urban\u0103 a re\u00eenviat (circa 1000-1300), comer\u0163ul de lung\u0103 distan\u0163\u0103 a fost resuscitat, afacerile \u015fi produc\u0163ia \u00eenfloreau, agricultura de tip feudal a ajuns la maturitate, iar popula\u0163ia a crescut. Moartea Neagr\u0103 a intervenit simultan cu o stagnare economic\u0103 \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, dup\u0103 stingerea epidemiei a fost oferit un impuls economiei europene. \u00cen zona de comer\u0163 \u015fi fabrica\u0163ie, know-how-ul dob\u00e2ndit \u00een perioada premerg\u0103toare molimei a dat na\u015ftere unei concuren\u0163e mai mari, care a r\u0103spl\u0103tit practicile de afaceri mai bune \u015fi preocup\u0103rile semnificative \u015fi mai eficiente. Sensibilitatea mai mare la pia\u0163\u0103 \u015fi reducerea costurilor au r\u0103spl\u0103tit \u00een cele din urm\u0103 consumatorul european cu o gam\u0103 mai larg\u0103 de bunuri la pre\u0163uri mai bune. Privit\u0103 dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, Moartea Neagr\u0103 a fost o tragedie, dar, \u00een cele din urm\u0103, a diminuat impedimentele economice \u015fi a deschis noi oportunit\u0103\u0163i, mai noteaz\u0103 Routt.<\/p>\n<p>\nA doua mare pandemie cu care s-a confruntat planeta a fost a\u015fa-numita Grip\u0103 Spaniol\u0103 care a izbucnit \u00een 1918. Momentul a fost unul cum nu se poate mai inoportun \u2013 marile economii globale se confruntau cu impactul puternic social, psihologic \u015fi economic al Primului R\u0103zboi Mondial. Epidemia de grip\u0103 din 1918-1919 a ucis cel pu\u0163in 40 de milioane de oameni \u00een \u00eentreaga lume \u015fi 675.000 de persoane \u00een Statele Unite, dep\u0103\u015find cu mult num\u0103rul de mor\u0163i din SUA \u00een cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, Coreea \u015fi Vietnam la un loc.<\/p>\n<p>\nPe l\u00e2ng\u0103 virulen\u0163a sa extraordinar\u0103, epidemia din 1918-1919 a fost unic\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 un num\u0103r dispropor\u0163ionat de victime au fost b\u0103rba\u0163i \u015fi femei cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 15 \u015fi 44 de ani, ceea ce a dus la rate de deces extrem de mari \u00een zona persoanelor apte de munc\u0103.<br \/>\n\u201eAm analizat impactul acestui \u015foc asupra cre\u015fterii economice ulterioare folosind date despre statele americane pentru perioada 1919-1930. Analiz\u00e2nd numero\u015fi factori, inclusiv veniturile ini\u0163iale, densitatea, urbanizarea, capitalul uman, climatul, compozi\u0163ia sectorial\u0103 a produc\u0163iei, geografia \u015fi mo\u015ftenirea sclaviei, rezultatele indic\u0103 un efect pozitiv al epidemiei de grip\u0103 asupra cre\u015fterii veniturilor pe cap de locuitor \u00een SUA \u00een timpul anilor 1920\u201d, scrie Elizabeth Brainerd, \u00een volumul intitulat \u201eThe Economic Effects of the 1918 Influenza Epidemic\u201d. Statistica vine \u015fi confirm\u0103 cercetarea studiului: SUA au \u00eenregistrat \u00eentre 1920 \u015fi 1928, p\u00e2n\u0103 la Marea Criz\u0103, o cre\u015ftere economic\u0103 de 42%. Construc\u0163iile noi aproape s-au dublat, iar pia\u0163a bursier\u0103 a crescut cu 20% pe an. Toat\u0103 lumea, de la magna\u0163ii industriali p\u00e2n\u0103 la minerii de c\u0103rbune, \u015fi-a investit economiile \u00een ac\u0163iuni la burs\u0103. PIB-ul arat\u0103 o cre\u015ftere constant\u0103 anual\u0103, \u00een 1923 \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere real\u0103 de aproape 13%.<br \/>\nThomas Garret, economist la Federal Reserve Bank, banca central\u0103 a SUA, realizeaz\u0103 o analiz\u0103 \u00een 2007 asupra posibilelor implica\u0163ii ale unei pandemii moderne \u00een economia global\u0103, plec\u00e2nd de la experien\u0163ele Gripei Spaniole din 1918. \u201eCosturile financiare poten\u0163iale \u015fi impactul num\u0103rului de decese cauzate de o pandemie de grip\u0103 modern\u0103 sugereaz\u0103 un cost ini\u0163ial de c\u00e2teva sute de miliarde de dolari \u015fi sute de mii p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva milioane de decese. Informa\u0163iile despre pandemia de grip\u0103 din 1918 sunt acum utilizate pentru a formula o list\u0103 cu efectele economice posibile ale unei zile moderne de pandemie de grip\u0103 \u015fi modalit\u0103\u0163i posibile de atenuare a gravit\u0103\u0163ii oric\u0103rei pandemii viitoare\u201d, noteaz\u0103 Garret. Av\u00e2nd \u00een vedere corela\u0163ia dintre densitatea popula\u0163iei \u015fi mortalitatea cauzat\u0103 de grip\u0103, ora\u015fele vor avea rate de mortalitate mai mari dec\u00e2t zonele rurale. Cu toate acestea, continu\u0103 economistul, comparat cu 1918, zonele urbane \u015fi rurale sunt mai conectate ast\u0103zi. De asemenea, popula\u0163ia urban\u0103 are un acces mai larg la servicii medicale de calitate prin compara\u0163ie cu popula\u0163ia rural\u0103. Carantinele instaurate ar putea cauza pierderi pentru business pe termen scurt. Unele \u00eentreprinderi ar putea suferi pierderi de venituri care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 50%, estimeaz\u0103 economistul. \u201eAlte afaceri, cum ar fi cele care ofer\u0103 servicii \u015fi produse de s\u0103n\u0103tate, pot experimenta o cre\u015ftere a afacerilor (cu excep\u0163ia cazului \u00een care s-ar instaura o carantin\u0103 complet\u0103). De asemenea, ar putea exista o cre\u015ftere temporar\u0103 a salariilor pentru angaja\u0163ii r\u0103ma\u015fi \u00een unele industrii. Autorul concluzioneaz\u0103 c\u0103 nu au fost realizate p\u00e2n\u0103 acum studii aprofundate \u00een ceea ce prive\u015fte efectele economice ale unei pandemii moderne, \u00eens\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 lumea este mai conectat\u0103 ca niciodat\u0103, cu siguran\u0163\u0103 aceasta s-ar r\u0103sp\u00e2ndi mai repede\u201d, mai noteaz\u0103 Garret \u00een raport.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Moartea Neagr\u0103 din secolul al XIV-lea \u015fi Gripa Spaniol\u0103 din 1918 au fost cele mai mari pandemii cu care s-a confruntat omenirea.&nbsp; Prima a exterminat o treime p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din popula\u0163ia planetei, \u00een timp ce a doua a f\u0103cut&nbsp; p\u00e2n\u0103 la 50 de milioane de victime, cel mai probabil mai multe dec\u00e2t Primul R\u0103zboi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[15570,246,14111,188,438,14021,7606,7794,6266,229,24095,7177,11975,19707,13247],"class_list":["post-179718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-confruntare","tag-crestere","tag-deces","tag-economie","tag-europa","tag-gripa","tag-munca","tag-muncitori","tag-oameni","tag-pamant","tag-planeta","tag-populatie","tag-razboi-mondial","tag-timp","tag-victime"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179718"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179718\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}