\nRom\u00e2nia a devenit \u00een ultimii ani coda\u015fa Europei \u00een privin\u0163a gradului de intermediere financiar\u0103, av\u00e2nd printre cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale creditelor \u015fi activelor bancare. De\u015fi infla\u0163ia a fost \u00een ascensiune, BNR a decis s\u0103 nu majoreze dob\u00e2nda-cheie \u00een 2019, de la nivelul de 2,5%, pentru a nu descuraja creditarea, \u015fi a mizat pe controlul lichidit\u0103\u0163ii din pia\u0163a interbancar\u0103. \u00cen condi\u0163iile \u00een care ascensiunea economiei d\u0103 semne de temperare la nivel european, dar \u015fi pe plan local, \u00een timp ce deficitul bugetar \u015fi deficitul de cont curent sunt pe o pant\u0103 ascendent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, a sus\u0163inut c\u0103 se poate g\u00e2ndi un program de stimulare a credit\u0103rii s\u0103n\u0103toase care s\u0103 preia o parte din locomotiva cre\u015fterii PIB, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi nivelul foarte sc\u0103zut al intermedierii financiare.
\nCea mai mare problem\u0103 pe plan local este \u00een plan fiscal, impun\u00e2ndu-se o corec\u0163ie a deficitului bugetar, dar care s\u0103 nu fie brutal\u0103, ci tolerat\u0103 de economie, \u00een opinia guvernatorului BNR. Deficitul bugetar a dep\u0103\u015fit anul trecut pragul de 3% din PIB, ajung\u00e2nd la 4,64% din PIB. \u00cen anii care au precedat criza financiar\u0103 \u015fi economic\u0103 care a \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 sim\u0163it\u0103 pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 din 2009, expansiunea creditului a contribuit la rate \u00eenalte de cre\u015ftere economic\u0103, \u00eens\u0103 a generat \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163i economice, mare parte din stocul de credite neperformante fiind acordat \u00een anii de boom economic 2007 \u015fi 2008. Creditele \u00een valut\u0103 \u2013 v\u00e2ndute de bancheri \u00een condi\u0163ii relaxate \u00een perioada de boom, c\u00e2nd primeau finan\u0163are ieftin\u0103 de la b\u0103ncile-mam\u0103 din str\u0103in\u0103tate \u2013 au \u00eenregistrat cea mai mare rat\u0103 de neperforman\u0163\u0103. Totodat\u0103, neperforman\u0163a ridicat\u0103 din sectorul IMM-urilor a fost generat\u0103 \u015fi de valul de insolven\u0163e din economie din anii de criz\u0103.
\nRitmul mediu de cre\u015ftere a credit\u0103rii private la nivelul \u00eentregului sistem bancar rom\u00e2nesc a dat semne de revigorare \u00een ultimii ani, pentru ca \u00een 2019 s\u0103 urce p\u00e2n\u0103 la 7,6%, cel mai mare avans din ultimul deceniu, iar soldul \u00eemprumuturilor a ajuns la 267,6 mld. lei. Comparativ, \u00een 2018 viteza medie de cre\u015ftere a credit\u0103rii a fost de 6,6%. Creditul privat total a \u00eenceput anul 2019 cu o cre\u015ftere anual\u0103 surprinz\u0103toare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 u\u015for, la 8%, iar \u00een martie s\u0103 coboare p\u00e2n\u0103 la 7,7%, pas de cre\u015ftere care s-a men\u0163inut \u015fi \u00een aprilie \u015fi mai. Ulterior, viteza credit\u0103rii s-a mai temperat, cobor\u00e2nd \u00een luna iunie la 7,1%. Dup\u0103 primele 9 luni din 2019, creditarea cre\u015ftea cu un ritm mediu de 7,7%, iar p\u00e2n\u0103 la finele anului trecut cre\u015fterea medie a creditului privat a ajuns la 7,6%. Accelerarea ritmului mediu anual al creditului neguvernamental la 7,6% \u00een 2019, cel mai ridicat nivel din 2009, a fost determinat\u0103 de redinamizarea investi\u0163iilor, majorarea veniturilor popula\u0163iei, climatul pozitiv din pie\u0163ele financiare \u015fi nivelul accesibil al costurilor reale de finan\u0163are, apreciaz\u0103 Andrei R\u0103dulescu, director analiz\u0103 macroeconomic\u0103 \u00een cadrul B\u0103ncii Transilvania.
\n\u00cen ultimul trimestru din 2019 s-a observat un proces de decelerare a credit\u0103rii \u00een contextul semnalelor de maturitate ale ciclului economic postcriz\u0103 \u015fi al perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, explic\u0103 economistul de la banca din Cluj. Creditele \u00een lei au continuat s\u0103 fie \u201epe val\u201d, \u00een timp ce \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 au revenit \u00een teritoriul pozitiv, dup\u0103 mai mul\u0163i ani de declin. Creditele \u00een lei au avansat \u00een 2019 cu un ritm de 10,5% an\/an, \u00een timp ce avansul \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103 a fost de 2,3% an\/an. La sf\u00e2r\u015fitul anului trecut ponderea creditului \u00een lei \u00een totalul creditului privat a fost de 67,6%, cel mai ridicat nivel din ultimele dou\u0103 decenii.
\nCreditele \u00een lei au devenit atractive \u00een ultimii ani, odat\u0103 cu sc\u0103derea dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei p\u00e2n\u0103 aproape de costul \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103, dup\u0103 relaxarea politicii monetare de c\u0103tre BNR. Analiz\u00e2nd structura pe monede \u00een luna decembrie 2019, se observ\u0103 c\u0103 \u00eemprumuturile \u00een lei \u015fi-au continuat av\u00e2ntul \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de 9,3% fa\u0163\u0103 de decembrie 2018, \u00een timp ce creditele \u00een valut\u0103 au avut un avans modest, de doar 1,3%, potrivit datelor anun\u0163ate de BNR. Creditele pentru popula\u0163ie \u00een lei au continuat s\u0103 fie motorul principal cresc\u00e2nd cu ritmuri de dou\u0103 cifre, de 13,7%. \u00cen schimb, \u00eemprumuturile pentru companii \u00een lei au avansat \u00een decembrie cu doar 3,2%. Soldul creditului denominat \u00een valut\u0103 a urcat \u00een decembrie 2019 cu 1,3% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2018, \u00een condi\u0163iile \u00een care creditele popula\u0163iei \u00een valut\u0103 au sc\u0103zut cu 8,1%, \u00een timp ce \u00eemprumuturile companiilor \u00een valut\u0103 au crescut cu 8,7%.
\n\u015ei BNR a remarcat revigorarea mai accentuat\u0103 a credit\u0103rii pe segmentul persoanelor fizice. \u201eSegmentul popula\u0163iei a r\u0103mas principalul motor al cre\u015fterii activelor bancare \u00een ultimul an. Persisten\u0163a vulnerabilit\u0103\u0163ilor structurale asociate societ\u0103\u0163ilor nefinanciare cu privire la disciplina la plat\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 laxe, inten\u0163ia mai redus\u0103 a managerilor de firme bancabile s\u0103 intre \u00een rela\u0163ii mai extinse cu b\u0103ncile, gradul de preg\u0103tire a salaria\u0163ilor din b\u0103nci, procedurile bancare de creditare, precum \u015fi finan\u0163area firmelor autohtone de la entit\u0103\u0163i nerezidente au limitat activitatea b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia de creditare a companiilor nefinanciare. Mai mult, randamentele ajustate la risc ale credit\u0103rii popula\u0163iei (\u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte creditul de consum) sunt superioare altor linii de business \u015fi cel mai probabil vor continua s\u0103 orienteze modelul de afaceri al b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia primordial pe segmentul retail\u201d, sus\u0163ine BNR \u00een raportul asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare.
\nPe de alt\u0103 parte, finan\u0163area important\u0103 a firmelor autohtone de c\u0103tre b\u0103ncile nerezidente av\u00e2nd filiale \u00een Rom\u00e2nia, \u00een condi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare de rat\u0103 a dob\u00e2nzii comparativ cu ceea ce este practicat la nivel local, genereaz\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163i macroeconomice asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare din Rom\u00e2nia, men\u0163in\u00e2nd un nivel redus de intermediere financiar\u0103 concomitent cu majorarea datoriei externe private, f\u0103r\u0103 efecte favorabile semnificative la nivel microeconomic (al debitorilor), potrivit BNR. \u00cemprumuturile acordate popula\u0163iei \u00een lei \u015fi valut\u0103 reprezint\u0103 mai mult de jum\u0103tate din soldul total al creditelor private din bilan\u0163urile bancherilor, echivalentul a 143 mld. lei. Finan\u0163\u0103rile pentru popula\u0163ie \u00een moneda na\u0163ional\u0103 \u00eenregistrau la finele lunii decembrie o cre\u015ftere anual\u0103 de 13,7%, p\u00e2n\u0103 la un sold de 108,7 mld. lei. Pe de alt\u0103 parte, \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 pentru persoane fizice au avut un declin de -8,1%, la 34,3 mld. lei.
\nPe segmentul companiilor, creditarea a r\u0103mas modest\u0103, dar ritmul de cre\u015ftere s-a mai revigorat. \u00cemprumuturile \u00een lei pentru firme aveau \u00een ultima lun\u0103 de anul trecut o cre\u015ftere de doar 3,2%, la 72,2 mld. lei, \u00een timp ce creditele corporate \u00een valut\u0103 sunt \u00een cre\u015ftere de 8,7%, la aproape 52,3 mld. lei. Orientarea b\u0103ncilor c\u0103tre creditarea robust\u0103 a popula\u0163iei este \u00een viziunea BNR o caracteristic\u0103 a modelului de afaceri bancar, fiind sprijinit\u0103 de randamentele ajustate la risc superioare celor ob\u0163inute din creditarea societ\u0103\u0163ilor nefinanciare.
\n\u00cemprumuturile acordate sectorului privat \u00een lei \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere anual\u0103 de 9,3%, soldul creditelor \u00een lei ajung\u00e2nd la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2018 la 181 mld. lei, conform BNR. \u00cemprumuturile private \u00een valut\u0103 au revenit \u00een 2019 \u00een teritoriu pozitiv, dup\u0103 declinul din 2018. \u00cen luna decembrie 2019, stocul creditelor \u00een valut\u0103 a ajuns la echivalentul a 86,6 mld. lei. Revenirea pe plus a credit\u0103rii \u00een valut\u0103 a fost influen\u0163at\u0103 \u00een special de \u00eemprumuturile acordate companiilor nefinanciare, dar \u015fi de efectul statistic al cre\u015fterii cursului de schimb leu\/euro. Rom\u00e2nii au continuat \u00een 2019 s\u0103 se orienteze \u015fi spre credite cu dob\u00e2nzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dob\u00e2nzi fixe a dep\u0103\u015fit 25% \u00een cazul \u00eemprumuturilor ipotecare \u015fi s-a \u00eendreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Rom\u00e2nii au \u00eenceput din a doua parte a anului 2017 s\u0103 se orienteze mai mult c\u0103tre creditele cu dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103 \u015fi au continuat \u015fi \u00een 2018 \u015fi \u00een 2019.
\nDin 2019, BNR a limitat gradul de \u00eendatorare al popula\u0163iei, dup\u0103 modelul aplicat \u00eenainte de 2007, c\u00e2nd Rom\u00e2nia nu era \u00een Uniunea European\u0103. Practic, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anului 2019 au \u00eenceput s\u0103 se aplice noile reguli privind restric\u0163ionarea credit\u0103rii popula\u0163iei prin limitarea gradului de \u00eendatorare \u00een cazul creditelor de consum \u015fi ipotecare, dup\u0103 ce decizia a fost adoptat\u0103 de Consiliul de Administra\u0163ie al BNR \u00een toamna anului 2018. BNR a limitat gradul de \u00eendatorare al popula\u0163iei la un nivel mai sc\u0103zut. \u00cen cazul \u00eemprumuturilor \u00een lei, gradul maxim de \u00eendatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, \u00een timp ce pentru creditele \u00een valut\u0103 este de 20%, at\u00e2t pentru \u00eemprumuturile ipotecare, c\u00e2t \u015fi pentru cele de consum. \u00cens\u0103, pentru fiecare banc\u0103, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la aceast\u0103 limitare, \u00een anumite condi\u0163ii.
\n\u00cen urma aplic\u0103rii acestei limit\u0103ri, gradul de \u00eendatorare a \u00eenregistrat o diminuare important\u0103. Astfel, gradul de \u00eendatorare median pentru creditele noi, acordate \u00een perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, \u00een sc\u0103dere cu 9 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia din 2018, potrivit BNR. Comparativ cu anul 2018, propor\u0163ia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de \u00eendatorare peste 45% a sc\u0103zut de la 49% la 13% \u00een perioada martie-septembrie 2019. Creditul nou-acordat popula\u0163iei s-a majorat cu 7%, \u00een termeni anuali, \u00een perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, ating\u00e2nd cea mai ridicat\u0103 valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, cre\u015fterea fiind sus\u0163inut\u0103 \u00een principal de avansul creditului de consum negarantat (+17%), conform datelor BNR. De\u015fi \u00eemprumuturile ipotecare standard au crescut cu 12% \u00een perioada analizat\u0103, aceast\u0103 evolu\u0163ie a fost contrabalansat\u0103 de dinamica segmentului Prima cas\u0103, care a sc\u0103zut cu 34% \u00een contextul strategiei guvernamentale de reducere treptat\u0103 a plafonului anual de garan\u0163ii alocate acestui program.
\n\u00cen scenariul central, Banca Transilvania anticipeaz\u0103 decelerarea ritmului anual al creditului neguvernamental la 5,7% \u00een 2020 \u015fi 5% \u00een 2021, urmat\u0103 de redresare la 5,1% \u00een 2022. De\u015fi au avansat cu vitez\u0103 mai mare, creditele private totale nu au reu\u015fit anul trecut s\u0103 prind\u0103 din urm\u0103 depozitele, care cresc cu o vitez\u0103 mai mare, de 9,5%, soldul economiilor popula\u0163iei \u015fi companiilor la b\u0103nci ajung\u00e2nd la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019 la 367,7 mld. lei. \u00cen decembrie 2019, depozitele companiilor \u015fi popula\u0163iei au crescut cu 11,5% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2018, cel mai mare avans fiind \u00eenregistrat de soldul depozitelor \u00een valut\u0103. \u00cen termeni reali, depozitele s-au majorat cu 7,2%. Cea mai mare cre\u015ftere a fost \u00eenregistrat\u0103 de soldul depozitelor \u00een valut\u0103, care a urcat cu 15,3%, la echivalentul a 126 mld. lei. Din aceast\u0103 sum\u0103, mai bine de 70% reprezint\u0103 economiile popula\u0163iei \u00een valut\u0103, care s-au majorat cu 16,5%, la aproape 91,3 mld. lei, \u00een timp ce depozitele deschise de companii au crescut cu 12,3%, la 34,7 mld. lei. \u00cen acela\u015fi timp, soldul depozitelor \u00een lei a urcat cu 9,7%, la 241,7 mld. lei, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een propor\u0163ii echilibrate \u00eentre popula\u0163ie, cu economii de 131 mld. lei (+9%), \u015fi firme, cu depozitele de 110 mld. lei (+10,5%).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Situa\u0163ia macroeconomic\u0103 a r\u0103mas stabil\u0103 \u00een ultimii ani, PIB-ul Rom\u00e2niei fiind \u00een teritoriu pozitiv \u015fi \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri record \u00een Europa, iar creditarea a \u00eencercat s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu economia. Cre\u015fterea credit\u0103rii a fost \u00eens\u0103 sub ascensiunea nominal\u0103 a PIB-ului, iar ponderea creditului bancar privat \u00een PIB a r\u0103mas la un nivel modest, de circa 26 – 27%, cea mai sc\u0103zut\u0103 valoare din ultimul deceniu. Ce urmeaz\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[7736,557,246,439,188,438,10884,22346,7931,18388,33195,6546,8327,15704,6578],"class_list":["post-179686","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-credit","tag-creditare","tag-crestere","tag-depozite","tag-economie","tag-europa","tag-incercare","tag-inregistrare","tag-pib","tag-pondere","tag-prindere","tag-privat","tag-scadere","tag-teritoriu","tag-viteza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179686","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179686"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179686\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}