\n\u201eAm ajuns s\u0103 fac toate lucrurile care necesit\u0103 concentrare acas\u0103, \u00een weekend sau \u00een prima parte a zilei, \u00eenainte de a pleca la birou. Glumesc, mai nou, c\u0103 am ajuns s\u0103 muncesc acas\u0103 \u015fi s\u0103 vin la birou pentru distrac\u0163ie, socializare \u015fi pentru a vedea \u015fi ceilal\u0163i c\u0103 muncesc\u201d, \u00eemi spune Anca, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani, angajat\u0103 \u00een domeniul unei industrii creative, pe care am provocat-o la o discu\u0163ie despre via\u0163a la birou. \u201eDincolo de discu\u0163iile cu colegii \u2013 interesante, de ce s\u0103 nu recunosc, \u015fi greu de ignorat pentru c\u0103 sunt la c\u00e2\u0163iva centimetri distan\u0163\u0103 de mine \u2013 m\u0103 lovesc \u015fi de alt tip de distrageri, cum ar fi, de pild\u0103, lumina artificial\u0103 pe care o prefer\u0103 unii, \u00een detrimentul celei naturale (aproape inexistente) \u015fi care creeaz\u0103 conflicte la birou \u00een anumite zile. La acestea se adaug\u0103 chiar \u015fi \u00abdiver\u015fi factori meteorologici de interior\u00bb: curen\u0163ii crea\u0163i de persoanele care deschid un geam la c\u00e2\u0163iva metri distan\u0163\u0103 \u00een partea opus\u0103 a biroului \u015fi care ajung, aproape la ore fixe, \u015fi la mine, \u00een fiecare zi\u201d, continu\u0103 ea.
\nAna-Maria (25 de ani), angajat\u0103 \u00een domeniul v\u00e2nz\u0103rilor, poveste\u015fte \u015fi ea ca r\u0103spuns al \u00eentreb\u0103rii pe care am lansat-o pe re\u0163eaua de resurse umane LinkedIn \u201eCum v\u0103 sim\u0163i\u0163i \u00een mediul \u00een care munci\u0163i acum \u015fi cum ar ar\u0103ta birourile ideale?\u201d: \u201eAm realizat \u00een ultima vreme c\u0103 nu sunt mare fan\u0103 a open space-ului \u015fi am mai \u00eent\u00e2lnit colegi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aceea\u015fi p\u0103rere, chiar dac\u0103 sunt \u015fi unii care spun c\u0103 nu se simt deranja\u0163i de asta. Din punctul meu de vedere, open space-ul poate fi deranjant \u00een special pentru persoanele a c\u0103ror slujb\u0103 presupune ca principal\u0103 activitate vorbitul la telefon, cum ar fi \u00een cazul meu v\u00e2nz\u0103rile. C\u00e2nd am \u015fedin\u0163e importante prefer s\u0103 \u00eemi rezerv o sal\u0103 de \u015fedin\u0163e, dar am remarcat c\u0103 anumi\u0163i oameni nu se simt confortabil s\u0103 blocheze o sal\u0103 de 10 oameni doar pentru ei.\u201d Pe de alt\u0103 parte, sesizeaz\u0103 ea, exist\u0103 \u015fi avantajul comunic\u0103rii mai u\u015foare, mai ales \u00een contextul unor rela\u0163ii armonioase. \u201eNu \u015ftiu cum ar fi cu cubicles, dar mi-ar pl\u0103cea s\u0103 am ocazia s\u0103 testez asta. Totu\u015fi, biroul ideal ar fi unul care are, cel mai probabil, mai multe oportunit\u0103\u0163i de camere\/s\u0103li, care pot fi rezervate \u00een func\u0163ie de nevoile angaja\u0163ilor\u201d, spune t\u00e2n\u0103ra. Florin, angajat \u00een domeniul unei companii din industria vinurilor, \u00eemi r\u0103spunde pe aceea\u015fi platform\u0103 scurt \u015fi la obiect: \u201eOpen space-ul scade productivitatea; recomand remote\u201d.<\/p>\n
\n
\nAm postat \u00eentrebarea pornind de la un articol recent publicat de Financial Times din care reie\u015fea c\u0103 spa\u0163iile de birouri moderne din toat\u0103 lumea tind s\u0103 \u00ee\u015fi mic\u015foreze suprafa\u0163a alocat\u0103 unei persoane, pere\u0163ii dintre angaja\u0163i dispar tot mai mult \u015fi birourile reprezint\u0103 o modalitate pentru organiza\u0163ii de a-\u015fi eficientiza costurile, dar \u015fi de a genera energie creativ\u0103 de la din ce \u00een ce mai mul\u0163i angaja\u0163i. Potrivit speciali\u015ftilor cita\u0163i \u00een presa interna\u0163ional\u0103, aceste trenduri genereaz\u0103, de multe ori, rezultatele opuse. Un studiu publicat de Harvard Business School \u00een 2018, care a urm\u0103rit angaja\u0163ii din dou\u0103 companii \u00eenainte \u015fi dup\u0103 ce birourile lor au dob\u00e2ndit un design nou, \u00een care pere\u0163ii au fost d\u0103r\u00e2ma\u0163i, la fel \u015fi u\u015file \u015fi alte limite spa\u0163iale, a descoperit c\u0103 angaja\u0163ii au reac\u0163ionat ignor\u00e2ndu-se. Interac\u0163iunile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 au sc\u0103zut cu 70% \u00een favoarea comunic\u0103rii digitale. Cum stau lucrurile \u00een birourile de la noi?<\/p>\n
\nLocul unde toate informa\u0163iile se afl\u0103 doar la o strigare<\/strong><\/p>\n \n\u201eSpa\u0163iul deschis de birouri este o abordare de design care r\u0103spunde \u00een primul r\u00e2nd unor cerin\u0163e f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu productivitatea. Este vorba despre necesitatea de a ob\u0163ine costuri mai mici de amenajare \u015fi o mai mare flexibilitate a spa\u0163iului\u201d, crede Alexandru Dincovici, sociolog, general manager al companiei Izibiz Consulting. Open space-urile sunt asociate mai degrab\u0103 cu multina\u0163ionalele \u015fi start-up-urile din zona de IT&C pentru c\u0103 au ap\u0103rut \u00eempreun\u0103 cu noile spa\u0163ii de birouri, \u00een cl\u0103diri construite recent, cu alte standarde \u015fi cerin\u0163e \u015fi f\u0103r\u0103 o \u00eemp\u0103r\u0163ire predefinit\u0103 a spa\u0163iului. Sociologul aminte\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 practic, \u00eenainte de aceste cl\u0103diri moderne, open space-ul era mai ales \u00eent\u00e2lnit \u00een fabrici \u015fi alte c\u00e2teva tipuri de \u00eentreprinderi, dar nu neap\u0103rat pentru c\u0103 oamenii \u00ee\u015fi doreau s\u0103 lucreze \u00een acest tip de spa\u0163ii, ci pentru c\u0103 sediile de companie se aflau \u00een cl\u0103diri deja compartimentate. \u201eProblema principal\u0103 a spa\u0163iilor de birouri deschise este c\u0103 la un moment dat designul a devenit mai important dec\u00e2t func\u0163ia \u015fi acestea au \u00eenceput s\u0103 fie adoptate cu tot cu discursul de promovare din spatele lor f\u0103r\u0103 niciun fel de g\u00e2ndire critic\u0103\u201d, crede Alexandru Dincovici. El mai observ\u0103 c\u0103 open space-ul a devenit deodat\u0103 o mod\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de o sumedenie de companii dornice s\u0103 devin\u0103 mai moderne, mai creative \u015fi s\u0103 atrag\u0103 angaja\u0163i mai buni. Pentru c\u0103, de altfel, aceasta este una dintre promisiunile implicite ale open space-ului: \u00eentr-un spa\u0163iu mare, liber, vor \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 idei, angaja\u0163ii vor colabora mai bine, se vor na\u015fte inova\u0163ii m\u0103re\u0163e (chiar \u015fi \u00een lipsa unui proces de inovare) \u015fi firma va prospera. Nu va mai fi nevoie de \u00eent\u00e2lniri de raportare \u00eentre departamente (chiar dac\u0103 \u00een unele open space-uri singurele spa\u0163ii \u00eenchise sunt s\u0103lile destinate \u00eent\u00e2lnirilor de acest tip) \u015fi mailuri inutile pentru c\u0103 toate informa\u0163iile se afl\u0103 la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163. Sau la o strigare, constat\u0103 el. Lucrurile nu stau \u00eens\u0103 tot timpul conform a\u015ftept\u0103rilor angajatorilor. \nZidurile din c\u0103\u015fti<\/strong><\/p>\n \nEfectele psihologice asupra angaja\u0163ilor nu lipsesc \u015fi sunt din ce \u00een ce mai evidente, \u00eentr-o pia\u0163\u0103 a muncii constr\u00e2ns\u0103 tot mai mult de num\u0103rul redus al angaja\u0163ilor. Lavinia \u0162\u00e2nculescu este doctor \u00een psihologie, membru al Asocia\u0163iei de Psihologie Industrial\u0103 \u015fi Organiza\u0163ional\u0103, tutore pentru cursul de diagnoz\u0103 organiza\u0163ional\u0103, consultant organiza\u0163ional, lector universitar \u015fi psihanalist de formare analitic\u0103. Ea citeaz\u0103 editi\u0163ia din noiembrie-decembrie 2019 a Harvard Business Review, unde autorii vorbesc despre inten\u0163ia ini\u0163ial\u0103 de a ob\u0163ine, prin intermediul spa\u0163iilor deschise, un grad mai ridicat de interac\u0163iune \u00eentre colegi, dar, mai ales, de interac\u0163iune optim\u0103 \u015fi \u201emeaningful\u201d (cu sens) \u00eentre membrii aceluia\u015fi proiect sau care au acelea\u015fi misiuni de consultan\u0163\u0103. Efectul creat, sesizeaz\u0103 ea, pare a fi unul opus: \u201eAngaja\u0163ii tind s\u0103 se izoleze tot mai mult, \u00een loc s\u0103 colaboreze mai mult, din mai multe motive. Unul, \u015fi poate cel mai important motiv, este lipsa alegerii. Birourile de tip deschis aresteaz\u0103 op\u0163iunea angaja\u0163ilor de a reflecta, de a se retrage \u00eentr-un temenos dedicat concentr\u0103rii pe sarcin\u0103\u201d, observ\u0103 Lavinia \u0162\u00e2nculescu. Acest for interior este creat, prin urmare, prin izolarea fonic\u0103 (prin intermediul c\u0103\u015ftilor sau, explic\u0103 ea, al activ\u0103rii acelei urechi surde pe care fiecare dintre noi suntem capabili s\u0103 o activ\u0103m atunci c\u00e2nd nu dorim s\u0103 auzim sau c\u00e2nd ne dorim s\u0103 select\u0103m un anumit tip de con\u0163inut informa\u0163ional) sau chiar \u015fi vizual\u0103 (lipsa contactului vizual chiar cu colegii apropia\u0163i ca distan\u0163\u0103). \u201e\u00cen timp \u00eens\u0103, aceast\u0103 izolare artificial\u0103 \u015fi programat\u0103 poate conduce la fenomene de inadecvare \u00een raport cu ceilal\u0163i, alienare \u015fi chiar separare de ceilal\u0163i, respectiv de organiza\u0163ie\u201d, constat\u0103 psihologul. \nEntertainment p\u00e2n\u0103 la burnout?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen \u00eencercarea de a contribui la relaxarea angaja\u0163ilor, unele organiza\u0163ii echipeaz\u0103 spa\u0163iile de lucru precum spa\u0163iile de gr\u0103dini\u0163\u0103 sau spa\u0163iile de distrac\u0163ie (entertainment). \u201eNu abuzez de aceste afirma\u0163ii, ci le explic: hamacele, spa\u0163iile \u00een care te po\u0163i \u00eentinde cu totul (gen paturi, canapele\/fotolii lungi), dar care nu sunt plasate \u00een spa\u0163iile de birouri cu scopul de odihn\u0103 la pr\u00e2nz (m\u0103car dac\u0103 ar avea acest scop declarat, precum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een organiza\u0163iile japoneze), scaunele de tip scoic\u0103, toate aceste spa\u0163ii induc o postur\u0103 corporal\u0103 care conduce la intrarea corpului \u00eentr-un alt mod (modul de somn) sau \u00eentr-o alt\u0103 stare psihic\u0103 (o stare fetal\u0103, de regresie la stadii de copil\u0103rie mic\u0103)\u201d, observ\u0103 ea. \u00cen ultimii ani, companiile s-au concentrat tot mai mult pe transformarea locului de munc\u0103 \u00eentr-unul care s\u0103 includ\u0103 \u015fi elemente de relaxare (nu pu\u0163ine sunt firmele care au spa\u0163ii de jocuri, iar \u00een unele situa\u0163ii se vorbe\u015fte chiar \u015fi despre baruri cu prosecco). Acestea sunt beneficii \u00een industrii \u00een care competi\u0163ia pentru a recruta angaja\u0163ii cei mai buni este foarte mare \u015fi care conteaz\u0103 de multe ori atunci c\u00e2nd alegi compania \u00een care vrei s\u0103 lucrezi. Teoretic, ele arat\u0103 c\u0103 firmele care le ofer\u0103 sunt mai centrate pe angaja\u0163i \u015fi pe bun\u0103starea lor dec\u00e2t cele care nu includ \u015fi astfel de beneficii \u00een pachetul de angajare. \u201eLa fel ca \u00een cazul open space-ului, menirea ini\u0163ial\u0103 a acestui tip de beneficii era o cre\u015ftere a coeziunii echipei. La limit\u0103, le putem considera un soi de variant\u0103 mai ieftin\u0103 \u015fi internalizat\u0103 a team buildingului, pentru c\u0103 dau na\u015ftere unor situa\u0163ii \u00een care interac\u0163ionezi cu colegii \u00eentr-un context mai pu\u0163in formal, av\u00e2nd ocazia s\u0103 afli mai multe despre ei \u015fi s\u0103 creezi leg\u0103turi mai solide la locul de munc\u0103\u201d, descrie \u015fi Alexandru Dincovici menirea acestor spa\u0163ii. Dar \u015fi \u00een cazul acestor tipuri de beneficii, observ\u0103 el, dac\u0103 ne dorim ca ele s\u0103 func\u0163ioneze pentru firm\u0103 \u015fi nu \u00een detrimentul ei, este nevoie s\u0103 construim un anumit tip de structur\u0103 cu obiective \u015fi moduri de \u00eentrebuin\u0163are ceva mai clare \u015fi coerente cu organiza\u0163ia, principiile \u015fi valorile acesteia \u2013 \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori ca ele s\u0103 lipseasc\u0103. \u201eNu este suficient s\u0103 cumperi PlayStation pentru a avea angaja\u0163i ferici\u0163i. Nu se vor juca niciodat\u0103 dac\u0103 au prea mult de lucru sau dac\u0103 atmosfera de la locul de munc\u0103 este prea tensionat\u0103 \u015fi nici dac\u0103 cineva le monitorizeaz\u0103 orele de joac\u0103 \u015fi le atrage aten\u0163ia la final de lun\u0103\u201d, constat\u0103 sociologul. \u00cen plus, cele mai multe dintre aceste elemente de relaxare sunt construite destul de simplist, la o extrem\u0103 a unei linii care are \u00een cap\u0103t scris joac\u0103 \u015fi \u00een cel\u0103lalt munc\u0103, \u015fi de aceea se poate ajunge s\u0103 ai de ales \u00een anumite cl\u0103diri \u00eentre baruri \u015fi birouri, f\u0103r\u0103 nimic \u00eentre ele. \u201eUnul dintre pericolele integr\u0103rii \u00een via\u0163a \u015fi spa\u0163iul de la birou a unor aspecte care \u0163in mai degrab\u0103 de via\u0163a personal\u0103 este chiar estomparea liniilor dintre cele dou\u0103. Aici se poate ajunge \u015fi printr-o flexibilizare excesiv\u0103 a muncii (angaj\u0103m doar PFA\/SRL) \u015fi prin glorificarea unui soi de telemunc\u0103 rebranduit (\u00abpo\u0163i munci de oriunde, chiar \u015fi de acas\u0103\u00bb e periculos de aproape de situa\u0163ia \u00een care ajungi s\u0103 dormi la birou), dar \u015fi prin integrarea loisirului \u00een spa\u0163iul de munc\u0103 dintr-un efort excesiv de reten\u0163ie a angaja\u0163ilor\u201d, conchide Alexandru Dincovici. \nExerci\u0163ii pentru \u201ea func\u0163iona normal”<\/strong><\/p>\n \nSimona Ches\u0103raicu a muncit vreme de mai mul\u0163i ani \u00een mari companii, ajung\u00e2nd ca la un moment dat s\u0103 coordoneze departamentul de resurse umane al unei multina\u0163ionale. Acum este \u00eens\u0103 psihoterapeut \u015fi profesor calificat \u00een mindfulness (o disciplin\u0103 care ne ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u00een prezent). \u201eOrganizarea spa\u0163iului de munc\u0103 \u2013 birouri deschise sau compartimentate, suprafa\u0163a alocat\u0103 unui angajat, facilit\u0103\u0163i pe care le au angaja\u0163i la dispozi\u0163ie (buc\u0103t\u0103rie, sal\u0103 de relaxare, de lectur\u0103, de sport etc.) \u2013 este unul dintre factorii de igien\u0103 \u015fi este unul foarte important. Ne petrecem o treime din zi, uneori chiar mai mult, la birou. Acest loc trebuie s\u0103 corespund\u0103 unui standard de s\u0103n\u0103tate \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor anagaja\u0163ilor\u201d, crede \u015fi Simona Ches\u0103raicu. Birourile moderne influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod diferit via\u0163a \u015fi activitatea angaja\u0163ilor \u2013 pe de o parte sunt unii care se simt confortabil \u015fi bine, relaxa\u0163i \u00eentr-un astfel de spa\u0163iu\/birou; dup\u0103 cum exist\u0103 \u015fi angaja\u0163i pentru care acest aspect este un factor de stres, de disconfort \u015fi de oboseal\u0103. \u201eSunt persoane (\u015fi aici ne putem g\u00e2ndi la o serie de tr\u0103s\u0103turi psihice, de temperament \u015fi de personalitate) pentru care munca \u00eentr-un spa\u0163iu cu \u00eenc\u0103 100 de persoane, \u00eentr-o apropiere fizic\u0103 mare, poate s\u0103 fie un factor disturbator, stresant; pentru astfel de persoane este obositor \u015fi complicat s\u0103 petreac\u0103 cele 8, 9 ore de munc\u0103 \u00een birou. Pentru o persoan\u0103 care se simte confortabil \u00een apropierea \u015fi prezen\u0163a mai multor persoane, biroul open space va fi unul \u00een regul\u0103 si potrivit\u201d. \u00cen lista lung\u0103 de motive din cauza c\u0103rora nu mai suntem at\u00e2t de conecta\u0163i la prezent putem include \u2013 pentru unii angaja\u0163i \u2013 \u015fi munca \u00een open space: aceasta poate fi o piedic\u0103 \u00een a se concentra pe sarcinile de munc\u0103; pot fi u\u015for distra\u015fi de zgomot, de discu\u0163iile \u00eentre colegi, de faptul c\u0103 cineva se mi\u015fc\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een jur. \u201eEficien\u0163a \u015fi productivitatea lor este afectat\u0103. \u015ei astfel ajungem la frustrare, insatisfac\u0163ie, stres, burnout \u015fi chiar \u00eemboln\u0103viri\u201d, constat\u0103 ea. Mindfulness, domeniu pe care s-a specializat \u00een ultimii ani, este practica care ne ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u00een prezent, s\u0103 ne dezvolt\u0103m acele abilit\u0103\u0163i care s\u0103 ne ajute s\u0103 st\u0103m cu mintea c\u00e2t mai mult timp conectat\u0103 la momentul prezent, la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u015fi aici. \u201eAvem nevoie mai mult ca niciodat\u0103 s\u0103 tr\u0103im mai \u00abmindful\u00bb, s\u0103 fim mai aten\u0163i \u015fi mai con\u015ftien\u0163i, mai prezen\u0163i \u00een via\u0163a noastr\u0103. Toate aspectele vie\u0163ii noastre au c\u0103p\u0103tat o complexitate foarte mare, greu de imaginat pentru bunicii no\u015ftri acum 50 de ani, de exemplu. \u201eTotul este mult mai sofisticat, mai agitat, mai haotic. Ritmul cu care se desf\u0103\u015foar\u0103 totul \u00een via\u0163a noastr\u0103 acum este unul extrem de rapid. Suntem expu\u015fi \u00een permanen\u0163\u0103 unei multitudini de stimuli, unor schimb\u0103ri la care trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m cu o vitez\u0103 foarte mare, care ne solicit\u0103 reursele \u015fi capabilit\u0103\u0163ile. Practica mindfulness este un ajutor, un mijloc de a g\u0103si echilibrul \u015fi starea de bine de care avem nevoie pentru a \u00abfunc\u0163iona normal\u00bb\u201d. \nOpen office-ul, obiect de studiu pentru psihologi \u015fi cercet\u0103tori<\/strong><\/p>\n \n\u2022 Open office-ul sau open space-ul a fost conceput ini\u0163ial de o echip\u0103 din Hamburg, Germania, \u00een anii 1950, pentru a stimula comunicarea \u015fi ideile echipei. The New Yorker observ\u0103 c\u0103 acest tip de birouri dezvolt\u0103 acum exact contrariul obiectivelor pentru care au fost create. \u00cen iunie 1977, o mare companie petrolier\u0103 din Canada a solicitat unui grup de psihologi de la Universitatea Calgary s\u0103 \u00eei monitorizeze pe angaja\u0163ii care f\u0103ceau tranzac\u0163ia de la un birou tradi\u0163ional la unul deschis. Ei au evaluat gradul de satisfac\u0163ie a angaja\u0163ilor referitor la mediul de lucru, precum \u015fi nivelurile de stres, performan\u0163a la locul de munc\u0103 \u015fi rela\u0163iile interpersonale \u00eenainte de tranzi\u0163ie, patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 aceast\u0103 trecere \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, la \u015fase luni dup\u0103. Noul spa\u0163iu s-a dovedit a fi pentru angaja\u0163i disruptiv, stresant \u015fi \u00eempov\u0103r\u0103tor.<\/p>\n \n\u2022 \u00centr-un studiu din 2005 care analiza organiza\u0163iile din Statele Unite, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 abilitatea angaja\u0163ilor de a controla mediul avea un efect semnificativ asupra coeziunii \u015fi satisfac\u0163iei echipei. Atunci c\u00e2nd angaja\u0163ii nu puteau s\u0103 schimbe modul \u00een care ar\u0103tau lucrurile sau s\u0103 ajusteze lumina \u015fi temperatura \u00een func\u0163ie de modul \u00een care voiau, izbucneau discu\u0163ii conflictuale \u00een birouri.<\/p>\n \n\u2022 \u00cen 2011, psihologul organiza\u0163ional Matthew Davis a rev\u0103zut peste 100 de studii despre mediul de lucru al angaja\u0163ilor. El a descoperit c\u0103, de\u015fi spa\u0163iile open space se refer\u0103 la un sens simbolic al unei misiuni organiza\u0163ionale, s\u0103 \u00eei determine pe angaja\u0163i s\u0103 se simt\u0103 ca parte dintr-o companie inovatoare, relaxat\u0103, acestea afectau aten\u0163ia, productivitatea, g\u00e2ndirea creativ\u0103 \u015fi satisfac\u0163ia acestora. Prin compara\u0163ie cu spa\u0163iile de munc\u0103 standard, angaja\u0163ii aveau parte de interac\u0163iuni tot mai dese, de niveluri mai mari de stres \u015fi mai sc\u0103zute de concentrare \u015fi motivare. David Craig a studiat mai mult de 38.000 de angaja\u0163i \u015fi a ajuns la concluzia c\u0103 \u00eentreruperile colegilor influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod negativ productivitatea \u015fi, cu c\u00e2t un angajat era mai sus \u00een ierarhia organiza\u0163ional\u0103, cu at\u00e2t se confrunta mai des cu acest tip de \u00eentreruperi.<\/p>\n \n\u2022 Un alt studiu citat de The New Yorker, mai recent, realizat pe mai mult de 2.400 de angaja\u0163i din Danemarca, relev\u0103 o nou\u0103 descoperire: Jan Pejtersen \u015fi colegii lui au descoperit c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul oamenilor dintr-o singur\u0103 camer\u0103 cre\u015ftea, num\u0103rul angaja\u0163ilor care \u00ee\u015fi luau concedii de s\u0103n\u0103tate cre\u015ftea. Angaja\u0163ii din birouri cu dou\u0103 persoane \u00ee\u015fi luau, \u00een medie, cu 50% mai multe concedii de s\u0103n\u0103tate dec\u00e2t cei \u00een birouri dedicate unei singure persoane, iar cei care lucrau \u00een birouri deschise \u00ee\u015fi luau, \u00een medie, cu 62% mai multe zile libere.<\/p>\n \n\u2022Psihologii Gary Evans \u015fi Dana Johnson de la Universitatea Cornell au descoperit c\u0103 angaja\u0163ii care erau expu\u015fi la zgomotul din open office timp de trei ore aveau un nivel crescut al epinefrinei, asociat cu r\u0103spunsul la certuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Open space, cafea gratuit\u0103, mese de ping-pong sau hamace de relaxare \u2013 sunt c\u00e2teva dintre facilit\u0103\u0163ile birourilor moderne, create pentru r\u0103sf\u0103\u0163ul \u015fi stimularea creativit\u0103\u0163ii \u015fi comunic\u0103rii \u00eentre angaja\u0163ii prezentului. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd toate aceste beneficii genereaz\u0103 efectul opus?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,512],"tags":[192,9156,9879,7952,7260,307,9647,30806,246,207,32492,7470,7606,80,12025,225,13009],"class_list":["post-179658","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-revista-bm","tag-angajati","tag-anulare","tag-beneficii","tag-birou","tag-birouri","tag-cafea","tag-comunicare","tag-creare","tag-crestere","tag-design","tag-efect","tag-gratuit","tag-munca","tag-refuz","tag-relaxare","tag-spatiu","tag-stimulare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179658","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179658"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179658\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nAlexandru Dincovici noteaz\u0103 c\u0103 open space-ul anuleaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd no\u0163iunea de intimitate \u015fi, la limit\u0103, acolo unde vine la pachet \u015fi cu o mai mare flexibilizare a muncii (de exemplu \u00eempreun\u0103 cu mutarea \u00een huburi) poate s\u0103 anuleze \u015fi ideea de spa\u0163iu personal, de loc al t\u0103u, de la birou: \u201eLipsa intimit\u0103\u0163ii este necesar\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi ea, mai ales pentru control, \u015fi nu implic\u0103 \u00een niciun fel cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii. \u00centr-un open space e\u015fti oarecum constr\u00e2ns, obligat s\u0103 lucrezi prin \u00eens\u0103\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea spa\u0163iului, care cu greu \u00ee\u0163i las\u0103 un col\u0163i\u015for personal, ferit de ochii celorlal\u0163i. Dar aceast\u0103 anulare a intimit\u0103\u0163ii poate, pe termen lung, s\u0103 distrug\u0103 rela\u0163iile sociale \u015fi \u00een loc de colaborare s\u0103 duc\u0103 la efectul opus, ne\u00eencrederea. Colegii ajung s\u0103 trag\u0103 cu ochiul unul la cel\u0103lalt, s\u0103 vad\u0103 cine munce\u015fte mai mult, cine e \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 fie promovat \u015fi cine nu\u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, crede sociologul, un open space f\u0103cut cum trebuie \u0163ine cont de diferitele fluxuri de activit\u0103\u0163i din firm\u0103 \u015fi pleac\u0103 de la organigram\u0103 \u015fi sociogram\u0103, dup\u0103 care se transpune \u00een spa\u0163iu. Ar trebui s\u0103 fie mai degrab\u0103 efectul unor ini\u0163iative de management \u015fi de resurse umane, nu doar al unui plan de design. \u201e\u00cens\u0103 din experien\u0163ele avute \u00een acest sector, pot spune c\u0103 nu se prea m\u0103soar\u0103 astfel de lucruri la noi. Pe de alt\u0103 parte, la ce bun \u015fi cine \u015fi-ar dori s\u0103 fac\u0103 acest lucru? E \u015fi destul de dificil de pus \u00een practic\u0103 \u015fi, la fel ca multe proiecte de employer branding, mutarea \u00eentr-un open space frumos \u015fi modern ajunge \u00een final s\u0103 devin\u0103 dintr-un demers de resurse umane un demers de PR, menit doar s\u0103 ia ochii lumii\u201d, constat\u0103 Dincovici.
\nTotu\u015fi, exist\u0103 \u015fi situa\u0163ii \u00een care se poate discuta dac\u0103 nu despre o cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii, m\u0103car despre o interac\u0163ionare sau comunicare mai bun\u0103 \u00eentre anumite departamente care altfel ar fi r\u0103mas mult izolate. \u201eProblema este c\u0103, uneori, anularea intimit\u0103\u0163ii din open space este comb\u0103tut\u0103 din r\u0103sputeri cu m\u0103suri \u00een sens contrar\u201d, spune Dincovici. Astfel, birourile sunt personalizate cu plante, obiecte \u015fi stickere, iar angaja\u0163ii aduc muzic\u0103 \u015fi c\u0103\u015fti care \u00eei izoleaz\u0103 de fluxurile conversa\u0163ionale din jur. \u201eOpen space-ul are meritele sale \u00eentr-un colectiv mai mic \u00een care toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 \u015ftie ce fac ceilal\u0163i \u015fi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een companie, ceea ce este cu at\u00e2t mai necesar cu c\u00e2t procedurile \u015fi structurile de lucru sunt mai pu\u0163in clare \u015fi formalizate. \u00cen corpora\u0163ii mari \u015fi mult mai rigid structurate \u00eens\u0103, un astfel de spa\u0163iu \u00ee\u015fi poate ar\u0103ta mai degrab\u0103 limitele\u201d, crede sociologul. Unul dintre efecte? Angaja\u0163ii pot \u00eencepe s\u0103 munceasc\u0103 mai mult peste program pentru a rezolva lucrurile pe care nu reu\u015fesc s\u0103 le mai fac\u0103 ziua, din cauza \u00eentreruperilor constante, \u015fi atmosfera de la locul de munc\u0103 se poate deteriora destul de u\u015for.
\nDincolo de open space, disconfortul angaja\u0163ilor de la locul de munc\u0103 se leag\u0103 \u015fi de dimensiunea spa\u0163iului alocat fiec\u0103ruia \u00een parte. \u00cen timp ce \u00een Statele Unite spa\u0163iul de lucru alocat unei persoane a sc\u0103zut cu 8,3%, la aproximativ 18 metri p\u0103tra\u0163i, \u00eentre 2009 \u015fi 2018, potrivit companiei imobiliare Cushman & Wakefield, reprezentan\u0163a local\u0103 a companiei de consultan\u0163\u0103 \u00een imobiliare spune c\u0103 suprafa\u0163a medie (ra\u0163ia angajat\/metri p\u0103tra\u0163i) alocat\u0103 de companiile din Rom\u00e2nia este cuprins\u0103 \u00eentre 1:8 \u015fi 1:10: \u201eAcest raport s-a men\u0163inut \u00een intervalul 1:8 \u2013 1:10 \u00een ultimii ani\u201d, spune Eduard Turcoman, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox.
\nGeorge Didoiu, director tenant services \u00een cadrul Colliers International, consider\u0103 c\u0103 suprafa\u0163a medie de lucru variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de industrie, iar un r\u0103spuns sigur nu exist\u0103, ca \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani. El vorbe\u015fte \u00eens\u0103 despre c\u00e2teva repere: \u201eIndustria de IT, r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163ii din ultimii ani, se bucur\u0103 de cele mai noi trenduri \u00een materie de a face un birou wow. Arhitec\u0163ii sunt pl\u0103ti\u0163i cu sume importante pentru a creiona urm\u0103torul birou \u00aba la Google\u00bb, iar firmele de mobilier v\u00e2nd fericite birouri manageriale care cost\u0103 c\u00e2t o ma\u015fin\u0103. Tradi\u0163ional, pia\u0163a de IT nu lucreaz\u0103 cu mai pu\u0163in de 10 metri p\u0103tra\u0163i \u00eenchiriabili per angajat full-time, \u00eens\u0103 \u00een ultima vreme aceast\u0103 cifr\u0103 are tot mai des tendin\u0163a s\u0103 creasc\u0103, companiile urm\u0103rind mai insistent confortul sporit al celor care lucreaz\u0103 \u00een birourile lor. Astfel, ajungem \u00een unele situa\u0163ii \u015fi la 13-15 metri p\u0103tra\u0163i per angajat\u201d, constat\u0103 reprezentantul Colliers. De asemenea, adaug\u0103 el, consultan\u0163ii \u00een domeniul juridic \u015fi fiscal pot avea chiar un record de 20-25 de metri p\u0103tra\u0163i per angajat (fiind \u00een general pozi\u0163ii de nivel senior, care presupun activitate concentrat\u0103 \u015fi un spa\u0163iu amenajat pe m\u0103sur\u0103). La polul opus, spa\u0163iile pentru activit\u0103\u0163ile de tip call center variaz\u0103 \u00eentre 5 \u015fi 7 metri p\u0103tra\u0163i per angajat, una din provoc\u0103rile celor care se ocup\u0103 de administrarea unor astfel de birouri fiind reglement\u0103rile de siguran\u0163\u0103 la incendiu, o densitate mai mare presupun\u00e2nd \u015fi o g\u00e2ndire mai atent\u0103 a logisticii interne \u015fi a c\u0103ilor de evacuare. Reprezentantul Colliers consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 acele companii care caut\u0103 s\u0103 mic\u015foreze num\u0103rul de metri p\u0103tra\u0163i per angajat sunt mai degrab\u0103 excep\u0163ii, pot intra la categoria start-up sau centre de servicii, dar p\u00e2n\u0103 \u015fi la aceast\u0103 categorie vedem o preocupare sporit\u0103 a managementului de a oferi un confort superior celor care lucreaz\u0103 acolo.<\/p>\n
\nPsihologul Lavinia \u0162\u00e2nculescu constat\u0103 \u015fi ea c\u0103 organiza\u0163iile au g\u00e2ndit un sistem de reducere de costuri atunci c\u00e2nd au implementat acest tip de birouri deschise \u015fi, mai ales, tipul de politic\u0103 de birou mobil (hot desking) \u00een care angajatul nu mai are un birou dedicat, ci se a\u015feaz\u0103 unde g\u0103se\u015fte loc, \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 \u00een care ajunge la serviciu. \u00cens\u0103 nu au luat \u00een considerare fapte posibile adiacente. Printre acestea se num\u0103r\u0103, exemplific\u0103 specialista, faptul c\u0103 angaja\u0163ii pot dezvolta forme u\u015foare, subclinice, de anxietate, depresie, furie, ostilitate sau alte tipuri de manifest\u0103ri nevrotice de tip impulsivitate sau control excesiv al spa\u0163iului de lucru. Acestea se reflect\u0103, \u00een mod evident, \u015fi \u00een productivitatea la nivelul organiza\u0163iei. \u201eAceste aspecte au costuri pe care organiza\u0163iile nu le-au bugetat, cele mai multe av\u00e2nd de-a face cu absenteismul fizic \u015fi\/sau mental \u015fi cu posibilele contribu\u0163ii ale acestor aspecte logistice la dezvoltarea unor fenomene de tip burnout (epuizare psihic\u0103, cinism, ineficien\u0163\u0103 profesional\u0103). Ce se \u015ftie sau, poate, se \u00een\u0163elege mai pu\u0163in este c\u0103 aceste tr\u0103iri psihologice au de-a face cu aspecte primare ale structur\u0103rii psihicului uman\u201d, explic\u0103 \u0162\u00e2nculescu. Printre aceste aspecte primare se num\u0103r\u0103, de pild\u0103, nevoia de spa\u0163iu personal, dedicat, c\u0103ruia s\u0103 \u00eei apar\u0163ii. De asemenea, Lavinia \u0162\u00e2nculescu aduce \u00een discu\u0163ie elemente ce \u0163in de mult cunoscuta teorie a trebuin\u0163elor umane formulat\u0103 de Abraham Maslow, care \u00een multe privin\u0163e este dep\u0103\u015fit\u0103, \u00eens\u0103 are elemente profund perene, precum nevoia omului de afiliere at\u00e2t la o alt\u0103 persoan\u0103 c\u00e2t \u015fi la un spa\u0163iu pe care s\u0103 \u00eel identifice ca fiind al s\u0103u. \u201eSunt studii care arat\u0103 c\u0103 bebelu\u015fii care dorm \u00een propriul lor p\u0103tu\u0163 \u00ee\u015fi pot dezvolta mai cur\u00e2nd autonomia \u015fi comportamentele ce \u0163in de autocontrol, de \u00eencredere \u00een sine \u015fi de gestionare a propriului spa\u0163iu\u201d, exemplific\u0103 ea.<\/p>\n
\nLavinia \u0162\u00e2nculescu analizeaz\u0103 aceste mijloace ce se vor de relaxare a angajatului din perspectiv\u0103 psihologic\u0103: elementele ce \u0163in de distrac\u0163ie (entertainment) au, printre rolurile lor, sarcina de a te distrage de la (adultul din) tine. \u201e\u00cen aceste condi\u0163ii, angajatorii se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie absolut eronat\u0103, de a a\u015ftepta ca angaja\u0163ii lor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la locul de munc\u0103, adic\u0103 \u00een starea de vigilen\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00een care trebuie s\u0103 livreze rezultate pentru organiza\u0163ie, \u00een mod responsabil, matur \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi \u015fi asume rezultatul muncii lor dup\u0103 ce cu 10 minute \u00eenainte omul respectiv juca ping-pong sau f\u0103cea puzzle (adic\u0103 o activitate repetitiv\u0103, cumva dezangajant\u0103 mental). Dureaz\u0103 mult mai mult de 10 minute s\u0103 migrezi de la o stare regresat\u0103 la o stare adult\u0103, iar toate trecerile acestea (mai ales repetate \u00een aceea\u015fi zi) conduc la oboseal\u0103 \u015fi, \u00een mod final, la epuizare (burnout).\u201d O alt\u0103 gre\u015feal\u0103, consider\u0103 Lavinia \u0162\u00e2nculescu, major\u0103, pe care angajatorii o fac este c\u0103 transmit ideea de familie la locul de munc\u0103. \u201eEste o gre\u015feal\u0103 pentru c\u0103 se induce o alt\u0103 idee, de planuri ambigue, nediferen\u0163iate, otova. Familia \u015fi via\u0163a personal\u0103 sunt \u015fi trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 private \u015fi nu trebuie confundate cu ideea de serviciu, acolo unde \u0163i se activeaz\u0103 alte tipuri de comportamente dec\u00e2t cele de relaxare pe care trebuie s\u0103 le ai \u00eentr-un spa\u0163iu privat, acolo unde, de exemplu, nu trebuie s\u0103 ai toate ap\u0103r\u0103rile sociale activate, adic\u0103 acolo unde po\u0163i s\u0103 stai \u015fi \u00een pijama sau \u00eentr-un tricou u\u015for uzat (pentru c\u0103 po\u0163i fi oric\u00e2nd gata de somn) \u015fi nu \u00eentr-un costum cu o c\u0103ma\u015f\u0103 apretat\u0103 ca expresie a alinierii la o serie de standarde profesionale a\u015fteptate (\u00een mod firesc) de la tine.\u201d Astfel, ea \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe angajatori ca \u00een situa\u0163ia \u00een care doresc s\u0103 \u00ee\u015fi relaxeze angaja\u0163ii (adic\u0103 adul\u0163ii), s\u0103 le ofere claritate \u015fi nu ambiguitate de rol, s\u0103 nu \u00eei expun\u0103 la conflicte sau la sisteme de competi\u0163ie gratuit instaurate \u00een companii. \u201eOferi\u0163i-le o platform\u0103 de liber\u0103 exprimare, modalit\u0103\u0163i multiple de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi dezvoltare, valid\u00e2ndu-le munca oferindu-le feedback constant (aten\u0163ie, nu feedback pozitiv neap\u0103rat sau feedback de dragul feedbackului, ci feedback ca un semn c\u0103 i-ai v\u0103zut (nu urm\u0103rit!), ci ca un semn c\u0103 ai ochi pentru ei \u015fi \u00eei prive\u015fti \u015fi le apreciezi eforturile)\u201d, \u00eei \u00eendeamn\u0103 ea pe reprezentan\u0163ii companiilor.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce o prive\u015fte pe ea, chiar dac\u0103 \u00een cea mai mare parte a carierei a lucrat \u00een mari companii, acum nu mai lucreaz\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani \u00een spa\u0163ii deschise \u015fi nu mai este expus\u0103 unor poten\u0163iali factori de stres lega\u0163i de spa\u0163iul unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea. La momentul interviului se \u00eentorcea dintre-un silent retreat, o participare care a devenit un obicei pentru ea de c\u00e2\u0163iva ani.
\nSimona Ches\u0103raicu explic\u0103 faptul c\u0103 practica t\u0103cerii \u2013 silent retreat \u2013 este una veche de mii de ani, la care recurg \u015fi practican\u0163ii de medita\u0163ie mindfulness \u015fi nu a ap\u0103rut ca o consecin\u0163\u0103 a stilului nostru de via\u0163\u0103 haotic \u015fi agitat. Totu\u015fi, acestea au dob\u00e2ndit notorietate \u00een ultimii ani \u015fi in Occident, pentru c\u0103 acum, mai mult ca oric\u00e2nd, avem nevoie s\u0103 ne g\u0103sim echilibrul. \u201eAvem nevoie s\u0103 vedem cu claritate ce ni se \u00eentampl\u0103 \u00een fiecare moment, s\u0103 trat\u0103m cu \u00een\u0163elepciune \u015fi compasiune fiecare situa\u0163ie \u00een care suntem provoca\u0163i. S\u0103 ne conect\u0103m cu noi \u00een\u015fine, s\u0103 ne cunoa\u015ftem, s\u0103 petrecem timp \u00een care s\u0103 observ\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een corpul nostru \u015fi \u00een minte. Un silent retreat este o ocazie s\u0103 te \u00eentorci spre tine \u00eensu\u0163i, \u00een exclusivitate. \u015ei putem face asta, lu\u00e2ndu-ne o pauz\u0103. Ne oprim pentru c\u00e2teva zile, punem stop oric\u0103rei activit\u0103\u0163i pe care o facem \u00een mod obi\u015fnuit \u015fi ne retragem\u201d, descrie Ches\u0103raicu experien\u0163a unui silent retreat. \u00centr-o astfel de vacan\u0163\u0103, timp de c\u00e2teva zile, toat\u0103 aten\u0163ia este \u00eendreptat\u0103 spre tine \u00eensu\u0163i. \u201eNu vorbe\u015fti cu nimeni, nu te angajezi \u00een conversa\u0163ii sau interac\u0163iuni cu ceilal\u0163i, nu folose\u015fti telefonul, laptopul sau televizorul. Este o pauz\u0103, o oaz\u0103 de lini\u015fte deplin\u0103. Lini\u015fte, pauz\u0103, echilibru, stabilitate, pace interioar\u0103, \u00een\u0163elegere \u015fi claritate \u2013 toate acestea sunt c\u0103utate de c\u0103tre cei care merg \u00eentr-un silent retreat. \u00cen zona clinic\u0103, de s\u0103n\u0103tate mental\u0103, mindfulness \u015fi participarea la un silent retreat pot fi modalit\u0103\u0163ile de interven\u0163ie terapeutic\u0103 pentru persoane anxioase sau care sufer\u0103 de burnout, depresie.\u201d
\nSimona Ches\u0103raicu este \u00eens\u0103 de p\u0103rere c\u0103 o stare de mindfulness poate fi atins\u0103 \u015fi la locul de munc\u0103: \u201ePutem fi mindful \u015fi la birou, \u015fi pe strad\u0103, \u015fi acas\u0103, \u00een orice moment, \u00een orice loc. Este de fapt ceea ce avem nevoie, ca s\u0103 putem g\u0103si modalit\u0103\u0163ile cele mai eficiente de a fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor stresante, cum ar fi munca \u00eentr-un birou din ce \u00een ce mai aglomerat \u015fi mai agitat\u201d.
\nDezvolt\u00e2nd o astfel de abilitate, de a fi prezent \u015fi con\u015ftient, atent \u015fi conectat la noi \u00een\u015fine \u2013 vom g\u0103si mai u\u015for resursele necesare gestion\u0103rii situa\u0163iilor dificile, complicate, frustrante. Aceast\u0103 abilitate poate fi cultivat\u0103, crede Simona Ches\u0103raicu, prin exerci\u0163ii de medita\u0163ie mindfulness formal\u0103 \u015fi informal\u0103. Ea ofer\u0103 ca exemplu mindful eating, un exerci\u0163iu la \u00eendem\u00e2na tuturor: \u201e\u00cen timpul mesei de pr\u00e2nz, \u00een loc s\u0103 ne angaj\u0103m \u00eentr-o conversa\u0163ie cu colegul de birou sau s\u0103 st\u0103m cu ochii \u00een telefon pe social media sau la serialul preferat, suntem aten\u0163i la ce m\u00e2nc\u0103m, ce sim\u0163im; facem asta \u00eentr-un anumit fel \u2013 explor\u0103m cu curiozitate fiecare senza\u0163ie fiziologic\u0103, observ\u0103m ce face mintea noastr\u0103, ce stare emo\u0163ional\u0103 apare \u015fi cum este fiecare moment. Ne folosim, ca s\u0103 zic a\u015fa, de curiozitate, de mintea \u00eencep\u0103torului c\u00e2nd explor\u0103m ceea ce m\u00e2nc\u0103m: \u00abEste prima oar\u0103 c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc acest sandvi\u015f, aceast\u0103 sup\u0103\u00bb\u201d.
\n\u201eProgramele de mindfulness, yoga, dezvoltare a inteligen\u0163ei emo\u0163ionale sunt instrumente extraordinare pentru optimizarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mentale \u015fi utile \u00een gestionarea stresului. Dar nu vor rezolva problemele legate de spa\u0163iu, de condi\u0163iile de munc\u0103, de leadership\u201d, conchide Simona Ches\u0103raicu.
\nChiar dac\u0103 zidurile fizice tind s\u0103 dispar\u0103, zidurile fiec\u0103ruia dintre noi par a se \u00een\u0103l\u0163a tot mai mult. Anali\u015ftii de la Harvard Business Review ofer\u0103 un r\u0103spuns referitor la acest fenomen referindu-se la lucr\u0103rile filosofului francez Denis Diderot. El a scris c\u0103 actorii ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze un zid uria\u015f \u00een fa\u0163a scenei, care s\u0103 \u00eei separe de audien\u0163\u0103, \u015fi s\u0103 se poarte exact ca \u015fi cum cortina nu ar fi fost ridicat\u0103. El a denumit acest concept \u201ecel de-al patrulea zid\u201d. Acesta \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe actori s\u0103 fie distra\u015fi de public \u015fi le permite s\u0103 se deta\u015feze de ceea ce nu pot controla. Cu c\u00e2t audien\u0163a este mai mare, cu at\u00e2t mai important este acest al patrulea zid. Oamenii din birourile deschise creeaz\u0103 un al patrulea zid, iar colegii lor trebuie s\u0103 \u00eel respecte. Dac\u0103 cineva munce\u015fte intens, nu ar trebui s\u0103 fie \u00eentrerupt \u2013 dac\u0103 cineva \u00eencepe o conversa\u0163ie \u015fi un coleg se uit\u0103 la el sugestiv, nu va mai face acel lucru. <\/p>\n
\n