{"id":179638,"date":"2020-02-02T09:00:00","date_gmt":"2020-02-02T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179638"},"modified":"2020-02-02T09:00:00","modified_gmt":"2020-02-02T09:00:00","slug":"cum-a-reusit-o-tanara-sa-faca-o-afacere-profitabila-din-vanzarea-unui-simbol-romanesc-in-toata-lumea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179638","title":{"rendered":"Cum a reusit o t\u00e2n\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 o afacere profitabil\u0103 din v\u00e2nzarea unui simbol rom\u00e2nesc in toat\u0103 lumea"},"content":{"rendered":"
\n\u201eVe\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat\u201d, cum spunea Lucian Blaga, iar rom\u00e2nul s-a n\u0103scut antreprenor. A\u015fa se face c\u0103 ast\u0103zi straie populare care dateaz\u0103 de veacuri sau care sunt create dup\u0103 un me\u015fte\u015fug cu origini pierdute \u00een istorie \u00ee\u015fi fac loc \u015fi \u00een garderobele dominate de hainele moderne. \u015ei, pentru c\u0103 cererea exist\u0103, r\u0103spunsul acestei nevoi a fost crearea unei oferte pe m\u0103sur\u0103.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nLada cu zestre a bunicii, \u00een\u0163esat\u0103 cu straie populare cusute de mama sa ori chiar mai vechi, p\u0103strate de peste dou\u0103 genera\u0163ii, sau me\u015fte\u015fugurile deprinse de la bunicul de a face opinci din piele, br\u00e2uri ori clopuri, au devenit \u00een timp o surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru artizanii care le-au transformat \u00eentr-un business.<\/div>\n

\nPentru a le face cunoscute \u015fi urm\u0103toarelor genera\u0163ii, dar \u015fi peste hotare, c\u00e2\u0163iva rom\u00e2ni pasiona\u0163i de tradi\u0163ie au investit \u00een \u00eendeletnicirile str\u0103bune \u015fi le-au actualizat la cerin\u0163ele din prezent.<\/p>\n

\nIzabela M\u0103ndoiu esta una dintre ei. T\u00e2n\u0103ra, care a crescut \u00een localitatea Albe\u015ftii de Muscel din jude\u0163ul Arge\u015f, creeaz\u0103 haine tradi\u0163ionale inspirate din zona \u00een care a copil\u0103rit, iar produsele sale iau drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, c\u0103tre \u0163\u0103ri precum Italia, Suedia, Fran\u0163a sau Canada.
\n\u201eIa este un simbol patriotic, creat \u015fi p\u0103strat de c\u0103tre str\u0103mo\u015fii no\u015ftri cu pasiune, inspira\u0163ie \u015fi dedicare. Ia reprezint\u0103 un element de brand na\u0163ional, chiar dac\u0103 nu \u00een mod oficial, dar care se bucur\u0103 de recunoa\u015ftere \u015fi apreciere interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSunt rom\u00e2ni care doresc s\u0103 poarte, atunci c\u00e2nd sunt departe de cas\u0103, haine cu un liant emo\u0163ional, care s\u0103 le valideze identitatea, tradi\u0163iile \u015fi cultura\u201d, poveste\u015fte Izabela M\u0103ndoiu, fondatoarea brandului de articole vestimentare cu influen\u0163e tradi\u0163ionale ce-i poart\u0103 numele.<\/p>\n

\nDup\u0103 ce a lucrat o bun\u0103 perioad\u0103 \u00een domeniul construc\u0163iilor, Izabela M\u0103ndoiu a schimbat macazul \u015fi a trecut la crearea unor piese vestimentare care \u00eempletesc stilul tradi\u0163ional cu cel contemporan. \u00cenc\u0103 de copil era pasionat\u0103 de \u0163es\u0103turile de pe c\u0103m\u0103\u015file din cuf\u0103rul mamei sale, iar \u00een 2014 a creionat propriul business, satul \u00een care a crescut fiind principala sa surs\u0103 de inspira\u0163ie.<\/p>\n

\nTotul a pornit de la dorin\u0163a de a valorifica \u0163es\u0103turile din lada cu zestre a mamei. Unele straie erau \u00een stare bun\u0103, iar altele erau pu\u0163in deteriorate, a\u015fa c\u0103 a decis s\u0103 realizeze propriile haine cu aplica\u0163ii tradi\u0163ionale, prin amestecarea \u0163es\u0103turilor vechi cu materiale de actualitate. 
\n\u201eAm abordat aceast\u0103 ini\u0163ativ\u0103 extrem de serios: am urmat un curs de design vestimentar \u015fi am \u00eenceput lucrul.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTerminam jobul full-time \u015fi mergeam la activitatea drag\u0103 mie, care, \u00eencet-\u00eencet, m-a convins c\u0103 trebuie s\u0103 fac saltul de care vorbesc to\u0163i antreprenorii. Am renun\u0163at la serviciul meu \u015fi mi-am urmat pasiunea, con\u015ftient\u0103 fiind c\u0103 provocarea va fi s\u0103 \u00eembin creativitatea cu latura financiar\u0103 pe care o implic\u0103 un business\u201d, spune designerul Izabela M\u0103ndoiu.<\/p>\n

\n\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii, locuitorii, cu prec\u0103dere cei din mediul rural, purtau haine populare zi de zi. Aveau haine tradi\u0163ionale pe care le purtau pe c\u00e2mp, dar \u015fi haine pentru s\u0103rb\u0103tori, nun\u0163i sau alte evenimente importante din via\u0163a lor.<\/p>\n

\n\u00cen prezent, sunt c\u00e2teva zile cheie \u00een care rom\u00e2nii, \u00een special femeile, au ini\u0163iativa colectiv\u0103 a de a purta o ie: pe 24 iunie, de ziua iei, pe 1 decembrie, de ziua na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, pe 24 ianuarie, de ziua Marii Uniri, de Cr\u0103ciun \u015fi de Pa\u015fte.
\nTotu\u015fi, exist\u0103 \u015fi purt\u0103toare ale c\u0103m\u0103\u015fii populare, care o aleg fie pentru un eveniment important din via\u0163a lor, la o conferin\u0163\u0103, petrecere, eveniment \u00een familie sau la un dineu.<\/p>\n

\nPotrivit Izabelei M\u0103ndoiu, aceast\u0103 categorie de cliente are un nivel de educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 ridicat, apreciaz\u0103 tradi\u0163ia \u015fi are venituri medii sau peste media pie\u0163ei. \u201eAvem cliente care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ideea unei crea\u0163ii vestimentare cu doar c\u00e2teva elemente tradi\u0163ionale, crea\u0163ie pe care o pot purta chiar \u015fi la birou.\u201d<\/p>\n

\nProdusele companiei sunt cusute de m\u00e2n\u0103 ca pe vremuri, potrivit antreprenoarei, iar realizarea unei c\u0103m\u0103\u015fi populare poate dura chiar \u015fi \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dac\u0103 designul este complex.
\n\u201eAvem femei colaboratoare din sat, care au v\u00e2rste \u00eenaintate, dar sunt con\u015ftiente c\u0103 munca lor valoreaz\u0103 mult \u015fi c\u0103 prin efortul lor, tradi\u0163ia persist\u0103, ceea ce le motiveaz\u0103 s\u0103 continue. Realizarea unei bluze tip ie dureaz\u0103 \u00eentre patru \u015fi \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een func\u0163e de complexitatea sa. O c\u0103ma\u015f\u0103 masculin\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een zece zile lucr\u0103toare\u201d, explic\u0103 Izabela M\u0103ndoiu.<\/p>\n

\nArticolele vestimentare marca Izabela M\u0103ndoiu sunt comercializate pe site-ul propriu al companiei, \u00een showroomul situat pe strada Vasile Conta din Capital\u0103, la Confident Concept Store din Br\u0103ila, la Desir Boutique din Constan\u0163a, dar \u015fi la t\u00e2rguri de profil.
\n\u201eIa este o pies\u0103 vestimentar\u0103 atemporal\u0103. \u015eansa brandurilor rom\u00e2ne\u015fti care abordeaz\u0103 ia st\u0103 \u00een curaj \u015fi perseveren\u0163\u0103. \u00cen cinci ani publicul va face diferen\u0163a \u00eentre ia produs\u0103 \u00een China, cea cu pre\u0163uri de p\u00e2n\u0103 \u00een 100 de lei, \u015fi ia cusut\u0103 manual de c\u0103tre rom\u00e2ncele noastre. O hain\u0103 de calitate rezist\u0103 \u015fi sute de ani, a\u015fa cum sunt iile de la str\u0103-str\u0103bunicile noastre. Altfel spus, publicul se va educa \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 aprecieze calitatea\u201d, consider\u0103 Izabela M\u0103ndoiu.<\/p>\n

\nFirma care opereaz\u0103 brandul Izabela Mandoiu a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een acest an; pre\u0163ul unei bluze ce poart\u0103 numele antreprenoarei porne\u015fte de la 950 de lei \u015fi poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 3.500 de lei, conform datelor de pe site-ul companiei.<\/p>\n

\nPiesa de rezisten\u0163\u0103: opincile
\nEvolu\u0163a pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 a dus la schimb\u0103ri majore \u00een r\u00e2ndul meseriilor. Cele mai vechi meserii populare au fost \u00eenlocuite de ma\u015fin\u0103rii, robo\u0163i \u015fi aparate performante ap\u0103rute odat\u0103 cu inova\u0163ia tehnologic\u0103. Bogdan Constantin Dinc\u0103, de meserie profesor de teologie, se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 opinci din piele natural\u0103, cum a \u00eenv\u0103\u0163at de la c\u00e2\u0163iva me\u015fteri opincari pe care i-a cunoscut \u00een timp ce colinda prin \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\n\u201eC\u00e2nd eram mic, nu pre\u0163uiam tradi\u0163ia, pentru c\u0103 nu o cuno\u015fteam. \u00cen timp, m-am apropiat de o asocia\u0163ie de studen\u0163i, cu care
\nmi-am petrecut mai bine de 11 ani p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 vreme am colindat satele din Maramure\u015f, Bra\u015fov sau Ha\u0163eg, am \u00eenv\u0103\u0163at multe obiceiuri, am f\u0103cut spectacole tradi\u0163ionale \u015fi am str\u00e2ns \u015fi o bogat\u0103 zestre de costume populare. \u00cens\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-i pe cei din jur \u00eembr\u0103ca\u0163i cu acele haine cu diferite prilejuri, mi-am dat seama c\u0103 le lipse\u015fte un element important: opinca\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Bogdan Constantin Dinc\u0103.<\/p>\n

\nAcela a fost momentul zero, cel \u00een care a decis c\u0103 trebuie s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 arta de a \u00eentocmi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea at\u00e2t de r\u00e2vnit\u0103 acum c\u00e2teva decenii, la care aveau acces numai boierii \u2212 oamenii de r\u00e2nd mergeau mai ales descul\u0163i.
\nA \u00eenceput s\u0103 caute me\u015fteri opincari pe internet \u015fi s\u0103 \u00eei contacteze pentru a merge la ei s\u0103 \u00eenve\u0163e me\u015fte\u015fugul. A fost uimit c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 cei care mai exist\u0103 pot fi num\u0103ra\u0163i pe degetele de la o m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\n\u201eAm mers \u00een comuna Tureac, \u00een \u0162ara N\u0103s\u0103udului, la badea Nicolae Bacea, un om de o \u0163inut\u0103 moral\u0103 deosebit\u0103, care te cucere\u015fte prin simplitate \u015fi omenie. Dumnealui m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac opinci. Apoi, am reu\u015fit s\u0103 facem un atelier de opinci \u00een taberele de studen\u0163i pe care le-am organizat \u015fi \u00eencet, \u00eencet am v\u0103zut c\u0103 sunt tot mai mul\u0163i interesa\u0163i s\u0103 aib\u0103 o pereche de opinci \u015fi s\u0103 le poarte\u201d, spune Bogdan Constantin Dinc\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, a continuat s\u0103 duc\u0103 mai departe acest meste\u015fug, produc\u00e2nd opinci \u00een timpul liber, \u00een v\u0103zul tuturor, pentru a le fi de folos \u015fi celorlal\u0163i. Acum o face cu drag \u00een atelierul s\u0103u din Cluj, iar produsele le comercializeaz\u0103 prin intermediul paginii de Facebook a micu\u0163ei afaceri Opinc\u0103rie. El poveste\u015fte c\u0103 jum\u0103tate din oamenii care \u00eel sun\u0103 pentru a comanda opinci \u00eel contacteaz\u0103 \u00een urma recomand\u0103rilor, iar jum\u0103tate l-au g\u0103sit, din \u00eent\u00e2mplare, pe internet.<\/p>\n

\n\u201ePielea natural\u0103 o iau din targul Oser (cel mai mare t\u00e2rg de vechituri din \u0163ar\u0103 – n.red.) \u015fi sunt foarte atent c\u00e2nd o cump\u0103r\u201d, explic\u0103 Bogdan Constantin Dinc\u0103.
\nAcesta adaug\u0103 c\u0103 realizarea unei perechi de opinci dureaz\u0103 aproximativ o or\u0103, dac\u0103 dispune de materialele necesare.
\n\u201ePre\u0163ul este perceput, \u00een general, \u00een func\u0163e de m\u0103rime \u015fi grosime. Am avut clien\u0163i care voiau opinci cu talp\u0103 dublat\u0103 sau cu noji\u0163e mai lungi. \u00cen medie, o pereche de opinci pentru femei cost\u0103 70 de lei, iar o pereche de opinci pentru b\u0103rba\u0163i, 75-80 de lei\u201d, precizeaz\u0103 Bogdan Constantin Dinc\u0103.<\/p>\n

\n
\n\u0162inute haute couture cu inspira\u0163ie tradi\u0163ional rom\u00e2neasc\u0103
\n\u00cen Rom\u00e2nia sunt aproximativ
\n450 de zone etnografice, iar \u00eentre acestea exist\u0103 at\u00e2t asem\u0103n\u0103ri, c\u00e2t \u015fi deosebiri. Me\u015fterul popular Virginia Linul \u015fi-a propus s\u0103 se concentreze pe costumul popular din \u0162ara N\u0103s\u0103udului.
\nN\u0103scut\u0103 \u00een localitatea Salva din jude\u0163ul Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, ea a \u00eenv\u0103\u0163at de la mama sa s\u0103 croiasc\u0103 costume populare, dar \u015fi accesorii, precum clopuri sau br\u00e2uri, iar ambi\u0163ia sa este s\u0103 duc\u0103 acest me\u015fte\u015fug la un alt nivel, s\u0103-l fac\u0103 cunoscut pe plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional.
\n\u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at arta confec\u0163on\u0103rii costumelor populare de la mama mea, care la r\u00e2ndul s\u0103u a deprins me\u015fte\u015fugul de la bunica. Acum, c\u00e2nd creez produsele, m\u0103 ghidez dup\u0103 modelele tradi\u0163ionale str\u0103mo\u015fe\u015fti, dar creez \u015fi modele proprii. La costumele populare pe care le confec\u0163ionez pentru ansamblurile folclorice p\u0103strez strict linia tradi\u0163ional\u0103 a fiec\u0103rei zone etnografice \u00een parte, iar \u00een crea\u0163iile proprii \u00eemi folosesc imagina\u0163ia\u201d, spune me\u015fterul popular Virginia Linul. Ea a \u00eenfiin\u0163at \u00een 2006 businessul Art\u0103 \u015fi Tradi\u0163ii, care a generat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de peste 250.000 de lei.
\nPreg\u0103tirea unei c\u0103m\u0103\u015fi femeie\u015fti, cusut\u0103 manual, poate s\u0103 dureze de la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva luni, \u00een situa\u0163ia \u00een care modelul este unul mai bogat. Realizarea acesteia se face succesiv, pe mai multe etape, precum alegerea modelului, croitul, cusutul manual \u00een tehnica stabilit\u0103 \u015fi cu culorile alese, \u00eencre\u0163irea, \u00eencheierea la ma\u015fina de cusut sau manual \u015fi finalizarea, cu dantel\u0103 \u015fi ciucuri.
\nProdusele sale sunt v\u00e2ndute \u00een special \u00een Rom\u00e2nia, acas\u0103 la ea, \u00een localitatea Salva, unde a creat un muzeu viu \u00een care sunt expuse ii, c\u0103m\u0103\u015fi populare, costume populare pentru copii \u015fi pentru adul\u0163i, din diferite zone ale \u0163\u0103rii, accesorii pentru acestea, dar \u015fi haine haute couture cu inspira\u0163ie tradi\u0163ional\u0103, precum rochii, fuste, veste, sacouri sau paltoane.
\nRom\u00e2nca a avut colabor\u0103ri cu mai mul\u0163i designeri str\u0103ini renumi\u0163i, una dintre cele mai importante fiind cu designerul francez Philippe Guillet. 
\n\u201ePhilippe Guillet, fostul director cultural al Ambasadei Fran\u0163ei din Rom\u00e2nia, cel care \u00een anul 2011 a realizat colec\u0163ia 100%.ro, a creat un eveniment istoric. Acesta a fost un moment important, care a contribuit la schimbarea mentalit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor despre arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi implicit despre costumul popular. El a dat tonul confec\u0163ion\u0103rii \u015fi purt\u0103rii hainelor haute couture cu inspira\u0163ie popular\u0103\u201d, sus\u0163ine Virginia Linul.
\nEa spune c\u0103 str\u0103inii sunt interesa\u0163i s\u0103 cumpere haine tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, mai vechi ori mai noi, \u00eens\u0103 pun pre\u0163 pe calitate. De altfel, ea adaug\u0103 c\u0103 are clien\u0163i de etnii diferite care o viziteaz\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi expune noile produse ori care vin s\u0103-i vad\u0103 crea\u0163iile la t\u00e2rgurile de profil sau la expozi\u0163iile la care particip\u0103. \u201eStr\u0103inii sunt buni cunosc\u0103tori ai portului rom\u00e2nesc, sunt interesa\u0163i \u015fi \u015ftiu s\u0103 aprecieze foarte mult lucrul manual.\u201d
\nVirginia Linul afirm\u0103 c\u0103 este foarte greu s\u0103 men\u0163in\u0103 acest me\u015fte\u015fug, bazat pe lucrul manual, \u00een via\u0163\u0103, deoarece pia\u0163a este acaparat\u0103 de produse cu motive tradi\u0163ionale realizate industrial. De altfel, ea consider\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 cererea este mai mare pentru cele din urm\u0103, deoarece clien\u0163ii nu au cultura etnografic\u0103 necesar\u0103 pentru a face diferen\u0163a \u00eentre o ie cusut\u0103 manual \u015fi o ie cusut\u0103 industrial, iar c\u00e2nd fac o alegere sunt ghida\u0163i de pre\u0163ul, nu de calitatea acesteia.
\n\u201eO ie rom\u00e2neasc\u0103 dureaz\u0103 trei genera\u0163ii, pe c\u00e2nd una industrial\u0103 are o durat\u0103 de via\u0163\u0103 mai mic\u0103 de un an. Acesta este rezultatul diferen\u0163ei de pre\u0163 \u015fi plusvaloarea oferit\u0103 de tradi\u0163ie \u015fi de identitatea na\u0163ional\u0103. Pentru a rezista \u015fi d\u0103inui \u00een timp, a\u015fa cum a rezistat \u015fi s-a transmis acest me\u015fte\u015fug de-a lungul secolelor, trebuie s\u0103 ne cunoa\u015ftem valorile culturale na\u0163ionale, s\u0103 le \u00eendr\u0103gim, s\u0103 le sus\u0163inem \u015fi s\u0103 le promov\u0103m, dincolo de interesele materiale imediate\u201d, apreciaz\u0103 me\u015fterul popular.<\/p>\n

\n
\nDincolo de barierele geografice: Ia rom\u00e2neasc\u0103 cu destina\u0163iile SUA, Marea Britanie, Germania sau Spania
\nBusinessul 3M Admit Future, care de\u0163ine brandul Ie tradi\u0163oanal\u0103, a ap\u0103rut \u00een urm\u0103 cu un an, cu scopul de a aduce ceva diferit pe pia\u0163a de fashion din Rom\u00e2nia, mai exact \u00eembr\u0103c\u0103mintea modern\u0103 cu motive tradi\u0163ionale, spun fondatorii acestuia.
\n\u201eNe-am dorit s\u0103 purt\u0103m tradi\u0163ia mai departe. Am cochetat cu antreprenoriatul \u00eenc\u0103 din 2011 \u015fi am \u00eencercat mai multe verticale, de la SaaS (Software as a Service) p\u00e2n\u0103 la e-commerce. Fashionul este o vertical\u0103 ce are o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 destul de mare, iar noi am ales o ni\u015f\u0103 pentru care cererea pie\u0163ei este mai mare \u015fi ne dorim s\u0103 o p\u0103str\u0103m\u201d, spune Adrian Mitrache, CEO-ul brandului Ie tradi\u0163ional\u0103. Compania produce at\u00e2t haine cu inspira\u0163ie popular\u0103, stilizate, c\u00e2t \u015fi costume tradi\u0163ionale, realizate la ma\u015fina de cusut sau artizanal.
\nDoza de inspira\u0163ie, la care se adaug\u0103 creativitatea, \u015fi-o iau din toate zonele \u0163\u0103rii, iar durata realiz\u0103rii produsului finit depinde de procedeul prin care este realizat acesta: manual sau mecanic. Articolele brodate mecanic pot fi realizate \u00een cinci sau opt zile, pe c\u00e2nd realizarea celor lucrate manual poate dura chiar \u015fi 30 de zile, \u00een func\u0163ie de complexitate, sus\u0163in antreprenorii.
\n\u201eAvem clien\u0163i care poart\u0103 produsele noastre doar \u00een momente de s\u0103rb\u0103toare, dar \u015fi foarte mul\u0163i ce le poart\u0103 zi de zi, combin\u00e2nd tradi\u0163ionalul cu modernul. De exemplu, rochiile cu broderie tradi\u0163ional\u0103 se poart\u0103 la cununii sau nun\u0163i, pe c\u00e2nd ia este purtat\u0103 \u00een combina\u0163ie cu blugii, la birou. Ia a ajuns din nou la loc de cinste, iar rom\u00e2nii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 o poarte dincolo de hotare\u201d, mai spune Adrian Mitrache.
\nPotrivit acestuia, articolele vestimentare care ies din atelierul companiei pe care o reprezint\u0103 trec barierele geografice ale \u0163\u0103rii, ajung\u00e2nd pe pie\u0163e ca SUA, Marea Britanie, Germania sau Spania.
\nCompania 3M Admit Future, care de\u0163ine brandul Ie tradi\u0163ional\u0103, a avut \u00een primele 8 luni de activitate o cifr\u0103 de afaceri de 14.000 de lei, iar marja de profit a fost de 54%, potrivit informa\u0163iilor de pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e.<\/p>\n

\n
\nDin Banat \u00een toat\u0103 \u0163ara. Primul salt, p\u00e2n\u0103-n Ardeal
\nIrina Paveloni a \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 primele costume tradi\u0163ionale specifice Banatului acum mai bine de cinci ani, din pasiune, dup\u0103 cum poveste\u015fte chiar ea. Iar de atunci, nu s-a mai oprit, ci a realizat zeci de costume pentru diver\u015fi clien\u0163i din jude\u0163ul Timi\u015f, iar recent a primit o comand\u0103 de la un client din Ardeal. \u00cens\u0103 ambi\u0163ia sa este s\u0103 ajung\u0103 s\u0103-\u015fi livreze crea\u0163iile \u00een toat\u0103 \u0163ara.
\n\u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 cos de mic\u0103, de la mama, care \u015ftia s\u0103 coas\u0103 de la al\u0163i b\u0103tr\u00e2ni. Prima dat\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lucrez \u015fipc\u0103 manual cu acul. Costume am \u00eenceput s\u0103 fac mult mai t\u00e2rziu, \u00een urm\u0103 cu cinci ani, din pasiune pentru tradi\u0163ie\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Irina Paveloni.
\nEa spune c\u0103 realizarea unui port popular poate dura circa o lun\u0103, iar inspira\u0163ia \u00eei vine din natur\u0103, dar \u015fi din studierea costumelor str\u0103bune \u015fi, totodat\u0103, din analizarea trendurilor actuale. La \u00eenceput, num\u0103rul clien\u0163ilor era redus, dar me\u015fterul popular spune c\u0103 \u00een ultimii doi ani cererea a crescut semnificativ, iar \u00een prezent are comenzi \u00een a\u015fteptare.
\nOriginar\u0103 din localitatea Poieni, jude\u0163ul Timi\u015f, majoritatea comenzilor au venit din zona imediat apropiat\u0103, \u00eens\u0103 din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103 s-a dus vestea p\u00e2n\u0103 \u00een Timi\u015foara, aflat\u0103 la 120 de kilometri distan\u0163\u0103, iar prin recomand\u0103ri a avut clien\u0163i \u015fi de acolo. \u201eAcum am o comand\u0103 f\u0103cut\u0103 de un client din Ardeal. Dac\u0103 o s\u0103 primesc comenzi \u015fi din alte jude\u0163e, o s\u0103 fac costume\u201d, explic\u0103 Irina Paveloni.
\nPoalele \u015fi c\u0103ma\u015fa din care este compus costumul popular sunt f\u0103cute din in sau din p\u00e2nz\u0103, iar laturii \u015fi laib\u0103rul costumului sunt f\u0103cu\u0163i din catifea ori din m\u0103tase, \u00een func\u0163e de materialele pe care le g\u0103se\u015fte la merceriile din Timi\u015foara sau din Lugoj, c\u00e2nd \u00ee\u015fi achizi\u0163ioneaz\u0103 materialele, dar \u015fi de cerin\u0163ele clientului. \u00centregului costum popular i se adaug\u0103 \u015fi opregul, br\u00e2ul \u015fi salba din b\u0103nu\u0163 de aur de la g\u00e2t.
\nPotrivit realizatoarei de costume tradi\u0163ionale, \u00een ultima vreme clien\u0163ii s\u0103i \u015fi-au dorit ca articolele pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le poarte s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai multe paiete. De asemenea, ea spune c\u0103 observ\u0103 \u015fi o tendin\u0163\u0103 de selec\u0163ie a culorilor, \u00een jude\u0163ul Timi\u015f cei mai mul\u0163i clien\u0163i opt\u00e2nd pentru culoarea ro\u015fu, pe c\u00e2nd clientul din Ardeal a ales culoarea negru. \u201ePre\u0163ul unui costum popular \u00eel percep \u00een func\u0163ie de material, de dimensiuni \u015fi de cus\u0103turi. \u00cen medie porne\u015fte de la 800 de lei \u015fi poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 1.500 de lei\u201d, \u00eencheie artizanul Irina Paveloni.
\nExist\u0103 oameni care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 nu lase comori ale Rom\u00e2niei precum me\u015fte\u015fugurile transmise din mo\u015fi str\u0103mo\u015fi s\u0103 piar\u0103 \u00een negura timpului. Sunt cei care pun pre\u0163 pe \u00eendeletnicirile de odinioar\u0103 \u015fi nu doar at\u00e2t, ci vor s\u0103 duc\u0103 arta tradi\u0163ional\u0103 mai departe. Pasiunea pentru me\u015fte\u015fugurile de odinioar\u0103 este ast\u0103zi pentru mul\u0163i dintre ei sinonim\u0103 cu o afacere prosper\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eVe\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat\u201d, cum spunea Lucian Blaga, iar rom\u00e2nul s-a n\u0103scut antreprenor. A\u015fa se face c\u0103 ast\u0103zi straie populare care dateaz\u0103 de veacuri sau care sunt create dup\u0103 un me\u015fte\u015fug cu origini pierdute \u00een istorie \u00ee\u015fi fac loc \u015fi \u00een garderobele dominate de hainele moderne. \u015ei, pentru c\u0103 cererea exist\u0103, r\u0103spunsul acestei nevoi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[81,255,235,15014,9321,30806,8199,242,17570,26214,164,5239,461,7541,18608,13021,173,13230,19707,10921],"class_list":["post-179638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-business","tag-canada","tag-cerere","tag-creare","tag-haine","tag-istorie","tag-mama","tag-nastere","tag-oferte","tag-pasiune","tag-pierdere","tag-produse","tag-raspuns","tag-roman","tag-romani","tag-suedia","tag-timp","tag-vasile-blaga"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179638"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179638\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}